26. Îngroșarea a mucoasei sinusului maxilar radiologic se poate manifesta ca:
a) Opacifiere parțială cu un nivel hidro-aeric
b) Opacifiere parțială parietală
c) Opacifiere totală cu structura omogenă
d) Hipertransparență
e) Opacifiere totală cu structura neomogenă
27. În caz de prezența conținutului lichidian în sinusul maxilar, care nu ocupă întreagă cavitate a sinusului, radiologic se va depista:
28. Ortopantomografia permite vizualizarea următoarelor structuri ORL:
a) Sinusului frontal
b) Sinusului maxilar
c) Septului nazal
d) Sinusului sfenoidal
e) Conductului auditiv intern
29. Pentru confirmarea diagnosticului de sinuzita purulentă, radiografia trebuie să fie efectuată în poziția pacientului:
a) Verticală, incidența laterală - CM
b) Verticală, incidența de față
c) Decubit lateral pe partea afectată
d) Decubit lateral pe partea sănătoasă
e) Decubit dorsal
30. În ce stare patologică investigațiile imagistice vor fi puțin informative:
a) Chist al sinusului maxilar
b) Mucocele
c) Rinită acută necomplicată, stadii incipiente
d) Sinuzita cronică în remisie
e) Sinuzita cronică în acutizare
31. Nivelul hidro-aeric în sinuzita acută poate fi:
a) Orizontal
b) Policiclic
c) În forma de lentilă concavă
d) În forma de lentilă biconvexă
e) Inelar
32. Metode imagistice de elecție în diagnosticul de colesteatom sunt:
a) Otoscopia
b) Tomografia computerizată
c) Imagistica prin rezonanța magnetică
d) Radiografia craniului în incidența de față
e) Radiografia craniului în incidența laterală
33. Radiografia în poziția Water’s este:
a) Radiografia a craniului postero-anterioară în poziția frunte-nas
b) Radiografia a craniului postero-anterioară în poziția nas-bărbia
c) Radiografia laterală a craniului
d) Radiografia axială a craniului
e) Radiografia oblică a craniului
34. Sinusul sfenoidal se vizualizează mai bine la radiografia craniului în incidența:
a) Postero-anterioară în poziția frunte-nas
b) Postero-anterioară în poziția nas-bărbie
c) Oblică
d) Axială
e) Laterală
35. Radiografia axială a craniului poate fi utilizată pentru evaluarea:
c) Celulelor etmoidale - CM
d) Celulelor mastoidiene
e) Structurilor urechii interne
36. Opacitatea parțială în sinusul maxilar cu bordul superior în forma de lentilă este semnul:
a) Sinuzitei cronice în remisie
b) Sinuzitei cronice în acutizare
c) Sinuzitei acute purulente
d) Rinitei alergice
e) Chistului în sinus
37. Metoda imagistică de elecție în diagnosticul malformațiilor congenitale ale conductului auditiv extern va fi:
a) Tomografia lineară
c) Radiografia postero-anterioară a craniului în poziția frunte-nas
d) Radiografia craniului după Stenvers
e) Radiografia axială a craniului
38. Opacitate parțială parietală în sinusul maxilar poate fi semnul de:
a) Polip benign - CM
b) Tumoarea malignă în sinus
c) Sinuzita acută purulentă
d) Sinuzită cronică
e) Sinuzita acută catarală
39. Diminuarea pneumatizării celulelor aeriene mastoidiene radiologic este caracteristică pentru:
a) Otita externă acută
b) Otita medie cronică
c) Tumoarea nervului vestibulo-cohlear
d) Malformația congenitală de ureche internă
e) Este o variantă de norma
40. Imagistica prin rezonanța magnetică va fi o metode de elecție în diagnosticul:
a) Fracturilor ale procesului mastoid
b) Otitei medie cronice
c) Complicațiilor intracerebrale a mastoiditei - CM
d) Tumorilor ale țesuturilor moi ale organelor ORL
e) Osteomului sinusului frontal
41. Un osteom în sinusul frontal imagistic apare ca:
a) O formațiune opacă, de formă rotundă, de densitate osoasă, cu contur șters, cu semnele de distrucție a structurilor osoase încunjurătoare
b) O formațiune opacă, de formă rotundă, de densitate osoasă, cu contur bine delimitat, fără semnele de distrucție a structurilor osoase încunjurătoare
c) O formațiune opacă, de formă rotundă, de densitate lichidiană, cu contur policiclic, cu semnele de distrucție a structurilor osoase încunjurătoare
d) O formațiune opacă, de formă rotundă, de densitate lichidiană, cu deplasarea suturii mediane în partea contralaterală
e) O formațiune transparentă de formă rotundă, cu septurile în interior
42. Care din semnele imagistice indicate sunt caracteristice stărilor de urgență ale organelor ORL:
a) semnul degetului mare
b) semnul clopotniței
c) semnul cornetului cu înghețată
d) semnul leului de mare
e) semnul siluetei
43. Din semnele radiografice ale edemului pulmonar interstițial fac parte:
a) Accentuarea desenului pulmonar
b) Prezența liniilor Kerley
c) Ascensionarea diafragmului
d) Lărgirea spațiilor intercostale
e) Scăderea transparenței câmpurilor pulmonare
44. Care din următoarele este semnul radiologic caracteristic edemului pulmonar alveolar:
a) Opacități nodulare în câmpurile pulmonare
b) Opacități miliare în câmpurile pulmonare superioare
c) Opacitate limitată în câmpul pulmonar
d) Opacități nodulare cu nivele hidro-aerice
e) Opacități inelare
45. Liniile Kerley reprezintă:
a) Îngroșarea scizurilor interlobare
b) Îngroșarea septurilor intersegmentare
c) Îngroșarea septurilor interlobulare
d) Accentuarea desenului pulmonar
e) Canceromatoză
46. Liniile Kerley reprezintă semnul radiologic al:
a) Edemului pulmonar alveolar
b) Edemului pulmonar interstițial
c) Preedemului pulmonar
d) Tromboemboliei trunchiului arterei pulmonare
e) Tromboemboliei ramurilor segmentare ale arterei pulmonare
47. Semne radiologice de preedem pulmonar sunt:
b) Semnul sticlei mate
c) Opacitățile nodulare în câmpurile pulmonare
d) Liniile Kerley
e) Redistribuirea desenului pulmonar (cefalizarea desenului pulmonar)
48. Tabloul radiologic clasic de edem pulmonar poate include:
a) Aspectul de aripi de fluture
b) Edemul alveolar
c) Edemul interstițial
d) Revărsatul pleural
e) Atelectazii
49. Opacitățile nodulare în câmpurile pulmonare sunt caracteristice pentru:
a) Edemul pulmonar interstiţial
b) Edemul pulmonar alveolar
c) Tromboembolia arterei pulmonare
d) Pneumonie lobară
e) Atelectazii discoidale
50. Accentuarea desenului pulmonar poate fi depistată în:
a) Tromboembolia arterei pulmonare
b) Edemul pulmonar alveolar - CM
c) Edemul pulmonar interstițial
d) Detresa respiratorie acută
e) Cancerul pulmonar
