Hemoragia capilară se caracterizează prin:
Sânge de culoare roşie purpurie
Revărsarea în jet pulsatil a sângelui
Scurgere difuză uniformă, omogenă, de pe toată suprafaţa lezată
Revărsarea sângelui sub formă de flux continuu, nepulsatil
Caracter mixt arterio-venos
Hemoragia venoasă se caracterizează prin:
Sânge de culoare roşie întunecată
Implantul reprezintă un obiect, plasat într-o cavitate naturală a corpului uman sau una creată pe cale chirurgicală, pe o perioadă:
Mai mare de o săptămînă, dar pînă la o lună
Mai mare de două săptămâni, dar pînă la o lună
Ce depăşeşte 24 ore, dar pînă la o săptămână
Ce depăşeşte 30 zile
Nedefinită (pentru totdeauna)
În acord cu clasificarea anatomică, hemoragia parenchimatoasă se referă la:
Arterială
Venoasă
Capilară
Erozivă
Externă
În acord cu clasificarea hemoragiilor în funcţie de evoluţie (intensitate), hemoragiile se împart în:
Acute şi cronice
Primare şi secundare
Grave, de gravitate medie şi uşoare
Arteriale, venoase şi capilare
Externe şi interne
În acord cu clasificarea hemoragiilor în funcţie de timpul apariţiei, hemoragia secundară precoce se dezvoltă:
În primele ore sau zile după traumă, ca urmare a derapării ligaturii de pe vas
În timpul traumatismului
După supuraţia plăgii
După diminuarea coagulabilităţii sangvine
În caz de progresare a modificărilor inflamatorii în plagă
În acord cu clasificarea hemoragiilor în funcţie de timpul apariţiei, hemoragia secundară tardivă se dezvoltă:
În primele zile după lezarea vasului
Nemijlocit după lezarea peretelui vascular
În timpul transportării accidentatului spre staţionar, ca urmare a alunecării ligaturii de pe vas
În primele zile după traumatism, ca urmare a sporirii permeabilităţii peretelui vascular
În acord cu clasificarea hemoragiilor în funcţie de timpul apariţiei, hemoragia primară se dezvoltă:
În primele ore după lezarea vasului
Imediat după lezarea vasului
În timpul transportării accidentatului spre staţionar, ca urmare a derapării (alunecării) ligaturii de pe vas
În timpul transportării accidentatului spre staţionar, ca urmare a detaşării şi migrării trombului din lumenul vasului
În anestezia locală spinală volumul de bază a soluţiei anestezice se introduce în:
Spaţiul peridural
Spaţiul subdural
Măduva spinării
Spaţiul intervertebral
Ţesutul subcutanat
În care amestecuri nutritive pentru alimentarea enterală proteinele se conţin sub formă de aminoacizi?
Amestecuri calorice
Amestecuri modificate chimic
Amestecuri enterale standard balansate
Amestecuri alimentare naturale
Amestecuri modulate
În care din situațiile clinice enumerate aplicarea garoului hemostatic reprezintă metoda optimă de hemostază provizorie?
?
-
În care dintre condițiile enumerate consumul energetic este mai sporit?
În operații programate necomplicate
În traumatismul asociat
În sepsisul chirurgical
În combustii extinse
La pacienții cu tumori maligne
În care infecţie este îndeosebi eficientă aplicarea locală a acidului boric?
Infecţia specifică tuberculoasă
Infecţia stafilococică
Infecţia gram-negativă, condiţionată de colibacili
Infecţia pioceanică, condiţionată de Pseudomonas aeruginosa
Infecţia anaerobă neclostridiană
În care patologii intervenţia chirurgicală se efectuează în mod programat?
Asfixia mecanică
Ocluzia intestinală acută
Boala varicoasă a membrelor inferioare
Hernia ombilicală strangulată
Henia inghinală reponibilă
În care situaţii durerea în caz de producere a plăgii poate fi semnificativ mai redusă sau chiar poate absenta?
În cazul efectuării operaţiilor cu anestezie locală sau generală
În caz de producere a plăgii cu un obiect ascuţit, de exemplu cu bisturiul
La traumatizaţii în stare de şoc
La traumatizaţii în stare de ebrietate alcoolică
În caz de plagă, ce penetrează doar pînă la nivelul ţesutului celuloadipos subcutanat
În care situaţii lezarea chiar şi a vaselor de calibru mic se asociază cu hemoragie pronunţată şi pune în pericol viaţa bolnavului?
La bolnavii cu ciroză hepatică
La bolnavii cu hipotonie
La bolnavii cu hemofilie
La bolnavii ce primesc anticoagulante
La bolnavii în stare de ebrietate alcoolică severă
În caz de hemartroză se determină:
Dispnee, tahipnee, matitatea sunetului percutor, diminuarea respiraţiei
Tahicardie, cianoza tegumentelor, turgescenţa venelor cervicale, diminuarea zgomotelor cardiace
Durere şi mărirea în volum a abdomenului, simptomele de iritare a peritoneului
Mărirea în volum şi durerea la nivel de articulaţie, poziţia forţată a extremităţii
Bradicardie, asimetria feţei, anizocorie
În caz de hemoperitoneu se determină:
În caz de hemoragie diminuarea tensiunii arteriale şi stimularea baroreceptorilor la nivel de sinus carotid şi arcul aortei conduc la:
Amplificarea tonusului venos
Sporirea volumului de sânge circulant
Apariţia tahicardiei
Centralizarea hemodinamicii
Sechestrarea sângelui
În cazul plăgii tăiate a treimii inferioare a gambei cu hemoragie arterială externă primul ajutor medical trebuie să includă:
Aplicarea pansamentului aseptic
Imobilizarea de transport
Administrarea remediilor analgetice
Aplicarea garoului în treimea medie a gambei
Aplicarea garoului pe coapsă
În ce constă principiul general al operaţiei de gastroplastie în tratamentul chirurgical al obezităţii morbide?
Crearea anastomozei între porţiunea incipientă a jejunului şi porţiunea terminală a ileonului
Introducerea pe cale endoscopică a unui balon special în stomac pentru micşorarea volumului acestuia
Indicarea unor diete restrictive speciale
Crearea „stomacului mic” (30-50 ml) în partea proximală şi a unui canal îngust (1 cm) pentru pasajul alimentar
Crearea anastomozei între esofag şi intestin cu excluderea stomacului din pasajul alimentar
În ce constă toaleta plăgii?
Plaga este incizată, marginile, pereţii şi fundul plăgii se excizează în limitele ţesuturilor sănătoase, se înlătură toate ţesuturile lezate şi îmbibate cu sînge
Plaga se prelucrează cu un jet de lichid sub presiune, ce înlătură corpii străini, puroiul şi microorganismele
Cu pensa şi o globulă de tifon se înlătură exudatul purulent şi masele necrotice libere de pe suprafaţa plăgii
Se efectuează lavajul continuu al plăgii: printr-un tub de dren în plagă se administrează soluţia de antiseptic, iar prin altul – aceasta se scurge
Plaga este tamponată cu o meşă de tifon îmbibată cu peroxid de hidrogen
În ce ordine survine pierderea sensibilităţii în anestezia spinală?
Dureroasă, termică, tactilă
Tactilă, termică, dureroasă
Termică, tactilă, dureroasă
Dureroasă, tactilă, termică
Dispar toate în acelaşi timp
În ce situaţii este posibilă efectuarea intervenţiei chirurgicale după indicaţii vitale fără acordul în formă scrisă a pacientului?
În cazul cînd un pacient cu status psihic adecvat refuză categoric operaţia
În cazul stării de inconştiență a pacientului
În cazul unui bolnav cu psihică neadecvată, confirmată de către medicul psihiatru
În cazul acordului verbal al rudelor apropiate ale bolnavului
În cazul refuzului bolnavului de tratament operator din motive religioase
În ce situaţii nu se recomandă aplicarea suturilor pe plagă după prelucrarea chirurgicală primară a acesteia?
În coexistenţa la pacient a diabetului zaharat
În cazul poluării masive a plăgii cu sol
În cazul localizării plăgii pe plantă
În cazul localizării plăgii pe suprafaţa dorsală a trunchiului
În cazul prezenţei la bolnav a unei patologii oncologice confirmate
În determinarea grupei sangvine cu ajutorul serurilor standart se respectă următoarele condiţii:
În fiecare godeu cu ser se adaugă o picătură de sînge a pacientului de 10 ori mai mică
În fiecare godeu cu ser se adaugă o picătură de sînge a pacientului de 10 ori mai mare
Se apreciază prezenţa aglutinării peste nu mai puţin de 5 minute
Se efectuează la o temperatură de +15 – +250C
Se efectuează la o temperatură nu mai mare de +150C
În funcţie de care principiu hemoragiile sunt clasificate în “per diabrosin”, “per rhexin” şi “per diapedesin”?
După principiul anatomic
După mecanismul de apariţie
După severitatea pierderii sangvine
După evoluţie (intensitate)
După timpul de dezvoltare
În mod standard restricțiile de alimentare orală înainte de operația programată includ:
Pregătirea tractului gastrointestinal: laxative osmotice, clisme de curățare, restricție a nutriției orale (conform viziunilor contemporane, regimul de foame cu 12 ore înainte de operație planificată nu este rațional – alimentele solide trebuie excluse cu 6 ore, iar lichidele – cu două ore înainte de anestezie);
În patogeneza sindromului de coagulare intravasculară diseminată cauza de bază a lipsei coagulării sangvine este:
Consumul masiv de factori ai hemocoagulării şi epuizarea rezervei acestora
Activarea cascadei de coagulare a sângelui de către factorii endogeni
Afectarea sistemică a endoteliului vascular
Activarea directă a sistemului de coagulare al sângelui de către toxinele microbiene
Blocajul microcirculaţiei în organele de importanţă vitală
În timpul aprecierii grupei sangvine cu ajutorul ţoliclonilor s-a observat lipsa aglutinării cu toţi ţoliclonii. Apreciaţi grupa de sînge.
0(I)
A(II)
B(III)
AB(IV)
Eroare în tehnica de apreciere
