42. CM. Marcați parametrii evaluați în cadrul somatoscopiei generale:
Statura
b. Atitudinea globală a corpului.
c. Proporţionalitatea segmentelor
d. Tonusul muscular
e. Forța musculară.
43. CS.Ortezele se confecţionează din următoarele materiale, cu o excepţie:
a. Metalul (oţel călit - inoxidabil, aliaj de aluminiu)
Plasticul
Pielea
Hârtia
Toate cele enumerate
44. CM. Numiţi obiectivele de reabilitare în artroze:
a.Diminuarea durerii
b.Creşterea stabilităţii
c.Creşterea mobilităţii
d.Creşterea gradului de coordonare la mers
e. Reeducarea sensibilității
45. CM. Obiectivele de reabilitare în faza acută a unei artrite:
a.Reducerea durerii şi inflamaţiei.
b.Încărcarea intensă a articulaţiei.
c.Menţinerea mobilităţii articulare.
d.Menţinerea forţei şi rezistenţei musculare.
e. Creșterea forței și rezistenței musculare.
46. CM. Reducerea durerii şi inflamaţiei articulare se realizează prin:
a.Imobilizare articulară.
b.Electroterapie.
c. Mobilizări maxime.
d.Masaj cu gheaţă
e. Creșterea forței musculare
47.CS. Definiți deformarea coloanei vertebrale în plan frontal :
Cifoză
Spondiloză
Artroză
Scolioză
Discartroză
48. CM. Crioterapia în stadiul acut articular are urmatoarele efecte:
a. Crește metabolismul local
b. Scade temperatura intratisulară
Antiinflamator
Resorbtiv
De asuplizare
49. CM. Selectați metodele indicate în proces inflamator acut articular:
a. Electroforeza cu AINS
Termoterapie
Crioterapia
Balneoterapie
e. Masaj manual
50. CM: Numiți elementele apreciate în cadrul examenului obiectiv articular:
a. Deformarea articulară
b. Modificările de temperatură locală
c. Deviaţiile în axă
d. Reflexe osteotendinoase
e. dereglări de sensibilitate
51. CM. Selectați componentele funcționale ale evaluării osteoarticulare: ??
a. Postura şi aliniamentul
b. Mobilitatea articulară
c. Forţa şi rezistenţa musculară
d.Controlul motor şi toleranţa la efort
e. Sensibilitatea profundă și superficială
52. CM. Cronicizarea unui proces infamator articular generează:
b. Dereglări senzitive
c. Distrugerea cartilaginoasă
d. Erodare capsulară
e. Deficite funcționale
CM. Marcați afirmațiile corespunzătoare bilanțului articular:
a. localizarea punctelor dureroase
b. aprecierea gradului de mobilitate într-o articulație.
c. palparea reperelor osoase
d. notarea reperilor articulare
goniometria
55. CS. Marcați punctajul corespunzător evaluării forței musculare în cazul mobilizării segmentului în amplitudine completă cu învingerea forței de gravitație:
a. 5 puncte (100%)
b. 4 puncte (75%)
c. 3 puncte (50%)
d. 2 puncte (25%)
e. 1 punct (0%)
56.CM. Enumerați caracteristicile subiective ale sindromului algic musculoscheletal
iradiere
indensitate
evoluție
frecvență
e. factori de provocare
57. CM. Evidențiați reperele în examenul anamnestic al pacientului cu patologii musculoscheletale:
a. dinamica acuzelor principale (durerea, limitările funcționale)
b. afectare uni/multi articulară/segmentară
c. progresarea simptomatică acută, trenantă, cronică
d. tratamente efectuate anterior
e. examinare articulară
58. CS. Selectați metoda de examinare a capacitatății de mişcare articulară:
a. bilanţ clinic
b. istoricul bolii
c. disponibilităţile de comunicare
d. bilanţ articular
e. examen paraclinic
59.CS. Limitarea mișcărilor articulare se definește prin:
Mobilitate
b.Joc articular
Flexibilitate
Redoare
e. Limitare
60.CM. Numiți deficitele funcționale determinate prin evaluare articulară:
a.Redoare articulară
b.Tonus muscular
c.Hipermobilitate articulară
d.Inflamație articulară
e. Mobilitate patologică
71. CM. Numiți scopul kinetoterapiei în artroza genunchiului-:
a. Reeducare coordonării
b. Tonifierea cvadricepsului, a tricepsului sural
c. Creșterea mobilității articulare.
e. Reeducarea mersului.
d. Ameliorarea rotației.
72. CM Selectați testele aplicate pentru evaluarea mersului
Testul Romberg
Testul manual
Testul Up&Go
Testul Tinetti
Testul bipodal
Cronicizarea unui proces infamator articular generează:
Deformarea articulară
Dereglări senzitive
Distrugerea cartilaginoasă
Erodare capsulară
Deficite vfuncționale
CS Indicați durata medie a perioadei de incubaţie în sifilis:
1-2 săptămâni
3-4 săptămâni
5-7 săptămâni
8-9 săptămâni
3-4 luni
CS Ce reprezintă rozeola sifilitică din punct de vedere clinic:
leziuni papuloase proeminente, pruriginoase, localizate pe trunchi, palme şi plante
macule vasculare, 5-15 mm în diametru, roz-pale, subiectiv asimptomatice, fără descuamație, dispar la vitropresiune
macule hemoragice cu aspect de purpură palpabilă
leziuni pustuloase localizate pe părţile laterale ale trunchiului, având un infiltrat subiacent
vezicule transparente pe fundalul eritematos, localizate în proiecţia nervilor intercostali
CS Indicați leziunea morfologică a gomei sifilitice:
pustula
tubercul
papula
vegetație
nodozitate
CS Expresia clinică a dintilor Hutchinson în sifilis congenital tardiv este:
distrofia caninilor superiori, devenind asemănători cu o daltă
distrofia incisivilor inferiori mediani, devenind asemănători cu o şurubelniţă
distrofia incisivilor superiori laterali, bombaţi şi îngustaţi proximal
distrofia incisivilor mediani superiori, cu o stenoză a marginii lor libere și o incizură distală
distrofia caninilor, devenind asemănători cu dinţii de ştiucă
CS Indicați durata medie a sifilisului primar(în săptămâni):
1-2
3-4
6-8
9-10
11-12
CS Indicați leziunea primară caracteristică pentru goma sifilitică:
bula
macula
CS Indicați leziunea primară caracteristică pentru condiloamele late:
nodozitatea
tuberculul
CS Ce reprezintă semnul Pincus în sifilis:
afonie însoţită de papule erozive pe limbă
alopecie în luminişuri şi papule palmare
alopecie în regiunea sprâncenelor, genelor, bărbiei
atrofia pielii în regiunile alopecice
macule hipopigmentate în regiunea lateroposterioară a gâtului
CS Alegeți expresia clinico-serologică caracteristică pentru sifilisul latent:
leziuni eritemato-papuloase specifice, reacţii serologice pozitive
leziuni eritemato-papuloase specifice, reacţii serologice slab-pozitive sau suspecte
afectare specifică exclusiv viscerală şi cefalo-rahidiană, reacţii serologice pozitive
lipsa manifestărilor specifice cutaneo-mucoase, reacţii serologice pozitive
nici una din cele enumărate
CS Alegeți preparatul antibacterian de primă linie în tratamentul sifilisului:
Tetraciclină
Eritromicină
Rifampicină
Penicilină
Ciprofloxacină
CS Durata medie a sifilisului secundar este:
6-8 săptămâni
2-3 luni
6-12 luni
2-3 ani
20-30 ani
CS Indicați stadiul sifilisului pentru care este caracteristic apariția leziunilor papuloase:
primar
secundar
latent
terţiar
toate cele enumerate
CS Ce reprezintă clinic semnul guleraşului Biett în sifilis:
eritem adiacent papulei
papule cu aspect de iris (tras la ţintă)
papule pe fond purpuric
descuamare periferică a papulelor
scuame aderente central şi elevate periferic papulei
CS Indicați stadiul sifilisului dobândit pentru care este caracteristică apariția alopeciei:
latent precoce
latent tardiv
CS Definiți tipul nozologic pentru sifilisul congenital:
ereditar
dismetabolic
infecţios
autoimun
neoplazic
CS Câte doze-săptămânale de benzatin benzilpenicilina se recomandă în tratamentul sifilisului dobândit precoce (primar, secundar, latent recent):
2
3
4
5
6
CS Doza-curs de benzatin benzilpenicilină în tratamentul sifilisului precoce (primar, secundar și latent recent dobândit) la maturi (UA):
1 200 000
2 400 000
4 800 000
7 200 000
9 600 000
CS Care din următoarele investigații microscopice sunt utilizate pentru confirmarea diagnosticului sifilisului primar:
microscopie în colorație Ziehl-Nielsen
miroscopie directă (nativă)
microscopie în câmp întunecat
microscopie în coloraţia Gram
microscopie în coloraţia albastru de metilen
CS Indicați amplasarea topografică electivă a leucomelanodermiei sifilitice:
fețele laterale ale gâtului
flancuri
faţă
aria genitală
palme şi plante
CS Manifestările clinice caracteristice pentru rozeola sifilitică:
macule vasculare neinflamatorie (telangiectazii)
macule vasculare inflamatorii cu diametrul de 5-15 mm
macule vasculare inflamatorii cu diametrul de 5-10 cm
macule hemoragice
macule discromice
CS Manifestările clinice caracteristice pentru rupia sifilitică sunt:
eroziune acoperită de crustă seroasă
papulă erozivă acoperită cu depuneri fibrinoase
ulceraţie acoperită de crustă masivă, presată în piele (denivelată)
eroziune acoperită de o serozitate clară cu marginile ridicate
ulceraţie acoperită de crustă stratificată conică supranivelată
CM Indicați agentii cauzali bacterieni ai piodermitelor:
Staphylococcus aureus
Streptococcus pyogenes
Pseudomonas aeruginosa
Proteus vulgaris
Trichophyton violaceum
CM Indicați formele clinice foliculare ale piodemitelor:
Impetigo Bockhardt
Furuncul antracoid
Impetigo contagios Tilbury-Fox
Impetigo bulos
Intertrigo streptococic
CM Indicați formele clinice nefoliculare ale piodemitelor:
Sicozisul vulgar
Ectima streptococica
Furunculul
CM Alegeți din cele enumerate stafilocociile pielii glabre:
Impetigo contagios
Pemfigus epidemic al nou-născuţilor
Pemfigus vulgar
Eritrodermia Ritter von Rittersheim
Eritrodermia ihtioziformă
CM Alegeți din cele enumerate piodermitele nefoliculare: