Otita medie acută se dezvoltă cel mai des la:
adulți
adolescenți
persoane în vârstă
copii mici
persoane de toate vârste
Otita medie adezivă se tratează
Ambulator , de către medic de familie, pediatru
Staționar, de către medic ORL și audiolog, tratament chirurgical
Tratament fizioterapeutic ambulator
Tratament medicamentos, de către audiolog
La copii - nu se tratează
Otita medie acută, faza perforativă se caracterizează prin:
Îmbunătăţirea stării generale
Înrăutăţirea stării generale
Apariţia eliminărilor în conductul auditiv extern
Persistența surdităţii
Apariţia perforaţiei a membranei timpanice
Otita medie recidivantă se dezvoltă preponderent
La copii
La adulţi
La orice vârstă, dar mai des la copii
La bătrâni
La orice vârstă, dar mai des la adulţi
Otorinolaringologia studiază funcțiile:
sistemul tiroidian
sistemul auditiv
sistemul visual
sistemul vestibular
sistemul olfactiv
Otoscopia este metoda de examinare a:
nasului
faringelui
urechii
funcției nasului
funcției urechii
Otoscopie se utilizează de către medic:
pediatru
medic de familie
otorinolaringolog
cardiolog
audiolog
Ozena este o afecţiune a nasului cu caracter:
Atrofic
Hipertrofic
Hiperplastic
Neoplastic
Degenerativ
Pacientul acuză reducerea auzului. La exeminare prezintă proba Rinne negativă pe dreapta și testul Weber lateralizat spre dreapta. Rezultatele date sugerează:
Hipoacuzie de transmisie pe dreapta
Hipoacuzie neurosenzorială pe dreapta
Hipoacuzie de transmisie la urechea stîngă
Hidrops cohlear pe dreapta
Otoscleroza cohleară pe dreapta
Pacientul cu angina eritemopultacee va fi internat în:
Spitalul dermatovenerologic
Spitalul de boli infecțioase
Secția de otorinolaringologie
Staționar de zi
Secția de boli interne
Pacientul, care suferă de flegmon periamigdalian acuză la:
obstrucţie nazală;
otalgie;
febră, frisoane;
trismus
disfagie.
Paralizia cărui nerv va induce o stenoză laringiană?
N.laringeus inferior
N.laringeus superior
N.hipoglosus
N.glosofaringeus
N.facialis
Paralizii ale n.recurens pot fi în caz de:
Operaţii pe glanda tiroidă
Afecţiuni esofagiene
Adenopatii, afecţiuni tiroidiene
Nevrite
Artrite cricoaritenoidiene
Partea anterioară a labirintului este:
Vestibulul
Cohlea
Canalele semicirculare
Cavitatea timpanică
Tuba auditivă
Partea centrală a labirintului este:
Osul temporal
Partea mobilă a septului nazal este formată din:
Cartilajul triunghiular
Cartilajul patrulater
Vomer
Cornetul nazal mediu
Lama verticală a etmoidului
Partea posterioară a labirintului este:
Partea superioară a laringelui vine în raport cu:
Rădăcina limbii
Gura sofagului
Cavitatea bucală
Hipofaringe
Mezofaringe
Particularităţile ce ţin de etiopatogenia rinosinuzitelor la copii sunt:
Factori anatomici - fosele nazale mici, ostiumuri nazale înguste
Imunitatea local şi generală scăzută la copii
Vegetaţii adenoide, adenoidite
Avitaminoze
Condiţii bune de viaţă a copilului, copil normotrofic
Particularităţile infiltratului scleromatos sunt:
Se localizează în cele mai înguste locuri ale căilor respiratorii
Nu ulcerează
Nu sunt dureroase
Sunt acoperite cu un exudat de culoare gri
Sunt dureroase
Particularitățile membranei timpanice la nou născuți:
este mai subțire
este mai groasă
slab vascularizată
vascularizată în exces
dimensiuni ca la adulți
Particularitățile otitei medii acute la copiii în primul an de viață:
se dezvoltă la 80-90% din copii
se dezvoltă la 20% din copii
faza perforativă se dezvotă des
faza perforativă se dezvotă rar
se trătează medicamentos în majoritate cazurilor
Particularităţile otoscopiei la copiii pînă la un an de viaţă
Conductul auditiv este mai îngust
Conductul auditiv este mai larg
Membrana timpanică se situează în poziţia mai orizontală
Membrana timpanică se situează în poziţia mai verticală
Membrana timpanică este mai bine vascularizată
Pata vasculară Kisselbach este situată în:
Porţiunea antero-inferioară a septului nazal
Porţiunea antero-superioară a septului nazal
Porţiunea anterioară a cornetului nazal superior
Porţiunea anterioară a cornetului nazal mediu
Porţiunea anterioară a cornetului nazal inferior
Pătrunderea unui corp străin în căile respiratorii inferioare poate avea loc în timpul:
Râsului
Somnului
Plânsului
Vorbirii
Alimentării
Pe baza cărei examinări se va stabili diagnosticul clinic final de tumoare benignă a laringelui?
Examen laringoscopic
Tomografia computerizată
Rezonanţa magnito-nucleară
Examen histologic
Fibroscopie
Pe ce perete al nasului sunt localizate mai des tumori maligne ale nasului?
Superior
Extern
Medial
Inferior
Toate răspunsurile sunt corecte
Pe peretele extern a sinusului sfenoid se află:
Hipofiza
Sinusul cavernos
Art.carotidă internă
Prima ramură a N.trigemen
N.ocolomotor
Pe peretele superior al sinusului sfenoid se află:
Sinusul lateral
Art.carotidă externă
Pentru angina lacunară este caracteristic:
leucocitoză;
leucopenie
limfopenie;
euzinopenie;
monocitoză
