0. Ruptura anevrismului aortic infrarenal se produce mai des posterior în retroperitoneu. Semnele clinice sunt:
șoc
b. prezența unei mase abdominale pulsatile
c. durerea abdominală sau lombară
d. hemoragia digestivă
e. Hipotensiune
Dintre complicațiile care pot apărea în chirurgia electivă a anevrismelor de aortă infrarenală sunt întîlnite:
a. Hemoragia intraoperatorie
b. Șocul acut la declamparea aortei
c. embolizarea in teritoriul carotidian
d. lezarea ureterului
e. embolizarea in patul arterial distal
102. Principalele complicații ale anevrismelor periferice sunt:
a. tromboza
b. embolia distală
c. ruptura
e. compresia venelor adiacente
103. Sindromul Klippel-Trenaunay se caracterizeaza prin:
a. Alungirea hipertrofica a unui membru;
b. Angioame plane dureroase;
c. Varice congenitale;
d. Fistule arteriovenoase macroscopice;
e. Fistule arteriovenoase microscopice;
104. Sindromul Parks-Weber se manifestă prin:
a. alungirea hipertrofică a unui membru
b. angioame
c. nevi vasculari
d. Fistule arterio-venoase congenitale
Varice
105. Urmatoarele afirmații referitor la trombangeită sunt adevărate:
a. Simpatectomie lombară este încă indicată pe scară largă.
b. Atingerea distală și absența unui pat vascular distal nu permit o chirurgie de revascularizare a cuzurilor
c. Oprirea fumatului reprezintă tratamentului etiopatogenetic esențial.
d. Revascularizarea chirurgicală este posibilă în marea majoritate a cazurilor.
e. Oprirea fumatului scade rata și incidența amputațiilor.
106. Manifestările clinice caracteristice insificienței venoase cronice sunt:
a. edemul
b. pahidermita
c. ulcer trofic
d. eritroza de declivitate
e. dermita ocră
107. Investigații paraclinice non-invazive în bolile venelor sunt:
a. Fotopletismografia
b. Examentul Doppler venos
c. Flebografia
d. Ecografia doppler venoasă
e. Scintigrafia cu fibrinogen marcat radioactive.
O multitudine de semne si simptome au fost descrise ca făcînd parte din tabloul clinic al trombozei venoase profunde:
a. afebrilitatea
b. pulsul cățărător-semnul Mahler
durere spontană, localizată în molet,care se accentuează la palpare și la flexia dorsală a piciorului-semnul –Homans
d. dilatarea venelor cutanate pretibilae-smenul Pratt.
e. sensibilitatea la palpare pe traiectil venos profund al gambei de la șanțul retromaleolar intern pînă în regiunea poplitee.
109. Indicațiile plasării unui filtru cav sunt:
a. Embolie pulmonară recurentă în ciuda anticoagulării adecvate
b. Embolie pulmonară certă la pacienți la care tratamentul anticoagulant este contraindicate.
c. Complicații ale tartamentului anticoagulant care obligă la oprirea tratamentului
d. înaintea embolectomiei pulmonare
e. în urma embolectomiei pulmonare.
110. Contraindicațiile întreruperii venelor perforante insuficiențe sunt:
a. boala arterial ocluzivă a membrului respective
b. Infecția la nivelul ulcerului venos
c. obezitatea morbidă
d. clasa 4-6 CEAP de insuficiență venoasă
e. patologie severă asociată
111. Tratamentul tromboflebitelor superficiale constă în:
a. tratament antiinflamator nesteroidian
b. contenție elastică
c. antibioterapie
d. Tratament anticoagulant cînd procesul trombotic este extins și la sistemul venos profund.
e. tratamentul chirurgical în cazurile de extensie ascendentă la coapsă.
112. Umătoarele complicații pot parea ca urmare a traumatismului peretelui arterial:
a. spasmul arterial
b. tromboză
c. embolie
d. creșterea activității colagenazei
e. durerea acută
113. Semnele clinice ale traumatismului arterial sunt:
a. hemoragie externă
b. limfedem
c. hematom expansiv
d. ischemie acută
e. trill pallabil
Acestea sunt opțiuni ale revascularizării chirurgicale în traumatismele vasculare deschise:
a. arteriorafie sau venorafie laterala
b. angioplastie cu petec venos.
c. rezecție fără interpoziție unui conduct venos
d. by-pass cu grefon venos.
e. rezecție cu interpoziția unui conduct venos.
115. Care din următoarele este o cauză de ischemie acută?
a. embolie
b. traumatism arterial
c. desecție arterială spontană sau iatrogenă
d. vasodilatație
e. vasospasm
116. Acestea sunt surse emboligene în ischemia acută:
a. cavitățile inimii
b. anevrism miocardic
c. emboli paradoxali(sistemul venos profund)
d. tromboflebită superficială
e. anevrism abdominal
117. Cele mai fregvente trombolitice sunt:
a. recombinant tissue-plasminogen activator(rt-PA)
b. urokinază
c. streptokinază
d. warfarina
e. reteplase
118. Urmatoarele sunt caracteristice ale arteriopaiei obliterante:
a. durere cu debut brusc
b. stenoza urmată de ocluzie
c. multilevel disease
d. dezvoltarea circulației colaterale
e. claudicație
119. Complicatii posibile aparute în tratamentulm chirurgical a bolii aorto-iliacă sunt:
a. Tromboza
b. Ateroembolism intraoperator
c. Ruptura arterei poplitee
d. Lezarea duodenului adiacent
e. Lezarea venei cave inferioare si a venei iliace
120. Semnele clinice de mai jos se datoreaza insuficientei venoase cornice:
a. vene varicoase
b. teleangectazii
c. absenta pulsului
d. edem
e. vene reticulare
121. În circulația fetală: Marea majoritate a sângelui deoxigenat din vena cavă superioară pătrunde primar în?
a. Atriul drept
b. Foramen ovale patent
c. Atriul stâng
d. Valva tricuspidă
e. Ventriculul drept
122. În circulația fetală: Marea majoritate a sângelui deoxigenat din ventriculul drept este direcționat în?
a. Valva arterei pulmonare
b. Ramul drept arterei pulmonare
c. Ramul stâng arterei pulmonare
d. Ductul arterial
e. Aorta toracică descendentă
123. Circulația fetală se caracterizează prin:
a. Rezistență vasculară pulmonară mare secundar umplerii plămânilor cu lichid și unui mediu hipoxic
b. Rezistență vasculară sistemică scăzută secundară suprafeței mari a patului utero-placentar cu rezistență scăzută
c. Sângele cel mai oxigenat din vena ombilicală perfuzează creerul și inima de preferință prin șuntarea ficatului prin ductul venos și șuntarea intracardiacă prin foramen ovale
d. Sângele mai puțin oxigenat perfuzează partea inferioară a corpului prin ductul arterial în aorta toracică descendentă
Sângele cel mai oxigenat perfuzează partea inferioară a corpului prin ductul arterial în aorta toracică descendentă
124. Factorii patologici care determină revenirea la circulația fetală după nașterea copilului sunt?
a. Hipotermia
b. Hipercarbia
c. Acidoza
d. Hipoxia
e. Sepsisul
