CS. Deutoneuronul căii sensibilităţii doloroase se află în:
Cornul medular anterior
Cornul medular lateral
Comisura cenuşie preependimară
Cornul posterior medular
Cordonul posterior medular
CM. Deutoneuronul căii sensibilităţii epicritice se află în:
Cordonul medular anterior
Cordonul medular posterior
Bulb
Cornul medular posterior
CS. Toate căile sensibilităţii exteroceptive au al treilea neuron în:
Măduva spinării
Cerebel
Nucleii bazali
Talamus
CS. Protoneuronul căilor spinotalamice se află în:
Ganglionul spinal
CM. Cerebelul primeşte informaţii de la receptorii situaţi în:
Sistemul circulator
Sistemul osteoarticular
Sistemul respirator
Sistemul muscular
Viscerele abdominale
CM. Cerebelul primeşte informaţii de la următorii receptori:
Organele tendinoase Golgi
Fusurile neuro-musculare
Macule și crestele ampulare
Terminaţiile nervoase libere
Corpusculii Vater-Pacini
CS. Protoneuronul căii sensibilităţii exteroceptive este situat în:
Măduvă
Receptorii cutanaţi
Punte
CS. Deutoneuronul căii proprioceptive inconştiente se află în:
Cornul lateral
CS. Calea cortico-spinală conduce:
Sensibilitatea tactilă, termică şi dureroasă
Sensibilitatea proprioceptivă inconştientă
Motilitatea involuntară
Motilitatea voluntară
Sensibilitatea epicritică
CM. Calea piramidală cuprinde următoarele fascicule
Piramidal direct (anterior)
Corticobulbare
Piramidal încrucişat (lateral)
Reticulospinal
Corticonuclear
CM. Calea extrapiramidală cuprinde tracturile:
Olivospinal
Vestibulospinal
Rubrospinal
Corticobulbar
CM. Următoarele structuri sunt legate de calea simţului proprioceptiv conștient (de orientare corticală):
Ganglionii spinali
Corpusculii lamelari (Pacini)
Lobul parietal al emisferei cerebrale
Genunchiul capsulei interne
Lemniscul medial
CM Din porțiunea periferică a sistemului nervos vegetativ fac parte
Măduva spinării.
Nervii splanhnici mare și mic.
Plexurile perivasculare.
Hipotalamusul.
Ganglionii intraorganici.
CS Porţiunea centrală a sistemului nervos simpatic se află în segmentele medulare:
C3-T12.
C8-L3.
C1-T4.
L2-S3.
În toate segmentele.
CM Ganglioni parasimpatici sunt:
Spinali.
Ciliar.
Pterigopalatin.
Otic
Submandibular.
CM Particularități caracteristice sistemului nervos somatic:
Inervaţia musculaturii netede
Inervaţia musculaturii striate.
Amplasarea segmentară a centrilor.
Amplasarea centrilor sub formă de focare
Neuronul efector este în afara sistemului nervos central
CM Criterii de bază ale sistemului nervos vegetativ:
Inervaţia musculaturii netede.
Amplasarea centrilor în focare.
Fibre exclusiv amielinice.
Neuronul efector situat la periferie.
CM Indicaţi 3 perechi de nervi cranieni care au nuclee vegetative
III.
IV.
VI.
VII.
IX.
CM În ganglioni intramurali se termină preponderent fibrele vegetative ale nervilor
V.
X.
Splanhnici pelvini.
Splanhnici mare şi mic.
CM Indicaţi localizarea centrilor parasimpatici ai SNV:
Focarul mezencefalic (III).
Focarul bulbar (VII, IX, X).
Focarul toracolombar (C8-L2).
Focarul bazal.
Focarul sacrat (S2-S4).
CS Care dintre ramurile nervului spinal conţin fibre simpatice preganglionare
Posterioară.
Anterioară.
Comunicantă albă.
Comunicantă cenuşie.
Meningeală.
CM Care din particularităţile enumerate caracterizează sistemul nervos vegetativ?
Nu formează sinapse în ganglionii vegetativi.
Are o structură segmentară.
Nu e structurat segmentar.
Localizarea centrilor în focare.
Formează sinapse în ganglionii vegetativi.
CM Fibrele preganglionare de la nucleele căror nervi cranieni se termină în ganglionii parasimpatici din regiunea capului?
CM Sistemul nervos somatic:
Dirijează activitatea muşchilor scheletici
Realizează inervaţia senzitivă a tuturor formaţiunilor anatomice din organism.
Exercită în special funcţia de legătură a organismului cu mediul ambiant
Menţine şi reglează tonusul muşchilor striaţi
Trimite impulsuri spre tunica musculară a viscerelor.
CM Sistemul nervos vegetativ:
Reprezintă o parte a sistemului nervos absolut autonomă, care nu depinde de activitatea cortexului cerebral.
Inervează toate viscerele, glandele şi vasele sangvine.
Include sistemele simpatic şi parasimpatic.
I se distinge doar porţiunea periferică
Are o structură identică cu cea a porţiunii periferice a sistemului nervos somatic.
CM Arcul reflex simplu la sistemul nervos vegetativ:
Constă din trei neuroni.
Calea lui eferentă e constituită din doi neuroni.
Corpul ultimului neuron efector se află în coarnele anterioare ale măduvei spinării.
Include fibre nervoase pre- şi postganglionare
Are o componenţă similară cu cea a arcului reflex simplu la sistemul nervos somatic
CM În componenţa sistemului nervos vegetativ se disting:
Porţiunea centrală.
Porţiunea periferică.
Centri vegetativi corticali sub aspect de arii vaste.
Plexuri nervoase, însoţind vasele sangvine.
Ganglioni vegetativi de ordinul I, II şi III.
CS Fibrele nervoase vegetative:
Nu posedă teacă mielinică.
Pot fi pre- sau postganglionare.
Reprezintă prelungiri ale neuronilor pseudounipolari din ganglionii spinali.
Sunt distribuite exclusiv pe traiectul vaselor sangvine.
La periferie nu formează reţele nervoase.
CM Fibre parasimpatice preganglionare se conţin în nervii:
Optic.
Trohlear.
Oculomotor.
Facial
Accesor.
CS Corpii neuronilor preganglionari sunt localizaţi în:
Ganglionii laterovertebrali.
Ganglionii prevertebrali.
Nevrax.
Ganglionii spinali.
Ganglionii intramurali.
CS Ce tip de neuroni predomină în componența ganglionilor vegetativi
Preganglionari.
Postganglionari.
Senzitivi.
Pseudounipolari.
Nevraxieni.
CM Nuclei vegetativi au următorii nervi cranieni:
CM Centrii nervoşi vegetativi suprasegmentari sunt localizaţi în:
Cortexul cerebral.
Hipotalamus.
Corpul striat.
Pedunculii cerebeloşi mijlocii.
Capsula internă.
CM Centrii nervoşi vegetativi supremi:
Aparţin sistemului vegetativ simpatic.
Aparţin sistemului vegetativ parasimpatic.
Nu au apartenenţă simpatică sau parasimpatică.
Reglează ambele componente ale sistemului nervos vegetativ.
Controlează activitatea centrilor vegetativi localizaţi în trunchiul cerebral şi măduva spinării.
CM Din formaţiunile, care conţin centri nervoşi vegetativi suprasegmentari fac parte:
Formaţiunea reticulată.
Sistemul limbic.
Cerebelul.
CM Căile conductoare eferente ale reflexelor vegetative condiţionate trec prin:
Fasciculul longitudinal posterior.
Tractul tectospinal.
Tractul rubrospinal.
Fasciculul paraependimal.
Tractul vestibulospinal.
CM Fibrele postganglionare sunt:
Amielinice.
Mielinice.
Senzoriale.
Musculare sau glandulare.
Mai groase ca cele preganglionare.
CM Viteza de propagare a influxului nervos prin fibrele vegetative este de:
100 m/sec.
120 m/sec.
10 m/sec.
1 m/sec.
30 m/sec.
CM Circuitul nervos al reflexului vegetativ necondiţionat se conectează:
La nivelul cerebelului.
În trunchiul cerebral.
În măduva spinală.
În sistemul limbic.
La nivelul triunghiului olfactiv.
CS Sistemul nervos vegetativ funcţionează:
Numai în starea de veghe.
În timpul somnului.
Permanent (nonstop).
După micul dejun.
După prânz.
CM Plexurile nervoase vegetative se localizează
Între muşchii scheletici.
Pe traiectul vaselor sangvine.
În pereţii organelor cavitare.
În cavitatea primară a corpului.
În cavităţile secundare ale corpului.
CS Propagarea influxului nervos la nivelul sinapselor fibrelor preganglionare se realizează prin intermediul
Adrenalinei
Serotoninei.
Dopaminei.
Acetilcolinei.
Statinelor.
CM La nivelul terminaţiunilor efectoare fibrele nervoase vegetative postganglionare elimină:
Acetilcolină.
Noradrenalină.
Adrenalină.
Serotonină.
Morfină.
CS La nivelul terminaţiunilor efectoare fibrele vegetative parasimpatice elimină:
Liberine.
Statine
CM Indicaţi componentele sistemului nervos vegetativ:
Sistemul nervos simpatic.
Sistemul nervos parasimpatic.
Sistemul nervos metasimpatic.
Sistemul nervos central.
Sistemul nervos periferic.
CM Mediatori ai sistemului nervos metasimpatic sunt:
Adrenalina
Histamina.
Acidul gama-aminobutiric (GABA).
Acetilcolina.
Serotonina.
CS La nivelul terminaţiunilor efectoare fibrele simpatice elimină:
Dopamină.
CM Tunica fibroasă a globului ocular include:
Corneea.
Irisul.
Corpul ciliar.
Sclera
Retina.
CS Celulele fotosensibile se află în:
Scleră.
Retină.
Iris.
Coroidă.
Cornee.
CM Indicaţi 3 medii refringente ale globului ocular:
Corpul vitros.
Umoarea apoasă intracamerală.
Cristalinul.
Coroida.
CM Camera anterioară a globului ocular este delimitată de:
Cristalin.
CM Muşchii netezi ai globului ocular asigură
Mişcarea globului ocular spre dreapta.
Acomodarea vederii.
Mişcarea globului ocular spre stânga.
Adaptarea vederii.
Reglarea cantității de lumină, care trece spre retină.
CM Umoarea apoasă a globului ocular este produsă de plexurile vasculare ale:
Irisului.
Corpului ciliar.
Sclerei.
Coroidei.
Retinei.
CS Umoarea apoasă se absoarbe:
În camera posterioară
În unghiul iridocorneal.
Pe faţa posterioară a corneei.
În iris.
În corpul ciliar.
CM Hidrodinamica globului ocular asigură
Presiunea normală în interiorul globului ocular.
Nutriția cristalinului și a corneei.
Formarea corectă a imaginii.
Acomodarea.
CM Acomodarea vederii:
Este schimbarea dimensiunilor pupilei.
Prezintă schimbarea unghiului de refracţie al cristalinului.
Are faza de încordare şi relaxare.
Se datoreşte muşchiului sfincter al pupilei.
Se datoreşte muşchiului ciliar.
CM Tunica vasculară a globului ocular include:
Sclera.
CM Irisul:
Participă la acomodarea vederii.
Participă la adaptarea vederii.
Determină culoarea ochilor.
Participă la producerea umoarei apoase.
Conţine muşchiul ciliar.
CM Retina constă din straturile:
Pigmentos.
Coroidian.
Nervos.
Vascular.
CM Retina include:
Partea optică.
Partea ciliară.
Partea iridiană.
Partea fibroasă.
Partea orbitară.
CM La funcţionarea normală a ochiului contribuie:
Mediile refringente.
Celulele endocrine ale sistemului APUD.
Mușchii oculogiri.
Aparatul lacrimal.
Centrul vederii nocturne.
CS Sectorul retinei cu cea mai mare acuitate vizuală este:
Discul nervului optic.
Macula lutea.
Fovea centrală a maculei.
Excavaţia discului nervului optic.
Stratul pigmentar al retinei.
CS Celulele fotosensibile se află în componența:
Coroidei
Corneei.
CM Indicați formațiunile anatomice care țin de organul văzului:
Orbita.
Nervul optic.
Mușchii globului ocular.
Capsula Tenon.
CM Formațiuni anatomice, aparținând globului ocular:
Tractul optic.
Formațiunile membranoase.
Glanda lacrimală.
CM Tunici ale globului ocular sunt:
Tunica fibroasă.
Membrana tectorie.
Tunica mucoasă.
Tunica vasculară.
CM Indicați componentele tunicii fibroase a globului ocular:
Cornea.
Choroida.
Tela choroidea.
CM M. ciliaris constă din fibre:
Meridionale.
Ecuatoriale.
Oblice.
Circulare.
Radiale.
CM Corpul ciliar constă din:
Orbiculus ciliaris.
Procesele ciliare.
Mușchiul ciliar.
Coroana ciliară.
Zonula ciliară.
CM Irisului i se disting:
Pupila.
Marginea ciliară.
Ligamentul arcuat.
Mușchiul dilatator al pupilei.
CM Din componentele retinei fac parte:
Macula.
Foseta centrală.
Partea optică a retinei.
Spațiul epiretinal.
CM Camera posterioară a globului ocular este delimitată de:
CМ Umoarea apoasă este produsă de:
Iris
Plexul coroid.
CS Camerele globului ocular comunică între ele prin:
Sinusul venos al sclerei.
Pupilă.
Spațiile zonulare.
Ligamentul pectinat al irisului.
Canalul Schlemm.
CM Din mediile refractoare ale globului ocular fac parte:
Camera anterioară a globului ocular.
Crtistalinul.
Corpul adipos al orbitei.
CS Drenarea umorii apoase se realizează prin:
Spațiile unghiului iridocorneal.
Camera posterioară a globului ocular.
CM Muşchii striaţi ai globului ocular sunt inervaţi motor de:
N. optic.
N. abducens.
N. oculomotor.
N. trigemen.
N. trohlear.
CM Centrii subcorticali ai văzului sunt localizaţi în:
Thalamus opticus.
Nucleul roşu.
Coliculii cvadrigemeni superiori.
Coliculii cvadrigemeni inferiori.
Corpul geniculat lateral.
CM Există următorii muşchi oblici ai globului ocular:
Medial.
Lateral.
Superior.
Inferior.
Mediolateral.
CS Nervul optic este format din axonii celulelor:
Bipolare.
Fotosensibile.
Ganglionare.
Conilor şi bastonaşelor.
Melanocitelor.
CM Reflexul pupilar la lumină se declanşează datorită impulsurilor nervoase parvenite din:
Nucleul accesor al perechii III.
Nucleul dorsal vagal.
N. ambiguus.
Centrul ciliospinal Budge.
N. salivator superior.
CM Pe imaginea oftalmoscopică a fundului de ochi se observă:
A. centrală a retinei.
V. centrală a retinei.
C. Zonele ciliare
Pata oarbă.
Pata galbenă.
CM Aparatul lacrimal include:
Pleoapele.
Glandele tarsale.
Râul lacrimal.
Lacul lacrimal.
CM Nervul oculomotor inervează:
Muşchiul oblic superior.
Muşchiul drept superior.
Muşchiul drept medial.
Muşchiul drept lateral.
Muşchiul drept inferior.
CS Ganglionul ciliar se află:
În fosa pterigopalatină.
La baza externa a craniului.
În orbită.
În fosa submandibulară.
Pe fața laterală a nervului mandibular.
CS Nervul trohlear inervează:
Muşchiul levator al palpebrei superioare.
Muşchiul oblic inferior.
CS Tractul optic din stânga conţine fibre care pornesc de la:
Globul ocular stâng.
Globul ocular drept.
Jumătăţile stângi ale retinelor ambilor ochi.
Jumătăţile drepte ale retinelor ambilor ochi.
Calea tectospinală.
CM Nervul optic are următoarele segmente:
Intraocular.
Postchiasmatic.
Orbitar.
Intracanalicular.
Intracranian.
CS Segmentul buclei aferente a analizatorului care generează impulsul nervos:
Conductorul.
Centrul nervos din nevrax.
Celulele neurogliale.
Receptorul.
Segmentul cortical.
CS Centrul cortical al analizatorului vizual este situat în:
Pulvinar thalami.
Pe marginile şanţului calcarin.
Hipocamp.
Girii orbitari.
CS Nervul trohlear apare din trunchiul cerebral:
Prin şanţul bulbopontin.
Prin şanţul retroolivar.
Pe faţa medială a pedunculilor cerebrali
De o parte şi de alta a vălului medular superior.
Prin şanţul ventroolivar.
CS Nervul abducens inervează următorii muşchi ai globului ocular
Drept superior.
Oblic superior.
Drept medial.
Drept lateral.
Oblic inferior.
CM Nervi care inervează motor muşchii globului ocular
CM Capsulei Tenon i se disting foiţele:
Bulbară.
Musculară.
Adipoasă.
Orbitară.
Seroasă.
CS Spaţiul episcleral este delimitat de:
Cornee şi iris.
Scleră şi corpul adipos al orbitei.
Corpul adipos şi periorbită.
De cele 2 foiţe ale capsulei Tenon.
Conjunctivă şi scleră.
CS Corpul adipos al orbitei îşi are sediul:
Pe peretele superior al orbitei.
În fosa glandei lacrimale.
În fisura orbitală superioară.
Posterior de globul ocular.
Pe peretele lateral al orbitei.
CM Glandele tarsale Meibomius se deschid:
Pe limbul palpebral anterior.
Pe limbul palpebral posterior.
În fanta palpebrală.
Prin 25 – 30 orificii punctiforme.
Prin 10 orificii ovale.
CМ Tunica conjunctivă formează:
Conjunctiva palpebrală.
Conjunctiva globului ocular.
Sacul conjunctival.
Fornice conjunctivale.
CM Componenta musculară a pleoapelor este formată de:
Porţiunea palpebrală a muşchiului orbicular al ochiului.
Muşchiul ridicător al palpebrei superioare.
Muşchiul tarsal superior.
Muşchiul tarsal inferior.
Muşchiul sprâncenos.
CM Nervul oculomotor conţine fibre nervoase
Somatomotorii.
Senzitive.
Simpatice
Parasimpatice preganglionare.
Parasimpatice postganglionare.
CM Indicaţi nucleele nervului oculomotor:
Nucleus solitarius.
Nucleus salivatorius inferior.
Nucleus motorius.
Nucleus accessorius.
Nucleus mesencephalicus.
CS Nervul oculomotor iese din craniu prin:
Foramen ovale.
Fissura orbitalis superior.
Fissura orbitalis inferior.
Canalis opticus.
Foramen supraorbitalis.
CM Ramus superior nervi oculomotorii inervează:
Musculus levator palpebrae superioris.
Musculus rectus oculi inferior.
Musculus rectus oculi medialis.
Musculus rectus oculi superior.
Musculus dilatator pupilae.
CM Ramus inferior nervi oculomotorii inervează
Musculus obliquus oculi superior.
Musculus obliquus oculi inferior.
Musculus procerus.
CS Indicaţi sursa inervaţiei sensitive a globului ocular:
Nervus facialis
Nervus ophthalmicus.
Nervus maxillaris.
Nervus oculomotorius.
Nervus infraorbitalis.
CM Anexele organului văzului sunt reprezentate prin:
Pleoape.
Tunica conjunctivă.
CS Privirea în contracția mușchiului oblic superior al globului ocular se orientează:
În jos şi lateral
În sus şi lateral.
În jos şi medial.
În sus.
CS În contracția mușchiului oblic inferior globul ocular se orientează:
În jos şi lateral.