Calea intrinsecă a hemostazei plasmatice este iniţiată prin activarea:
Factorului Hageman
Factorului tisular
Factorului Stuart-Prower
Factorului fibrinostabilizant
Protrombinei
Calea extrinsecă a hemostazei plasmatice este iniţiată prin activarea:
Ce factor de coagulare al sângelui este activat la finele atât a căii extrinseci, cât şi a celei intrinseci de hemostază plasmatică?
Factorul Hageman
Factorul tisular
Factorul Stuart-Prower
Factorul fibrinostabilizant
Protrombina
Care dintre fenomenele enumerate se referă la calea comună a hemostazei plasmatice?
Conversia plasminogenului în plasmină
Stabilizarea cheagului fibrinic
Conversia protrombinei în trombină
Formarea fibrinei din fibrinogen
Adeziunea şi agregarea trombocitelor
Indicaţi mecanismele fiziologice de limitare a procesului de coagulare locală şi prevenire a coagulării intravasculare.
Rolul izolant, de barieră, al endoteliului vascular
Factorii de coagulare se află în stare neactivă
Existenţa anticoagulanţilor fiziologici
Dilatarea vaselor (vasodilataţia)
Influienţa factorului fibrinodestabilizant
Sindromul de coagulare intravasculară diseminată se manifestă prin următorul fenomen:
Inflamator
Regenerativ
Proliferativ
Degenerativ
Hemoragic
Etiologia sindromului de coagulare intravasculară diseminată include:
Hemotransfuziile masive
Infecţiile bacteriene grave
Administrarea îndelungată a anticoagulantelor
Complicaţiile obstetricale: decolarea placentei, moartea intrauterină a fătului
Diabetul zaharat cu evoluţie gravă
În patogeneza sindromului de coagulare intravasculară diseminată cauza de bază a lipsei coagulării sangvine este:
Consumul masiv de factori ai hemocoagulării şi epuizarea rezervei acestora
Activarea cascadei de coagulare a sângelui de către factorii endogeni
Afectarea sistemică a endoteliului vascular
Activarea directă a sistemului de coagulare al sângelui de către toxinele microbiene
Blocajul microcirculaţiei în organele de importanţă vitală
Indicaţi formele clinice ale sindromului de coagulare intravasculară diseminată.
Forma fulminantă
Forma acută
Forma subacută
Forma cronică
Forma asimptomatică
Indicaţi fazele sindromului de coagulare intravasculară diseminată.
Faza hipovolemiei
Faza intravasculară
Faza de hipercoagulare
Faza de hipocoagulare
Faza de diseminare
Indicaţi simptomele clinice ale primei faze a sindromului de coagulare intravasculară diseminată.
Multiple hemoragii din diferite surse
Icter exprimat
Multiple tromboze vasculare
Hemoragii în organele de importanţă vitală
Hepatosplenomegalie
Indicaţi simptomele clinice ale fazei a doua a sindromului de coagulare intravasculară diseminată.
Hemoragii multiple, de la nivelul a cel puţin trei surse
Simptomele sunt dificil de stabilit în timpul examenului clinic sau acestea lipsesc
Ce modificări ale indicilor de laborator confirmă sindromul de coagulare intravasculară diseminată?
Trombocitopenie marcată
Diminuarea fibrinogenului sangvin
Trombocitoză marcată
Creşterea nivelului D-dimerilor
Sporirea fibrinogenului în sânge
Indicaţi trei componente ale tratamentului complex al bolnavilor cu sindrom de coagulare intravasculară diseminată.
Tratamentul patologiilor ce au condus spre dezvoltarea coagulării intravasculare diseminate
Antibioticoterapie masivă
Substituirea imediată a factorilor de coagulare ai sângelui
Heparinoterapie
Indicarea serurilor imune
Ce preparate sunt indicate în tratamentul pacienţilor cu sindromul coagulării intravasculare diseminate?
Administrarea heparinei
Administrarea intravenoasă a vasopresorilor (adrenalina)
Transfuzia plasmei proaspăt congelate
Transfuzia trombinei
Terapia trombolitică (urokinaza, streptokinaza)
La metodele de hemostază provizorie se referă:
Aplicarea pansamentului compresiv
Poziţia elevată a extremităţii traumate
Flexia maximală a extremităţii lezate
Ligaturarea vasului în plagă
Suturarea defectului vascular
Indicaţi metodele de hemostază provizorie.
Substituirea segmentului vascular lezat (protezarea)
Compresia digitală a vasului hemoragic în plagă
Aplicarea garoului hemostatic
Ce metode de stopare a hemoragiei se referă la cele temporare?
Embolizarea vasului lezat
Aplicarea pensei hemostatice pe vasul lezat
Ce metodă de hemostază provizorie este optimală în timpul efectuării intervenţiei chirurgicale urgente pentru ruptura anevrismului de aortă abdominală?
Aplicarea pensei hemostatice
Suturarea defectului aortei
Administrarea intravenoasă a preparatelor hemostatice
Clampajul (compresiunea) aortei cu pensă, superior de anevrism
Clampajul (compresiunea) aortei cu pensă, inferior de anevrism
Indicaţi principiile aplicării corecte a garoului hemostatic.
Garoul se aplică doar în caz de hemoragie arterială semnificativă
În cazul aplicării corecte a garoului dispare pulsul pe arterele periferice
Este necesară indicarea pe o etichetă specială a timpului cînd a fost aplicat garoul
Garoul se aplică nemijlocit pe piele pentru o compresiune mai intensă
Distal de garoul corect aplicat extremitatea devine roşietică
La ce nivel urmează a fi aplicat garoul hemostatic în caz de hemoragie arterială externă dintr-o plagă a gambei?
Treimea distală a gambei
Treimea medie a gambe
Treimea superioară a gambei
Treimea medie a coapsei
La nivelul articulaţiei genunchiului
La ce nivel urmează a fi aplicat garoul hemostatic în caz de hemoragie arterială externă din plaga mânii?
Treimea distală a antebraţului
Treimea medie a antebraţului
Treimea proximală a antebraţului
Treimea medie a braţulu
La nivelul articulaţiei cotului
Cu scop de hemostază provizorie garoul hemostatic se aplică pe extremitate pe un termen de pînă la:
O oră
90 minute
Trei ore
Patru ore
45 minute
Indicaţi posibilele complicaţii în caz de aplicare a garoului hemostatic pe extremitate pe un termen ce depăşeşte 1,5 ore.
Dezvoltarea parezei (plegiei) extremităţii
Amplificarea tonusului vaselor extremităţii
Gangrena extremităţii
Dezvoltarea hemoragiei secundare precoce
Embolia gazoasă a extremităţii excluse
Către metodele de hemostază definitivă se referă:
Aplicarea pensei hemostatice pe vas
Protezarea segmentului vascular lezat
Aplicarea garoului hemostatic Esmarch
Embolizarea endovasculară a vasului
