31. După Atwood, tipurile de atrofie a osului alveolar mandibular pentru zona anteri-oară se includ în categoriile:
a. creastă alveolară înaltă;
b. creastă alveolară înaltă şi subţire;
c. creastă alveolară rotunjită şi aplatizată;
d. creastă concav aplatizată;
e. creastă alveolară fără dinte.
32. După Bränemark P-I., definiţia – „o joncţiune anatomică şi funcţională directă între osul vital remaniat şi suprafaţa implantului pusă în funcţiune” este determinată ca:
a. osteonecroză;
b. osteoadaptare;
c. osteoinducţie;
d. osteintegrare;
e. osteoactivare.
33. După Köller, creasta edentată total la mandibulă este:
a. de 2 tipuri;
b. de 3 tipuri;
c. de 4 tipuri;
d. de 5 tipuri;
e. utilizată pentru edentaţia totală la maxilar.
34. După Lekholm U. şi Zarb G., o resorbţie a crestei alveolare ce crespunde de grupei D constituie o:
a. creastă alveolară integră, fără semne de resorbţie;
b. resorbţie minimă a crestei alveolare;
c. resorbţie accentuată a crestei alveolare;
d. resorbţie incipientă a osului bazal;
e. resorbţie extremă a osului bazal.
35. După Lekholm U. şi Zarb G., o resorbţie a crestei alveolare ce crespunde de grupei A constituie o:
36. După Misch CE şi Judy KWM, implantologic, în funcţie de resorbţia osului disponi-bil, sunt stabilite:
a. două categorii principale ale osului disponibil (A, B);
b. trei categorii principale ale osului disponibil (A, B, C);
c. patru categorii principale ale osului disponibil (A, B, C, D);
d. şase categorii principale ale osului disponibil (A, B, C, D, E, F);
e. categoriile sunt aplicate pentru aprecierea densităţii osului disponibil.
37. După Misch CE şi Judy KWM, oferta osului restant de categoria B, pentru care se preconizează inserarea implantului, condiţional, se inclide în următorii parametri:
a. înălţimea – peste 13mm, lăţimea – minim 5mm, raport coroană/implant – sub 1;
b. înălţimea – sub 13mm, lăţimea – 2,5-5mm, raport coroană/implant – sub 1;
c. înălţimea – sub 10mm, lăţimea – sub 2,5mm, raport coroană/implant – peste 1;
d. os abundent în toate dimensiunile;
e. reducerea completă a crestei alveolare.
38. După Misch CE., în edentaţiile totale ale maxilarelor, în funcţie de gradul de resorbţie, sectorului D i se atribuie zona:
a. canalului mandibibular;
b. eminenţei canine;
c. sinusului maxilar;
d. tuberozităţii maxilare;
e. zonei simfizare.
39. După Misch CE., în edentaţiile totale, în funcţie de gradul diferit de resorbţie pe sectoare ale maxilarelor, notarea tipului 2 de combinaţii posibile se face cu:
a. o literă;
b. două litere;
c. trei litere;
d. patru litere;
e. cinci litere.
40. După Misch CE., în edentaţiile totale, în funcţie de gradul diferit de resorbţie pe sectoare ale maxilarelor, notarea formelor edentaţiilor se face în ordinea:
a. pentru ambele maxilare – anterior, lateral dreapta, lateral stânga;
b. pentru ambele maxilare – lateral dreapta, anterior, lateral stânga;
c. pentru ambele maxilare – lateral stânga, anterior, lateral dreapta;
d. pentru maxilar - lateral dreapta, anterior, lateral stânga;
e. pentru mandibulă - lateral stânga, anterior, lateral dreapta.
41. După Misch CE., în edentaţiile totale, în funcţie de gradul diferit de resorbţie ale crestei alveolare pe sectoare ale maxilarelor, pentru tipul 2 de combinaţii posibile există:
a. o singură divizune în cele trei zone;
b. diviziuni diferite între zone la nivelul unui maxilar;
c. diviziuni diferite între maxilare (superior şi inferior);
d. o singură divizune în zona frontală şi diferite diviziuni în zonele laterale;
e. o singură divizune în zona frontală şi diviziuni egale în zonele laterale.
42. După Misch CE., în edentaţiile totale, în funcţie de gradul diferit de resorbţie ale crestei alveolare pe sectoare ale maxilarelor, prezenţa unei singure divizuni în cele trei zone corespunde:
a. tipului 1;
b. tipului 2;
c. tipului 3;
d. tipului 4;
e. tipului 5.
43. După Misch CE., osul trabecular dens corespunde tipului de densitate osoasă:
a. D1;
b. D2;
c. D3;
d. D4;
e. D5.
44. După Misch CE., tipului D4 de densitate osoasă corespunde:
a. osului dens compact;
b. osului poros compact;
c. osului trabecular dens;
d. osului trabecular fin;
e. osului foarte moale, nemineralizat.
45. După Oxman, crestele edentate total pentru ambele maxilare sunt de:
a. 2 tipuri;
b. 3 tipuri;
c. 4 tipuri;
d. 5 tipuri;
e. nici o variantă corectă.
46. După Schröder, creasta edentată total la maxilar este:
e. utilizată pentru edentaţia totală la mandibulă.
47. E. Gavrilov clasifică migrările dentare ca:
a. migrări verticale ale dinţilor superiori sau inferiori
b. migrări verticale reciproce ale dinţilor superiori şi inferiori
c. migrări voluntare
d. migrări associate
e. migrări echilibrate
48. Edentaţia parţială dezintegrează dinţii restanţi pe grupuri:
a. directe;
b. primare;
c. secundare;
d. funcţionale;
e. nefuncţionale.
49. Edentaţia parţială secundară de clasa II Kennedy, clinic, se poate prezenta ca:
a. edentaţie unitară;
b. edentaţie unilaterală;
c. edentaţie terminală bilaterală;
d. delimitată de dinţi restanţi numai distal;
e. delimitată de dinţi restanţi atât mezial cât şi distal.
50. Edentaţia parţială secundară de clasa III Kennedy, clinic, se poate prezenta ca:
a. edentaţie terminală;
b. edentaţie terminală unilaterală;
d. edentaţie în zona frontală;
e. edentaţie subtotală.
51. Edentaţia parţială secundară de clasa III Kennedy, clinic, se poate prezenta ca:
a. edentaţie intercalată;
c. delimitată de dinţi restanţi numai distal;
d. delimitată de dinţi restanţi numai mezial;
52. Edentaţia parţială secundară de clasa IV Kennedy, clinic, se poate prezenta ca:
c. edentaţie bilaterală;
d. edentaţie terminală bilaterală;
e. edentaţie plurală.
53. Edentaţia parţială secundară extinsă constituie:
a. lipsa consecutiv a 2 molari şi 1 premolar;
b. lipsa consecutiv a 1 premolar şi 1 molar;
c. oricare edentaţie parţială întinsă cu includerea caninului;
d. lipsa tuturor dinţilor grupului frontal;
e. lipsa tuturor dinţilor grupului lateral.
54. Edentaţia parţială secundară întinsă constituie:
a. lipsa a 2 molari consecutivi;
c. lipsa tuturor incisivilor la mandibulă;
d. lipsa tuturor incisivilor la maxilar;
e. lipsa a 2 premolari consecutivi.
55. Edentaţia parţială secundară redusă constituie:
a. oricare edentaţie unidentară la maxilar;
b. oricare edentaţie unidentară la mandibulă;
d. lipsa a 2 molari consecutivi;
e. lipsa consecutiv a 1 premolar şi 1 molar.
56. Etiologic, edentaţiile se diferenţiază în:
a. primare;
b. intercalate;
c. terminale;
d. secundare;
e. totale.
57. Examenul CBCT este determinat în unităţi:
a. Misch (UM);
b. Hounsfield (UH);
c. Greenfield (UG);
d. Sheffield (US);
e. Köller (UK).
58. Examenul CBCT, urmând clasificarea după Lekholm U. şi Zarb G., determină tipul de os D1 în limitele:
a. 1250 UH şi mai mult;
b. 850-1250 UH;
c. 350-850 UH;
d. 0-350;
e. -500-0 UH.
59. Examenul CBCT, în limitele 850-1250 UH, urmând clasificarea după Lekholm U. şi Zarb G.,determină tipul de os:
60. Examenul CBCT, urmând clasificarea după Lekholm U. şi Zarb G., determină tipul de os D3 în limitele: