Tipurile de imobilizare utilizate pentru tratamentul definitiv (până la consolidare) a fracturilor sunt:
1. Imobilizare gipsată (aparat gipsat) – utilizată frecvent pentru fracturile stabile sau reduse corect; poate fi circulară sau atelă gipsată.
2. Imobilizare cu orteze sau atele funcționale – din materiale plastice moderne, ușoare, ajustabile; permit o anumită mobilitate controlată.
3. Fixare internă (chirurgicală)(intramedulara si extramedulara) – cu ajutorul:
o plăcilor și șuruburilor,
o tijelor intramedulare,
o broșelor metalice.
4. Fixare externă – prin dispozitive metalice externe conectate la os prin tije transosoase; utilizată în fracturi instabile, deschise sau cu risc infecțios.
5. Tracțiune ortopedică (scheletala)– utilizată mai rar, în special la fracturi ale membrelor inferioare (ex: femur); presupune aplicarea unei forțe continue de alungire pentru alinierea fragmentelor.
6. Osteosinteza