CS Angina este o inflamaţie a:
mucoasei faringelui;
ţesutului amigdalian de faringe
vălului palatin;
uvulei
limbii
CS Angina gripală este o angină:
pramară
secundară
foliculară
lacunară
catarală
CS Angina în structura patologiei ORL ocupă locul:
doi
trei
primul
ultimul
al patrulea.
CM Angina lacunară se diferenţiază de:
angina difterică;
angina ulcero-necrotică
angina agranulocitară;
angina leucemică
faringita catarală
CM Angina streptococica se caracterizeaza prin
subfebrilitati
rinoree, tuse
tumefactia amigdalelor cu depozit alb-galben
durata bolii variaza intre 3-6 zile
febra ridicata cu aspect neregulat
CM Anginele primare nespecifice sunt:
catarală, fibrinoasă;
catarală, foliculară;
lacunară, ulceronecrotică;
flegmonoasă
necrotică
CM Anginele secundare se dezvoltă în caz de:
leucemia acută;
mononucleoza infecţoasă
gripă
difterie
faringită
CM Anginele ulcero-necrotice de origine hematologică apar în
agranulocitoză
angina Simanovski;
angina monocitară;
angina leucemică;
angina foliculară.
CM Anginele ulcero-necrotice de origine hematologică apar în:
CS Anomalia laringiană congenitală frecventă este:
atrezia
fanta glotică
tulburările neurologice
laringomalacia
hemangiomul
CS Anosmia cauzată de dereglări ale respiraţiei cu etiologie diversă se numeşte:
Infecţioasă
Toxică
Respiratorie
Unilaterală
Bilaterală
CM Antibioterapia îndelungată în tratamentul otitelor, amigdalitelor şi anginilor poate induce:
perturbări în echilibrul florei microbiene locale, cu selecţionarea unor germeni cu virulenţa crescută
inhibiţia mecanismelor imunologice;
inhibiţia proceselor regenerative;
camuflarea proceselor septice;
sterilizarea focarelor infecţioase cronice.
CM Antibioticoterapie pentru tratamentul otitei medii acute la copii
include preparate din grupe aminoglicozidelor sau tetraciclinelor
se indică obligatoriu din prima zi de otalgie
nu se indică
include peniciline semisintetice sau cefalosporine
se indică în funcție de vârsta copilului, fondalul somatic, evoluția bolii, etc.
CS Antrotomia se efectuează pentru tratament
Otitei medii acute la copii de vîrstă precoce
Otitei medii acute la adulţi
Otoantritei la copii pînă la 2-3 ani
Mastoiditei la adulţi
Otitei medii exsudative
CM Antrum prezintă
o parte urechii medii
o parte urechii externe
o parte urechii interne
o celula cea mare din proces mastoidian
la nounăscuți - o celula unică din proces mastoidian
CS Are importanță starea cavității nazale asupra sonorității vocii?
Da
Nu
Numai după vîrsta de 10 ani
Numai după vîrsta 50 ani
Numai după vîrsta 70 ami
CS Artera facială este o ramură a:
art.carotidă externă;
art.carotidă comună;
art.carotidă internă;
art.maxilară internă;
art.subclavia
CS Artera facială provine din
art.carotidă internă
art.subclavia;
art.lingvală
CS Artera facială provine din:
art.carotidă externă
art.lingvală.
CS Asocierea adenopatiei cervicale, inghiunale, hepatosplenomegalie, și monocitoza vă sugerează, că pacentul suferă de:
reticulosarcom
monocitoză infecţioasă,,,
monocitoză infecţioasă;
monocitoză infecţioasă
angină foliculară.
CS Auzul în majoritate cazurilor de otita medie acută necomplicată
Auzul normal
Surditate de percepţie
Surditate mixtă
Hipoacuzie sensoroneurală
Surditate de transmisie
CS Auzul în majoritate cazurilor de otita medie exsudativă (catar tubo-timpanic)
CM Auzul se normalizează după otita medie acută
Peste 4 - 6 săptămîni maximum)
Peste 2 -3 săptămîni
Peste 8 săptămîni
Necesită Control audiologului
Nu necesită Control audiologului
CM Avantajele tratamentului chirurgical al otitei medii acute
Stopează dezvoltarea otitei medii acute
Previne de la dezvoltarea complicațiilor
Previne cicatrizare membranei timpanice
Stopează dezvoltarea necrotizării membranei timpanice
Prevede evacuarea conținutului patologic din cavitate timpanică
CS Boala lui Meniere se caracterizează prin creze de
sindrom vestibular (vertij, amețeală, acufene, hipoacuzie, greață/ vomă, anxietate)fără pierdere de cunoștință
sindrom vestibular (vertij, amețeală, acufene,hipoacuzie, greață/vomă, anxietate)cu pierdere de cunăștință
senzații de plenitudine în ureche,acufene, pierdere bruscă de auz
vertij, amețeală, greață, pierdere de cunoștință
otalgie, vertij, hypoacuzie
CM Bolnavul permanent nu respiră pe nas. Vasoconstrictoarele nu ameliorează respiraţia. Rinoscopia anterioară a arătat: cornetele nazale hipertrofiate. Care este diagnosticul şi metodele de tratament?
Rinită catarală
Rinită cronică hipertrofică falsă
Rinită cronică hipertrofică veritabilă
Tratament medicamentos
Tratament chirurgical
CM Bucofaringoscopia permite examinarea:
buzelor, părţilor interne a obrajilor, dinţilor, gingiilor;
vegetaţiilor adenoide;
amigdalei Gerlach
amigdalelor palatine;
istmului bucofaringian.
CM Cadranele membranei timpanice
Antero-superior
Antero-inferior
Antero-posterior
Postero-superior
Postero-inferior
CM Căile de pătrundere a infecţiei în cavitatea timpanică:
Din CAE prin perforație în membrana timpanică
Retrograd - rar
Din rinofaringe prin tuba auditivă - cea mai frecventă
Limfogen, hematogen - în caz de procese infecțioase
De la raceală
CM Căile de pătrundere a infecţiei în organism în caz de angină este:
alimentară
autoinfecţie
aeriană
mixtă
limfogenă, hematogenă.
CM Căile de pătrundere a infecţiei în urechea medie în caz de OMA:
Calea tubară
Calea limfogenă
calea faringogenă
Calea hematogenă
Calea rinogenă
CM Căile de propagare a infecţiei din sinusurile paranazale în regiunile învecinate sunt:
De contact
Hematogenă
Limfogenă
Perinevrală, perivasculară, mixtă
Traumatică
CS Calea principală de pătrundere a infecţiei în urechea medie
Sangvină
Limfatică
Din CAE
Tubară
Retrogradă
CM Care afecţiuni se declanşează in caz de amigdalită cronică, forma decompensată?
reumatismul
glomerulonefrită
tiroidită, tireotoxicoză;
ateroscleroză
flegmonul periamigdalian.
CS Care antibiotic, preponderent se administrează bolnavilor cu angină banală nespecifică?
eritromicină
streptomicină
amoxicilina+ acid clavulanic
tienam
cefazolină
CS Care artere asigură vascularizația cavității nazale:
Numai ramurile terminale ale arterei carotide interne
Numai ramurile terminale ale arterei carotide externe
Ramurile terminale ale arterelor vertebrale
Ramurile terminale ale arterelor carotide externe și interne
Totul este greșit
CM Care artere participă la vascularizarea laringelui?
Artera laringiană superioară
Artera laringiană inferioară
Artera vertebra-bazilară
Artera labirintică
Artera facială
CS Care cartilaj al laringelui constituie un scut pentru plicele vocale?
Cartilajul Epiglotic
Cartilajul Tiroid
Cartilajul Cricoid
Cartilajele Cuneiforme
Cartilajele Aritenoidiene
CS Care cartilaj laringian formează ”mărul lui Adam”?
Cartilajul tiroid
Cartilajul cricoid
Cartilajele aritenoide
Cartilajele corniculate
Epiglota
CM Care cartilaje, din cele enumerate mai jos, au o structură elastică?
Epiglotic
Corniculate
Cuneiforme
Tiroid
Cricoid
CM Care cartilaje, din cele enumerate, au o structură hialină?
CM Care cornete nazale sunt situate pe peretele lateral al fosei nazale?
Cornetele nazale inferioare
Cornetele nazale medii
Cornetele nazale superioare
Nu sunt
Sunt numai la copii
CM Care definiţie este incorectă în privinţa faringitei acute?
este inflamaţia mucoasei faringiene;
este inflamaţia ţesutului celular lax al spaţiului retrofaringian;
este inflamaţia ţesutului din spaţiul periamigdalin
este inflamaţia ţesutului limfoid;
este abcesul epiglotei.
CM Care din afecţiunile descrise mai jos sunt cauza hemoragiilor nazale?
Bolile hematologice, trombocitopeniile
Boala hipertonică
Gripă
Insuficienţa hepatică, ciroza ficatului
Ulcer stomacal
CM Care din afecţiunile numite mai jos vor provoca rinolalia închisă
Tumorile cavităţii nazale
Vegetaţiile adenoide mari
Polipii nazali
Rinitele cronice hipertrofice
Ozena
CM Care din afirmaţiile de mai jos caracterizează angina catarală nespecifică?
este provocată de streptococul hemolitic din grupa A;
este provocată de pneumococi;
este o angină primară;
se tratează medicamentos
este o angină secundară.
CM Care din amigdalele faringiene sunt localizate în rinofaringe:
amigdalele Gerlach;
amigdalele palatine;
ganglionii Gillettee
amigdala Luscha;
amigdala lingvală
CM Care din anginele menţionate fac parte din anginile secundare:
angina lacunară;
angina difterică
CM Care din anginele menționate mai jos fac parte din anginile secundare: