Hernia inghinală congenitală este:
prin alunecare
directă
strangulată
oblică
prin alunecare şi directă
Care este cauza apariţiei herniei inghinale congenitale:
încordarea muşchilor presului abdominal
creşterea presiunii intraabdominale
persistenţa procesului peritoneo-vaginal
criptorhidia
dilatarea spaţiului inghinal
Numiți formaţiunile ce alcătuiesc orificiul extern al canalului inghinal?
laturile orificiului corespund limitelor triunghiului Hesselbach
pilierii aponeurotici lateral și medial din aponeuroza m. oblic extern
fisura aponeurozei muşchiului oblic extern
ligamentul reflex de la ligamentul inghinal
fibrele intercrurale
Ce vas formează „corona mortis”?
a. obturatorie cu originea din a. iliaca internă
a. epigastrica inferior cu originea din a. femurală
a. obturatorie din a. epigastrică inferioară
a. obturatorie din a. epigastrică superficială
v. obturatorie din v. epigastrică inferioare
Indicați formaţiunea ce alcătuieşte peretele posterior al canalului inghinal?
fascia transversală
marginea inferioară a m. oblic extern
fascia iliopectină
marginea inferioară a m. transvers abdominal
tractul iliopubic
Numiți peretele inferior canalului inghinal?
marginea interioară a m. oblic extern
ligamentul lacunar
ligamentul inghinal
marginea osului iliac
Care sunt laturile triunghiului inghinal?
inferior-lateral – ligamentul inghinal
medial – ligamentul pectineal
medial – marginea laterală a m. drept abdominal
superior – linia ce uneşte ombilicul cu spina iliacă anterioară-superioară
superior – linia ce uneşte punctul dintre treimea laterală şi cea medie a ligamentului inghinal cu marginea laterală a m drept abdominal
Ce reprezintă spaţiul inghinal?
spaţiul dinre peretele anterior şi cel posterior al canalului inghinal
spaţiul dintre peretele superior şi cel inferior al canalului inghinal
spaţiul dintre peretele anterior şi cel superior al canalului inghinal
spaţiul dintre peretele posterior şi cel inferior al canalului inghinal
spaţiul dintre ligamentul inghinal şi cel pectineal
Elementele funiculului spermatic sunt, cu EXCEPȚIA:
artera testiculară
plexul pampiniform
ductul deferent
artera ductului deferent
ramura genitală a nervului genitofemural
Indicați afirmaţiile corecte referitor la procesul de descendare a testicolului:
testicolul începe să coboare în jos sub acţiunea gubernaculum testis, începând cu luna a 4 de dezvoltare intrauterină
în luna 7-a, testicolul se află la nivelul viitorului orificiu inghinal intern
iniţial se află în regiunea lombară lângă rinichiul primar
în luna 9-a coboară în scrot
în luna 7-a coboară în scrot
Pereţii canalului inghinal la purtători de hernii sunt:
anterior – aponeuroza m. oblic abdominal extern
superior – marginile libere ale mm. oblic abdominal intern şi transvers abdominal
inferior – ligamentul inghinal
posterior – aponeuroza m. oblic abdominal intern
posterior – fascia transversală
Care dintre următoarele afirmaţii despre herniile inghinale sunt GREȘITE?
canalul inghinal este un loc slab al peretelui antero-lateral al abdomenului
hernia inghinală directă prolabează prin foseta laterală
sacul hernial în hernia inghinală oblică se află în componenţa funiculului spermatic
sacul hernial în hernia inghinală directă poate coborî în scrot (hernie inghinoscrotală)
hernia inghinală congenitală este oblică
Numiți linia laterală a peretelui antero-lateral al abdomenului?
o linie ce reprezintă continuarea liniei axilare anterioare inferior
o linie ce uneşte mijlocul coastei XII cu spina ileacă anterioară superioară
o continuare a liniei axilare medii inferior – linia Lesgaft
liniile paravertebrale dreaptă și stângă
o linie ce reprezintă continuarea liniei axilare posterioare inferior
Ce nervi sunt antrenaţi în inervaţia pielii din regiunea hipogastrică a peretelui anterolateral al abdomenului?
nn. intercostali V-VIII
nn. intercostali IX – XI
n. intercostal XII (n. subcostalis)
n. iliohipogastric
n. ilioinghinal
Ce nervi sunt antrenaţi în inervaţia pielii din regiunea epigastrică?
nn. intercostali X – XI
n. intercostal XII
nn. intercostali VI-IX
Ce vene subcutanate participă la formarea anastomozei cavo-cavale în jurul ombilicului?
vena toracoepigastrică
venele paraombilicale
vena epigastrică inferioară
vena epigastrică superficială
vena epigastrică superioară
Ce vene subcutanate participă la formarea anastomozei porto-cave în jurul ombilicului?
Numiți formaţiunile anatomice ce delimitează orificiul femural intern?
medial – ligamentul lacunar (Gimbernati)
lateral – a. femurală
lateral – teaca venei femurale
anterior şi superior – ligamentul inghinal (Poupart)
posterior şi inferior – ligamentul pectineal (Cooperi)
Enumeraţi straturile la nivelul inelului umbilical?
pielea
ţesut adipos subcutanat
ţesut cicatricial
fascia umbilicală
peritoneul parietal
Care dintre următoarele afirmaţii sunt CORECTE?
lamela profundă a fasciei superficiale a peretelui anterolateral al abdomenului în limitele hipogastrului se numeşte – fascia Tomson
lamela superficială a fasciei superficiale a peretelui anterolateral al abdomenului în limitele hipogastrului se numeşte - fascia Tomson
în sindromul hipertensiunii portale se dilată reţeaua venoasă superficială paraumbilicală, numindu-se în clinică „capul meduzei”
în rezultatul obliterării venei ombilicale în perioada postnatală apare ligamentul rotund al ficatului
mai frecvent herniile umbilicale prolabează prin semicercumferinţa superioară a canalului ombilical
În tratamentul chirurgical al cărei tip de hernie poate fi lezată "corona mortis"?
hernie inghinală oblică
hernie inghinală directă strangulată
hernie femurală strangulată
hernie obturatorie
hernie inghinală oblică strangulată
Indicați venele ce asigură conexiunea dintre v. portă şi venele peretelui abdominal
vv. paraombilicale
v. testiculară
v. epigastrică inferioară
v. epigastrică superioară
v. intercostală
Ce muşchi alcătuiesc peretele abdominal anterolateral?
mm. rect abdominal şi piramidal
mm. transvers abdominali
mm. oblici externi
mm. oblici interni
m. iliopsoas
Ce formaţiune acoperă din posterior m. drept abdominal mai jos de linia arcuată Duglas?
peritoneul parietal şi prelungirea aponeurozei m. transvers
fascia pelviană parietală
aponeuroza m. transvers
Teaca anterioară a m. drept abdominal mai sus de linia arcuată Duglas este formată din:
aponeuroza m. transvers abdomenal
aponeuroza m. oblic abdominal extern
lamela anterioară a aponeurozei m. oblic abdominal intern
aponeuroza m. oblic abdominal intern
Peretele anterior al tecii m. drept abdominal mai jos de linia arcuată Duglas este format din:
aponeuroza m. transvers abdominal
Limita inferioara a peretelui abdominal anterolateral trece prin:
marginea superioară a simfizei pubiene
creasta iliaca
linia arcuata Duglas
linia semilunara Spigel
Găsiți răspunsurile CORECTE referitor la canalul ombilical:
este amplasat între fascia ombilicală și linia albă a abdomenului
este amplasat între fascia proprie și linia albă a abdomenului
este amplasat între fascia ombilicală și fascia proprie
este amplasat între peritoneul parietal și fascia endoabdominală
este amplasat între fascia ombilicală și ligamentul rotund al ficatului
Limitele canalului ombilical sunt:
anterior – suprafața anterioară a fascia ombilicalis; posterior – suprafața posterioară a linia alba și marginele mediale ale m. rectus abdominis
anterior – suprafața anterioară a fascia ombilicalis și marginele mediale ale m. rectus abdominis; posterior – suprafața posterioară a linia alba
anterior – suprafața posterioară a linia alba și marginele mediale ale m. rectus abdominis; posterior – suprafața anterioară a fascia ombilicalis
anterior – suprafața posterioară a fascia umbilicalis și marginele laterale ale m. rectus abdominis; posterior – suprafața anterioară a linia alba
Notați afirmația corectă privind canalul peritoneo-vaginal persistent (neobliterat):
reprezintă prelungirea fasciei testiculare luată „în cap” de testicul în migraţia lui din regiunea lombară în scrot
reprezintă prelungirea fasciei Thompson luată „în cap” de testicul în migraţia lui din regiunea lombară în scrot
reprezintă prelungirea seroasei peritoneale luată „în cap” de testicul în migraţia lui din regiunea lombară în scrot
reprezintă prelungirea fasciei endoabdominale luată „în cap” de testicul în migraţia lui din regiunea lombară în scrot
reprezintă prelungirea fasciei transversale luată „în cap” de testicul în migraţia lui din regiunea lombară în scrot
Notați afirmația corectă privind hernia inghinală congenitală:
în această formă a patologiei procesul vaginal peritoneal constituie sacul herniar
această formă a patologiei este caracterizată prin defect în fascia transversală ca urmare a descinderii testicolului
în această formă a patologiei sacul herniar prolabează prin foseta inghinală medială
în această formă a patologiei sacul herniar traversează spațiul inghinal
în această formă a patologiei sacul herniar este localizat între mușchii lați abdominali
Ce tip de hernie este reprezentat în imagine:
hernie inghinală congenitală
hernie inghinală dobândită
hernie inghino-scrotală
hernie inghinală prin alunecare
hernie inghinală directă