Anato 1.2

Descripción

Medicine Test sobre Anato 1.2, creado por Andreea Bicer el 12/12/2020.
Andreea Bicer
Test por Andreea Bicer, actualizado hace más de 1 año
Andreea Bicer
Creado por Andreea Bicer hace más de 3 años
259
1

Resumen del Recurso

Pregunta 1

Pregunta
În jurul căror axe sunt posibile mișcări în articulatio talocruralis?
Respuesta
  • Axis transversalis
  • Axis sagittalis
  • Axis verticalis
  • Axis obliquus
  • Axis horizontalis

Pregunta 2

Pregunta
Ce formă au articulationes tarsometatarsales
Respuesta
  • Articulatio spheroidea
  • Articulatio sellaris
  • Ginglymus
  • Articulatio plana
  • Articulatio ellipsoidea

Pregunta 3

Pregunta
Element al artiuclației Chopart
Respuesta
  • Ligamentul deltoid
  • Ligamentele colaterale
  • Ligamentul lateral
  • Ligamentul cuneometatarsian interosos medial
  • Ligamentul bifurcat

Pregunta 4

Pregunta
Articulaţia sacroiliacă:
Respuesta
  • Este formată de feţele articulare auriculare ale sacrului şi coxalului
  • Capsula articulară este liberă şi rezistentă
  • Cartilajul articular pe osul coxal este mai gros decât de pe sacru
  • Dintre ligamentele sacroiliace cel interosos este cel mai puternic
  • Prezintă o amfiartroză

Pregunta 5

Pregunta
Simfiza pubiană:
Respuesta
  • Este o hemiartroză formată între oasele pubiene
  • Discul fibrocartilaginos interpubian este mai masiv la bărbaţi
  • Înălţimea simfizei este mai mare la femei
  • Mişcările sunt posibile la femei în timpul naşterii
  • Este fixată de ligamentul pubian superior şi ligamentul arcuat al pubisului

Pregunta 6

Pregunta
Bazinul în ansamblu:
Respuesta
  • Constituie un inel osos
  • Bazinul mare alcătuieşte partea inferioară a cavităţii abdominale
  • Orificiul sciatic mare este delimitat de incizura schiatică mare şi ligamentul sacrotuberal
  • Orificiul sciatic mic este format de incizura schiatică mică şi ligamentul sacrospinal
  • În poziţie anatomică apertura superioară a bazinului la femei formează cu planul orizontal un unghi (50-550).

Pregunta 7

Pregunta
Linia terminală traversează
Respuesta
  • Promontoriul
  • Creasta iliacă
  • Linia arcuată
  • Creasta pubică
  • Marginea superioară a simfizei pubiene

Pregunta 8

Pregunta
Limitele aperturii inferioare a bazinului includ:
Respuesta
  • Coccisul
  • Ligamentele sacrospinale
  • Tuberozităţile sciatice
  • Ramurile sciatice şi pubiene inferioare
  • Simfiza pubiană

Pregunta 9

Pregunta
Articulaţia coxofemurală:
Respuesta
  • Este formată de capul femurului şi acetabul
  • Bureletul acetabular constă din cartilaj hialinic
  • Capsula articulară se fixează de bureletul acetabular
  • Colul femural se află în interiorul cavităţii articulare (parţial)
  • Aparatul de fixare include ligamente extraarticulare, intracapsulare, intraarticulare.

Pregunta 10

Pregunta
Indicați ligamentele intraarticulare ale articulației coxofemurale
Respuesta
  • Zona orbicularis
  • Ligamentum iliofemorale
  • Ligamentum transversum acetabuli
  • Ligamentum capitis femoris
  • Ligamentum pubofemorale

Pregunta 11

Pregunta
Ce mișcări sunt posibile în articulația coxofemurală?
Respuesta
  • Flexio et extensio
  • Adductio et abductio
  • Rotatio
  • Circumductio
  • Oppositio et reppositio

Pregunta 12

Pregunta
Articulaţia genunchiului
Respuesta
  • Feţele articulare sunt extinse, incongruente
  • Este constituită din articulaţia femurotibială şi patelofemurală
  • Capsula fibroasă se inseră distanţat de marginile cartilajelor articulare ale tibiei
  • Stabilitatea ei depinde de ligamentele, muşchii şi tendoanele din jurul articulaţiei
  • Este o diartroză uniaxială

Pregunta 13

Pregunta
Elementele intraarticulare ale articulaţiei genunchiului
Respuesta
  • Ligamentele cruciate sunt localizate în afara cavităţii sinoviale
  • Ligamentul cruciat anterior este mai slab decât cel posterior
  • Ligamentul cruciat posterior previne deplasarea posterioară a femurului pe tibie şi hiperextensia genunchiului
  • Ligamentul cruciat posterior previne hiperflexia genunchiului
  • Ligamentul cruciat anterior este factorul principal de stabilizare a femurului în poziţia de flexie sub influenţa masei corpului

Pregunta 14

Pregunta
Bursele sinoviale ale articulatiei genunchiului:
Respuesta
  • Infrarotuliană profundă
  • Laterorotuliană
  • Subcutanată prerotuliană
  • Retrorotuliană
  • Suprarotuliană.

Pregunta 15

Pregunta
Ce porțiuni comportă ligamentul medial (deltoid) al articulatio talocruralis?
Respuesta
  • Pars tibionavicularis
  • Pars tibiocalcanea
  • Pars tibiotalaris anterior
  • Pars tibiotalaris posterior
  • Pars tibiofibularis.

Pregunta 16

Pregunta
Meniscurile:
Respuesta
  • Contribuie la congruenţa feţelor articulare şi amortizare
  • Marginile externe ale lor se unesc cu capsula articulară
  • Marginile interne ale lor sunt libere
  • Cel medial are formă semilunară
  • Cel lateral este aproape circular, mai mic şi mai mobil decât cel medial.

Pregunta 17

Pregunta
Articulaţia tibiofibulară:
Respuesta
  • Faţa articulară a capului fibular este mai mare ca cea posterolaterală a condilului lateral al tibiei
  • Capsula ei se inseră pe marginea feţelor articulare
  • Este consolidată de ligamentele intracapsulare ale capului fubular (anterior şi posterior)
  • Este o amfiartroză
  • Cavitatea ei articulară comunică cu cea a genunchiului

Pregunta 18

Pregunta
Joncţiunea tibiofibulară distală:
Respuesta
  • Integritatea sindesmozei tibiofibulare distale este esenţială pentru stabilitatea articulaţiei talocrurale
  • Area rugoasă triunghiulară a maleolei laterale se uneşte cu incizura fibulară de pe extremitatea distală a tibiei
  • E consolidată de ligamentul interosos şi 2 ligamente tibiofibulare (anterior şi posterior)
  • Reprezintă o diartroză combinată
  • Membrana interosoasă participă la consolidarea ei.

Pregunta 19

Pregunta
Articulaţia talocrurală:
Respuesta
  • Este formată de feţe articulare a trei (3) oase
  • Capsula articulară a ei este fină, întărită de ligamente puternice
  • Capsula se inseră pe marginea feţelor articulare
  • Membrana sinovială este laxă
  • Cavitatea sinovială se extinde deseori superior între ligamentele tibiofibulare.

Pregunta 20

Pregunta
Elementele de consolidare a articulaţiei talocrurale:
Respuesta
  • Ligamentul colateral lateral compus din 5 porţiuni
  • Ligamentul talofibular anterior, extins între maleola laterală şi colul talar
  • Ligamentul talofibular posterior, extins de la maleola laterală până la tuberculul talar lateral
  • Ligamentul calcaneofibular localizat între vârful maleolei laterale şi faţa laterală a calcaneului
  • Ligamentul colateral medial care porneşte de la maleola medială şi se inseră pe talus, calcaneu şi osul navicular

Pregunta 21

Pregunta
Ce articulații participă la formarea articulatio tarsi transversa?
Respuesta
  • Articulatio calcaneocuboidea
  • Articulatio subtalaris
  • Articulatio cuneonavicularis
  • Articulatio talocalcaneonavicularis
  • Articulatio talonavicularis.

Pregunta 22

Pregunta
Ce ligamente fortifică articulatio tarsi transversa?
Respuesta
  • Ligamentum talonaviculare
  • Ligamentum calcaneonaviculare
  • Ligamentum calcaneocuboideum
  • Ligamentum calcaneocuboideum plantare
  • Ligmentum plantare longum

Pregunta 23

Pregunta
Articulaţiile piciorului:
Respuesta
  • Articulaţia Chopart este cea mai mobilă articulaţie a piciorului
  • Articulaţia transversală a tarsului include articulaţiile talonaviculară şi calcaneocuboidă
  • Mişcările principale în articulaţia transversală a tarsului şi cea subtalară sunt: inversia şi eversia
  • În articulaţia subtalară se realizează mişcări de adducţie şi abducţie a piciorului
  • Prin sinusul tarsului trece tendonul unui muşchi

Pregunta 24

Pregunta
Ligamentele articulaţiilor piciorului
Respuesta
  • Ligamentul plantar lung - cel mai puternic dintre ligamentele piciorului
  • Ligamentul plantar lung începe pe faţa laterală a calcaneului şi se inseră pe bazele oaselor metatarsiene II-V
  • Ligamentul-cheie al articulaţiei Chopart este ligamentul bifurcat
  • Ligamentul bifurcat este alcătuit din 2 porţiuni: calcaneonaviculară şi calcaneocuneiformă
  • Cele mai puternice ligamente sunt pe faţa plantară

Pregunta 25

Pregunta
Articulaţiile tarsometatarsiene şi intermetatarsiene
Respuesta
  • Sunt 3 articulaţii tarsometatarsiene compuse, izolate una de alta
  • Sunt consolidate prin ligamentele tarsometatarsiene dorsale, plantare şi interosoase
  • Ligamentul tarsometatarsian interosos lateral reprezintă cheia articulaţiei Lisfranc
  • Articulaţiile intermetatarsiene sunt plane
  • Orientarea tuturor ligamentelor dorsale, plantare şi interosoase este transversală

Pregunta 26

Pregunta
Indicați formațiunile anatomice care susțin bolta piciorului:
Respuesta
  • Ligamentum tarsi interossea
  • Ligamentum plantare longum
  • Ligamentum calcaneonaviculare plantare
  • Ligamentum bifurcatum
  • Ligamenta plantaria

Pregunta 27

Pregunta
Care ligamente întăresc bolta transversală a piciorului?
Respuesta
  • Aponeurosis plantaris
  • Ligamenta metatarsea interossea
  • Ligamentum plantare longum
  • Ligamentum metatarseum transversum profundum
  • Ligamenta collateralia

Pregunta 28

Pregunta
Articulaţiile metatarsofalangiene şi interfalangiene
Respuesta
  • Ligamentul transversal profund al metatarsului uneşte capetele tuturor oaselor metatarsiene
  • Articulaţiile metatarsofalangiene sunt pluriaxiale
  • Mişcările de flexie şi extensie în articulaţiile metatarsofalangiene sunt mai reduse decât cele de abducţie şi adducţie
  • Articulaţiile interfalangiene sunt trohleare, uniaxiale
  • Articulaţiile interfalangiene sunt consolidate de ligamentele colaterale şi dorsale

Pregunta 29

Pregunta
Articulaţii uniaxiale:
Respuesta
  • Articulația şoldului
  • Articulațiile interfalangiene
  • Articulația genunchiului
  • Articulația subtalară
  • Articulația calcaneocuboidă

Pregunta 30

Pregunta
Articulaţii multiaxiale:
Respuesta
  • Articulația sacroiliacă
  • Articulația şoldului
  • Articulația genunchiului
  • Articulația tibiofibulară proximală
  • Articulația talocrurală

Pregunta 31

Pregunta
Amfiartroze:
Respuesta
  • Articulația sacroiliacă
  • Articulația şoldului
  • Articulația talocrurală
  • Articulația subtalară
  • Articulația calcaneocuboidă

Pregunta 32

Pregunta
Articulaţii simple:
Respuesta
  • Articulația tibiofibulară proximală
  • Articulația talocrurală
  • Articulația subtalară
  • Articulația sacroiliacă
  • Articulațiiile interfalangiene

Pregunta 33

Pregunta
Articulaţii compuse
Respuesta
  • Articulațiile interfalangiene
  • Articulația genunchiului
  • Articulația talocrurală
  • Articulația subtalară
  • Articulația cuneonaviculare.

Pregunta 34

Pregunta
Articulaţii complexe:
Respuesta
  • Articulația sternoclaviculară
  • Articulația calcaneocuboidă
  • Articulația genunchiului
  • Articulația tibiofibulară proximală
  • Articulația talocrurală

Pregunta 35

Pregunta
Elemente ale articulației coxofemurale
Respuesta
  • Ligamentul deltoid
  • Ligamentul transversal al acetabulului
  • Ligamentele colaterale
  • Ligamentul sacrospinal
  • Burelet fibrocartilaginos

Pregunta 36

Pregunta
Elemente ale articulației genunchiului
Respuesta
  • Ligamentele colaterale
  • Ligamentul lateral
  • Ligamentul cruciat
  • Ligamentul bifurcat
  • Ligamentul popliteu arcuat

Pregunta 37

Pregunta
Elemente ale articulației talocrurale:
Respuesta
  • Ligamentul deltoid
  • Ligamentele colaterale
  • Ligamentul calcaneofibular
  • Ligamentul cruciat
  • Ligamentele tibiofibulare anterior şi posterior.

Pregunta 38

Pregunta
Dispozitive auxiliare ale muşchilor sunt:
Respuesta
  • Aponevrozele
  • Tendoanele
  • Plicele sinoviale
  • Venterele musculare
  • Tecile sinoviale.

Pregunta 39

Pregunta
Centrul tendinos al diafragmului prezintă:
Respuesta
  • Hiatul aortic
  • Spaţiul sternocostal
  • Orificiul venei cave inferioare
  • Hiatul esofagian
  • Trigonul lombocostal

Pregunta 40

Pregunta
Funcţiile muşchilor spatelui:
Respuesta
  • Mușchii romboizi coboară şi rotesc scapula în exterior
  • Mușchiul dinţat posterior superior este expirator
  • În contracţie simultană muşchii dinţaţi posteriori devin inspiratori
  • Mușchiul splenius al capului în contracţie unilaterală provoacă rotaţia heterolaterală a capului
  • M. erector spinae realizează extensia coloanei vertebrale şi înclinarea ei laterală

Pregunta 41

Pregunta
Indicați locul de inserție a musculus pectoralis major:
Respuesta
  • Acromion
  • Processus coracoideus scapulae
  • Crista tuberculi majoris humeri
  • Crista tuberculi minoris humeri
  • Spina scapulae.

Pregunta 42

Pregunta
Indicați locul de inserție a musculus latissimus dorsi:
Respuesta
  • Crista tuberculi majoris humeri
  • Crista tuberculi minoris humeri
  • Costae VII - X
  • Processus spinosi vertebrae thoracicae
  • Margo medialis scapulae

Pregunta 43

Pregunta
Peretele anterior al canalului inghinal se formează din:
Respuesta
  • Мusculus transversus abdominis
  • Fascia transversalis
  • Мusculus obliquus externus abdominis (aponeuroza)
  • Мusculus obliquus internus abdominis
  • Lig. Inguinale

Pregunta 44

Pregunta
Peretele posterior al canalului inghinal e format de
Respuesta
  • Мusculus transversus abdominis
  • Fascia transversalis
  • Мusculus obliquus externus abdominis
  • Мusculus obliquus internus abdominis
  • Lig. Inguinale

Pregunta 45

Pregunta
Indicați părțile principale ale unui mușchi scheletal:
Respuesta
  • Caput
  • Venter
  • Tento
  • Aponeurosis
  • Fascia

Pregunta 46

Pregunta
Indicați elementele aparatului auxiliar al mușchilor:
Respuesta
  • Tecile sinoviale ale tendoanelor
  • Tecile fibroase ale tendoanelor
  • Fasciile
  • Oasele sesamoide
  • Ligamentele.

Pregunta 47

Pregunta
Indicați, care este rolul fasciilor
Respuesta
  • Servesc drept punct de origine pentru unii mușchi
  • Servesc pentru inserția unor mușchi
  • Determină direcția tracțiunii musculare
  • Determină gradul de contracție a venterului (corpului) muscular
  • Reprezintă surse de inervaţie şi vascularizare ale muşchilor

Pregunta 48

Pregunta
Muşchii scheletici
Respuesta
  • Reprezintă componentul activ al aparatului locomotor
  • Au funcţie contractilă
  • Constituie sursa principală de căldură în organism
  • Constituie 55 - 60% din masa corpului
  • Au rol în circulaţia sangvină şi limfatică

Pregunta 49

Pregunta
Importanţa funcţională a încrucişărilor musculare constă în:
Respuesta
  • Mărirea randamentului muscular
  • Asigurarea integrității morfofunctionale a muşchilor din diferite segmente
  • Consolidarea flexorilor si extensorilor
  • Efectuarea mişcărilor fine şi armonioase
  • Asigurarea mişcărilor de rotaţie.

Pregunta 50

Pregunta
Retinaculele şi tecile sinovialeale tendoanelor:
Respuesta
  • Retinaculeles unt îngroşări fibroase ale fasciilor sub formă de panglică
  • Retinaculele menţin tendoanele aproape de oase
  • Tecile sinoviale favorizează alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteofibroase
  • Teaca sinovială prezintă un tub cilindric format din două foiţe
  • Teci sinoviale au tendoanele tuturor muşchilor

Pregunta 51

Pregunta
Bursele sinoviale:
Respuesta
  • Se formează la nivelul tendoanelor şi muşchilor în locurile unde aceştea sunt expuşi presiunii
  • Sunt subcutanate, subfasciale, subtendinoase şi submusculare
  • În unele cazuri comunică cu cavitatea articulară
  • La copii şi bătrâni lipsesc
  • Întotdeauna comunică cu cavitatea articulaţiei apropiate.

Pregunta 52

Pregunta
Muşchiul dinţat anterior
Respuesta
  • Este tetragonal
  • Se întinde de la primele 10 coaste până la marginea medială a scapulei
  • Faţa superficială a porţiunii inferioare formează peretele medial al axilei
  • În funcţie de punctul fix trage scapula lateral şi înainte sau participă la respiraţie
  • Este un muşchi inspirator.

Pregunta 53

Pregunta
Diafragmul
Respuesta
  • Faţa superioară convexă formează planşeul cavităţii toracice, iar cea inferioară, concavă, formează plafonul cavităţii abdominale
  • Cupola diafragmei prezintă o depresiune centrală corespunzătoare inimii
  • În dreapta se ridică până la coasta V, iar în stânga – până la a IV-a
  • Porţiunea musculară ocupă poziţie periferică
  • Poziţia sa variază în funcţie de gen, vârstă, poziţia corpului şi mişcările respiratorii

Pregunta 54

Pregunta
Diafragmul este constituit din porţiunile:
Respuesta
  • Abdominala
  • Costala
  • Toracica
  • Sternala
  • Lombara

Pregunta 55

Pregunta
Funcţiile diafragmului:
Respuesta
  • De respiraţie
  • Contribuie la circulaţia sangvină şi limfatică
  • Participă la actul de deglutiţie
  • Contribuie la motorica căilor biliare
  • Contribuie la fonație

Pregunta 56

Pregunta
Muşchi autohtoni ai toracelui sunt:
Respuesta
  • Musculus serratus posterior inferior
  • Mm. intercostales interni et externi
  • Musculus supraspinatus
  • Mm. subcostales
  • Musculus transversus toracis.

Pregunta 57

Pregunta
Fasciile toracelui:
Respuesta
  • Fascia toracică superficială este bine dezvoltată şi trimite septuri în interiorul glandei mamare
  • Foiţele fasciei pectorale cuprind mușchiul pectoral mare
  • Porţiunea superioară mai groasă a foiţei profunde a fasciei pectorale constituie fascia clavipectorală
  • Fascia pectorală formează ligamentele suspensoare ale glandei mamare
  • Coastele şi muşchii intercostali sunt tapetaţi din exterior cu fascia toracică proprie, din interior – cu fascia endotoracică

Pregunta 58

Pregunta
Indicați, mușchii superficiali ai spatelui:
Respuesta
  • Musculus rhomboideus major
  • Musculus serratus posterior inferior
  • Musculus spinalis
  • Musculus serratus posterior superior
  • Musculus erector spinae

Pregunta 59

Pregunta
Indicați acțiunile musculus latissimus dorsi
Respuesta
  • Abducția braţului
  • Adducția braţului
  • Supinația braţului
  • Pronația braţului
  • Extensia braţului

Pregunta 60

Pregunta
Indicați mușchii profunzi ai spatelui
Respuesta
  • Мusculus erector spinae
  • Мusculus longissimus
  • Мusculi transversospinales
  • Мusculi multifidi
  • Mușchii romboizi

Pregunta 61

Pregunta
Acţiunea muşchiului trapez:
Respuesta
  • Adducţia braţului
  • Apropierea scapulei de coloana vertebrală
  • Ridicarea scapulei
  • Coborârea scapulei
  • Extensia porţiunii cervicale a coloanei vertebrale

Pregunta 62

Pregunta
Originea muşchiului mare dorsal:
Respuesta
  • Faţa externă a celor 3-4 coaste inferioare
  • Apofizele spinoase ale ultimelor 2 vertebre toracice
  • Apofizele spinoase ale vertebrelor lombare
  • Creasta sacrală laterală.
  • Buza internă a crestei iliace

Pregunta 63

Pregunta
Muşchiul erector spinae
Respuesta
  • Reprezintă un complex muscular localizat în şanţul costovertebral
  • Leagă bazinul de torace şi coloana vertebrală, porţiunile coloanei vertebrale între ele şi craniul de coloana vertebrală
  • Muşchii lui componenţi se contopesc în partea superioară într-o masă comună
  • Reprezintă musculatura autohtonă a coloanei vertebrale
  • Asigură menţinerea poziţiei verticale a corpului.

Pregunta 64

Pregunta
Fascia toracolombară:
Respuesta
  • Acoperă muşchii superficiali ai spatelui
  • La diferite niveluri este dezvoltată uniform
  • Este reprezentată de două foiţe, care formează teacă pentru m.erector spinae
  • Pe marginea laterală ambele foiţe devin coalescente
  • Foiţa profundă separă m.erector spinae de mușchiul patrat lombar.

Pregunta 65

Pregunta
Muşchii abdomenului:
Respuesta
  • Peretele anterolateral este format din muşchi autohtoni
  • Fiecare muşchi lat are porţiune musculară şi aponeuroză
  • Participă la inspiraţie
  • Contribuie la fixarea organelor interne
  • Au acţiune asupra coloanei vertebrale.

Pregunta 66

Pregunta
Muşchiul oblic extern al abdomenului:
Respuesta
  • Porneşte de pe faţa externă a ultimelor 7-8 coaste
  • Fasciculele lui posterioare au poziţie aproape verticală şi se inseră pe buza internă a crestei iliace
  • Dinţii lui se intercalează cu dinţii mușchiului dinţat anterior şi ai mușchiului dorsal mare
  • Ligamentul inghinal se racordează între spina iliacă inferioară şi tuberculul pubian
  • La nivelul inserţiei pe osul pubian aponeuroza lui formează doi pedunculi: superior şi inferior

Pregunta 67

Pregunta
Muşchiul transvers al abdomenului
Respuesta
  • Este compus dintr-o parte musculară şi două aponeurotice: anterioară şi posterioară
  • Porneşte de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta ilionului şi porţiunea laterală a ligamentului inghinal
  • La marginea laterală a mușchiului drept abdominal aponeuroza lui se împarte în două foiţe
  • 2/3 superioare ale aponeurozei împreună cu foiţa posterioară a aponeurozei oblicului intern formează lama posterioară a tecii mușchiului drept abdominal
  • Linia convexă de trecere a fibrelor musculare în cele aponeurotice se numeşte linie arcuată.

Pregunta 68

Pregunta
Muşchiul drept abdominal:
Respuesta
  • Îşi ia originea de pe creasta pubiană şi de pe simfiza pubiană
  • Se inseră pe faţa internă a xifoidului şi feţele interne ale cartilajelor costale V-VII
  • Cei doi mușchi drepţi abdominali sunt separaţi printr-un rafeu tendinos numit linia semilunară
  • Este cuprins în teaca mușchiului drept abdominal
  • Faţa lui posterioară aderă intim la teacă

Pregunta 69

Pregunta
Teaca muşchiului rect abdominal este formată din:
Respuesta
  • M. oblic abdominal intern
  • Linia albă
  • Lamelele aponeurozei muşchiului oblic abdominal intern
  • Aponeuroza mușchiului oblic abdominal extern
  • Aponeuroza muşchiului transvers abdominal

Pregunta 70

Pregunta
Canalul inghinal
Respuesta
  • Peretele inferior reprezintă marginea inferioară a aponeurozei mușchiului oblic intern
  • Peretele posterior, format de fascia transversă este întărit de ligamentul interfoveolar Hesselbach, ligamentu reflex, ligamentul Henle şi tendonul conjunct
  • Tendonul conjunct se localizează în partea laterală a peretelui superior al canalului inghinal
  • Inelul inghinal superficial este delimitat de stâlpii aponeurozei oblicului extern, fibrele intercrurale şi ligamentul reflex
  • Canalul inghinal la femeie este mai scurt şi mai larg

Pregunta 71

Pregunta
Inelele inghinale
Respuesta
  • Localizarea inelului profund corespunde fosei inghinale mediale
  • La femei sunt mai largi
  • La nivelul inelului profund are loc trecerea fasciei transversale în fascia spermatică internă
  • La bărbaţi la nivelul inelului superficial deseori se află fascicule musculare
  • Posterior inelul superficial este format din fibrele ligamentului reflex, provenite din aponeuroza oblicului extern din partea opusă.

Pregunta 72

Pregunta
Fasciile abdomenului
Respuesta
  • Fascia superficială este dezvoltată mai bine în porţiunile ei superioare
  • Fascia proprie formează 3 foiţe, cea mai dezvoltată din ele tapetează m.oblic intern
  • Foiţa superficială a fasciei proprii se prelungeşte în fascia m. cremaster
  • Fascia transversală este o porţiune a fasciei endoabdominale
  • Fascia transversală este fortificată în porţiunea inferioară a liniei albe de fibre longitudinale

Pregunta 73

Pregunta
Locuri slabe ale diafragmului
Respuesta
  • Triunghiul lombocostal
  • Spaţiul dintre fasciculele sternale ale diafragmului
  • Triunghiul sternocostal
  • Triunghiul Petit
  • Fascia transversală dintre ligamentul Henle şi ligamentul interfoveolar.

Pregunta 74

Pregunta
Locuri slabe ale peretelui abdominal anterior:
Respuesta
  • Tetragonul Grynfelt
  • Triunghiul sternocostal
  • Linia semilunară
  • Triunghiul Volânski
  • Linia albă

Pregunta 75

Pregunta
Locuri slabe ale peretelui abdominal posterior:
Respuesta
  • Triunghiul lombocostal
  • Tetragonul Grynfelt
  • Linia semilunară
  • Triunghiul Petit
  • Triunghiul Volânski

Pregunta 76

Pregunta
Numiți mușchii care participă la flexia coloanei vertebrale:
Respuesta
  • Мusculus longissimus
  • Мusculus latissimus dorsi
  • Мusculus obliquus abdominis externus
  • Мusculus pectoralis major
  • Мusculus obliquus abdominis internus.

Pregunta 77

Pregunta
Sub retinaculul extensorilor in regiunea carpiană se află:
Respuesta
  • Canale pentru nervi
  • Spaţii pentru artere
  • Teci sinoviale pentru tendoanele muşchilor extensori ai mâinii
  • Burse sinoviale
  • Teci fibroase pentru vase limfatice şi vene

Pregunta 78

Pregunta
Fasciile membrului superior:
Respuesta
  • În regiunea umărului se disting fasciile: suprascapulară şi subscapulară
  • Fascia infraspinoasă se împarte în 2 foiţe care învelesc deltoidul
  • De la fascia brahială pornesc 2 septe intermusculare: anterior şi posterior
  • Porţiunea distală a fasciei antebraţului formează 2 retinacule
  • În regiunea antebraţului există două loje musculare: anterioară şi posterioară.

Pregunta 79

Pregunta
Peretele medial al cavitas axillaris este format de:
Respuesta
  • Мusculus teres major
  • Мusculus triceps brachii
  • Мusculus pectoralis minor
  • Мusculus serratus anterior
  • Мusculi teretis minor et major

Pregunta 80

Pregunta
Determină configurația umărului
Respuesta
  • Mușchiul deltoid
  • Mușchiul subscapular
  • Mușchiul supaspinos
  • Mușchiul rotund mare
  • Mușchiul rotund mic

Pregunta 81

Pregunta
.Acţiunea muşchiului brahial
Respuesta
  • Extinde braţul
  • Flexează mâna
  • Extinde antebraţul
  • Flexează antebraţul
  • Pronează braţul

Pregunta 82

Pregunta
Locul de inserție a musculus triceps brachii:
Respuesta
  • Tuberositas ulnae
  • Tuberositas radii
  • Collum radii
  • Olecranon
  • Corpus radii.

Pregunta 83

Pregunta
Care mușchi participă la flexia antebrațului:
Respuesta
  • Мusculus anconeus
  • Мusculus supinator
  • Мusculus flexor digitorum profundus
  • Мusculus brachialis
  • Мusculus subscapularis

Pregunta 84

Pregunta
Locul de inserție a musculus biceps brachii
Respuesta
  • Tuberositas ulnae
  • Tuberositas radii
  • Collum radii
  • Olecranon
  • Fascia antebrachii

Pregunta 85

Pregunta
Grupul muşchilor centurii scapulare include
Respuesta
  • Mușchiul levator al scapulei
  • Mușchiul supraspinos
  • Mușchiul deltoid
  • Mușchiul pectoral mic
  • Mușchiul infraspinos

Pregunta 86

Pregunta
Peretele posterior al cavitaţii axilare este constituit din:
Respuesta
  • Mușchiul trapez
  • Mușchiul dorsal mare
  • Mușchiul infraspinos
  • Mușchiul subscapular
  • Mușchiul rotund mare

Pregunta 87

Pregunta
Indicați mușchii, care formează peretele anterior al cavitas axillaris:
Respuesta
  • Мusculus deltoideus
  • Мusculus pectoralis minor
  • Мusculus biceps brachii
  • Мusculi teretis minor et major
  • Мusculus pectoralis major

Pregunta 88

Pregunta
Peretele lateral al cavitaţii axilare este constituit din:
Respuesta
  • Mușchiul triceps brahial
  • Mușchiul pectoral mic
  • Mușchiul biceps brahial (capul scurt)
  • Mușchiul dinţat anterior
  • Mușchiul coracobrahial

Pregunta 89

Pregunta
Orificiul trilater (privit din față) este delimitat de
Respuesta
  • Tendonul capului lung al muşchiului biceps brahial
  • Tendonul capului lung al muşchiului triceps brahial
  • Mușchiulrotund mare
  • Mușchiul infraspinos
  • Mușchiul subscapular

Pregunta 90

Pregunta
Orificiul patrulater (văzut din față) este delimitat de:
Respuesta
  • Tendonul capului lung al mușchiului biceps brahial
  • Humerus
  • Mușchiul infraspinos
  • Mușchiul subscapular
  • Mușchiul rotund mare

Pregunta 91

Pregunta
Pe peretele anterior al cavitaţii axilare se disting
Respuesta
  • Trigonul omoclavicular
  • Trigonul clavipectoral
  • Trigonul deltoideopectoral
  • Trigonul suprapectoral
  • Trigonul subpectoral

Pregunta 92

Pregunta
Indicați formațiunile, care delimitează fossa cubitalis:
Respuesta
  • Humerus
  • Musculus brachialis
  • Musculus pronator teres
  • Musculus brachioradialis
  • Musculus biceps brachii

Pregunta 93

Pregunta
Numiți șanțurile antebrațului:
Respuesta
  • Median
  • Radioulnar
  • Cubital
  • Radial
  • Ulnar.

Pregunta 94

Pregunta
Funcţiile muşchilor anteriori ai braţului se rezumă la:
Respuesta
  • Extensia în articulaţia umărului
  • Flexia în articulaţia cotului
  • Abducţia în articulaţia umărului
  • Flexia anterioară a braţului
  • Rotirea braţului.

Pregunta 95

Pregunta
Muşchii grupului posterior al braţului efectuează:
Respuesta
  • Adducţia braţului
  • Extensia în articulaţia umărului
  • Anteflexia braţului
  • Extensia în articulaţia cotului
  • Flexia în articulaţia cotului

Pregunta 96

Pregunta
Şanţul radial este delimitat de:
Respuesta
  • Mușchiul flexor superficial al degetelor
  • Mușchiul flexor ulnar al carpului
  • Mușchiul flexor radial al carpului
  • Mușchiul palmar lung
  • Mușchiul brahioradial

Pregunta 97

Pregunta
Şanţul median este delimitat de:
Respuesta
  • Mușchiul flexor profund al degetelor
  • Mușchiul palmar lung
  • Mușchiul flexor radial al carpului
  • Mușchiul flexor ulnar al carpului
  • Mușchiul flexor superficial al degetelor

Pregunta 98

Pregunta
Şanţul ulnar este delimitat de:
Respuesta
  • Mușchiul flexor lung al policelui
  • Mușchiul flexor profund al policelui
  • Mușchiul flexor ulnar al carpului
  • Mușchiul pronator patrat
  • Mușchiul flexor superficial al degetelor

Pregunta 99

Pregunta
Muşchii mâinii, eminenţa tenară
Respuesta
  • Se disting muşchii palmari, dorsali şi interosoşi
  • Sunt situaţi în trei planuri
  • Cel mai profund muşchi din grup este mușchiul opozant al policelului
  • Toţi, cu excepţia adductorului policelului, au originea pe rândul proximal al oaselor carpiene
  • Mușchiul opozant al policelului se inseră pe primul os metacarpian.

Pregunta 100

Pregunta
Muşchii eminenţei hipotenare:
Respuesta
  • Sunt în număr de patru
  • Mușchiul palmar scurt este inconstant
  • Cel mai superficial este opozantul degetului mic
  • Cu excepţia palmarului scurt, îşi iau originea de pe retinaculul flexorilor, osul piziform şi osul cu cârlig
  • Toţi muşchii hipotenarului se inseră pe falanga proximală a degetului mic.

Pregunta 101

Pregunta
Canalul carpal conţine teci sinoviale pentru
Respuesta
  • Tendonul mușchiului flexor ulnar al carpului
  • Tendoanele flexorilor superficial şi profund ai degetelor
  • Tendonul mușchiului flexor radial al carpului
  • Tendonul mușchiului flexor lung al policelui
  • Tendonul abductorului lung al policelui

Pregunta 102

Pregunta
Topografia braţului:
Respuesta
  • Canalul nervului radial se află între humerus şi bicepsul brahial
  • Orificiul de intrare al canalului radial se localizează din partea medială a braţului între treimile superioară şi medie
  • Limitele orificiului de intrare în canalul radial sunt formate de humerus, capul medial şi cel lateral ai tricepsului brahial
  • Prin canalul nervului radial trec nervul radial, artera şi vena omonime
  • Şanţurile bicipitale separă regiunea anterioară a braţului de cea posterioară.

Pregunta 103

Pregunta
Indicați care mușchi participă la supinarea antebrațului
Respuesta
  • Мusculus pronator teres
  • Мusculus triceps brachii
  • Мusculus biceps brachii
  • Мusculus brachialis
  • Мusculus supinator.

Pregunta 104

Pregunta
Prin orificiul sciatic mare trece:
Respuesta
  • Mușchiul obturator intern
  • Mușchiul obturator extern
  • Mușchiul gluteu mic
  • Mușchiul piriform
  • Mușchiul iliopsoas.

Pregunta 105

Pregunta
Prin orificiul sciatic mic trece:
Respuesta
  • Mușchiul piriform
  • Mușchiul obturator intern
  • Mușchiul obturator extern
  • Mușchii gemeni
  • Mușchiul psoas mic.

Pregunta 106

Pregunta
Lacuna vasculară se separă de cea musculară prin
Respuesta
  • Ligamentul lacunar
  • Ligamentul inghinal
  • Ligamentul reflex
  • Arcul iliopectineu
  • Fascia transversă.

Pregunta 107

Pregunta
Indicați, care mușchi participă la extensia coapsei:
Respuesta
  • Мusculus gluteus minimus
  • Мusculus gluteus maximus
  • Мusculus gluteus medius
  • Мusculus pectineus
  • Мusculus vastus intermedius.

Pregunta 108

Pregunta
Indicați, care mușchi participă la abducerea coapsei:
Respuesta
  • Мusculus pectineus
  • Мusculus gracilis
  • Мusculus gluteus maximus
  • Мusculus gluteus medius
  • Мusculus vastus intermedius

Pregunta 109

Pregunta
Indicați, care mușchi participă la rotația internă a coapsei
Respuesta
  • Мusculus gluteus maximus
  • Мusculus gluteus minimus
  • Мusculus iliopsoas
  • Мusculus sartorius
  • Мusculus vastus intermedius.

Pregunta 110

Pregunta
Indicați care mușchi participă la rotația externă a coapsei
Respuesta
  • Мusculus tensor fasciae latae
  • Мusculus biceps femoris
  • Мusculus sartorius
  • Мusculus pectineus
  • Мusculus vastus intermedius

Pregunta 111

Pregunta
Originea musculus sartorius:
Respuesta
  • Trochanter major femoris
  • Trochanter minor femoris
  • Spina iliaca anterior inferior
  • Spina iliaca anterior superior
  • Spina iliaca posterior superior

Pregunta 112

Pregunta
Locul de inserție a musculus triceps surae:
Respuesta
  • Maleolus medialis
  • Maleolus lateralis
  • Processus posterior tali
  • Tuber calcanei
  • Talus

Pregunta 113

Pregunta
Retinaculele, formate de fascia crurală:
Respuesta
  • Retinaculul extensorilor şi cel al flexorilor au câte două porţiuni: superioară şi inferioară
  • Sub retinaculul flexorilor se formează două canale osteofibroase
  • Vasele tibiale posterioare şi nervul tibial trec printr-o teacă separată
  • Posterior de maleola laterală se formează două retinacule peroniere
  • Sub retinaculul inferior al extensorilor se află 3 canale osteofibroase

Pregunta 114

Pregunta
Indicați muşchii coapsei, grupul muscular medial
Respuesta
  • Semimembranos
  • Biceps femural
  • Semitendinos
  • Graţios
  • Croitor.

Pregunta 115

Pregunta
Indicați care mușchi participă la rotația laterală a gambei
Respuesta
  • Мusculus rectus femoris
  • Мusculus biceps femoris
  • Мusculus sartorius
  • Мusculus adductor longus
  • Мusculus gracilis

Pregunta 116

Pregunta
Muşchii bazinului:
Respuesta
  • Sunt flexori, extensori, rotatori, abductori şi adductori ai coapsei
  • Formează în jurul articulaţiei coxofemurale cea mai puternică aglomerare musculară
  • Sunt biarticulari
  • Se clasifică în mediali şi laterali
  • Se inseră pe epifiza proximală a femurului.

Pregunta 117

Pregunta
Muşchii anteriori ai coapsei:
Respuesta
  • Sunt uniarticulari
  • Flectează coapsa şi gamba
  • Sunt cei mai lungi din corpul omului
  • Formează un tendon comun
  • M. quadriceps femoris se inseră pe rotulă şi tuberozitatea tibiei.

Pregunta 118

Pregunta
Muşchii posteriori ai coapsei
Respuesta
  • Sunt extensori ai coapsei
  • Flectează gamba
  • Au origine pe osul iliac
  • Muşchiul biceps al femurului şi muşchiul semitendinos sunt rotatori (sinergişti) ai gambei
  • Toţi participă la formarea pes anserinus profundus

Pregunta 119

Pregunta
Muşchii mediali ai coapsei
Respuesta
  • Toţi sunt adductori ai coapsei
  • Toţi se inseră pe linea aspera femoris
  • Îşi iau originea de pe osul pubis
  • Muşchiul graţios participă la formarea pes anserinus superficialis
  • Muşchiul pectineu participă la flexia şi abducerea coapsei.

Pregunta 120

Pregunta
Numiți formațiunile care constituie pereții canalis adductorius:
Respuesta
  • Мusculus adductor magnus
  • Мusculus adductor longus
  • Мusculus adductor brevis
  • Мusculus vastus medialis
  • Мusculus sartorius.

Pregunta 121

Pregunta
Indicați formaţiunile topografice localizate posteroinferior de ligamentum inguinale:
Respuesta
  • Annulus inguinalis superficialis
  • Lacuna vasorum
  • Lacuna musculorum
  • Canalis оbturatorius
  • Canalis adductorius

Pregunta 122

Pregunta
Numiți limitele fossa poplitea
Respuesta
  • Мusculus biceps femoris
  • Мusculus semimembranosus
  • Мusculus gastrocnemius
  • Мusculus soleus
  • Мusculus tibialis posterior.

Pregunta 123

Pregunta
Indicați canalele din regiunea gambei
Respuesta
  • Canalis cruropоpliteus
  • Canalis musculoperoneus superior
  • Canalis adductorius
  • Canalis musculoperoneus inferior
  • Canalis femoralis

Pregunta 124

Pregunta
Fascia lată
Respuesta
  • Porţiunea ei posterioară are un caracter tendinos
  • În porţiunea anterosuperioară se împarte în două foiţe
  • Lamela profundă este perforată de hiatul safen
  • Formează teci pentru quadriceps femoris şi adductor magnus
  • Porţiunea ei laterală se numeşte tract iliotibial

Pregunta 125

Pregunta
Triunghiul femural este delimitat de
Respuesta
  • Muşchiul pectineu
  • Muşchiul croitor
  • Muşchiul adductor mare
  • Ligamentul inghinal
  • Muşchiul adductor lung

Pregunta 126

Pregunta
Canalul cruropopliteu este delimitat de:
Respuesta
  • Tibie
  • Muşchiul tibial anterior
  • Muşchiul gastrocnemian
  • Muşchiul solear
  • Muşchiul tibial posterior

Pregunta 127

Pregunta
Muşchii coapsei, grupul anterior
Respuesta
  • Semimembranos
  • Cvadriceps femural
  • Biceps femural
  • Pectinat
  • Croitor

Pregunta 128

Pregunta
Muşchii coapsei, grupul posterior:
Respuesta
  • Semimembranos
  • Cvadriceps
  • Biceps femural
  • Semitendinos
  • Pectinat.

Pregunta 129

Pregunta
Indicați care mușchi participă la flexia coapsei:
Respuesta
  • Мusculus rectus femoris
  • Мusculus vastus medialis
  • Мusculus vastus lateralis
  • Мusculus vastus intermedius
  • Мusculus sartorius

Pregunta 130

Pregunta
Indicați care mușchi participă la adducerea coapsei:
Respuesta
  • Мusculus gluteus medius
  • Мusculus gluteus minimus
  • Мusculus gracilis
  • Мusculus pectineus
  • Мusculus vastus intermedius

Pregunta 131

Pregunta
Indicați care mușchi participă la flexia gambei
Respuesta
  • Мusculus biceps femoris
  • Мusculus vastus medialis
  • Мusculus vastus lateralis
  • Мusculus popliteus
  • Мusculus vastus intermedius

Pregunta 132

Pregunta
Indicați care mușchi participă la rotația gambei intern:
Respuesta
  • Мusculus rectus femoris
  • Мusculus biceps femoris
  • Мusculus sartorius
  • Мusculus adductor longus
  • Мusculus semimembranosus.

Pregunta 133

Pregunta
Indicați, care mușchi participă la flexia dorsală a piciorului
Respuesta
  • Мusculus fibularis longus
  • Мusculus tibialis anterior
  • Мusculus tibialis posterior
  • Мusculus triceps surae
  • Мusculus extensor digitorum longus

Pregunta 134

Pregunta
Indicați, care mușchi participă la pronația piciorului:
Respuesta
  • Мusculus peroneus longus
  • Мusculus tibialis anterior
  • Мusculus tibialis posterior
  • Мusculus triceps surae
  • Мusculus peroneus brevis

Pregunta 135

Pregunta
Indicați, care mușchi participă la supinația piciorului
Respuesta
  • Мusculus fibularis longus
  • Мusculus extensor digitorum longus
  • Мusculus extensor hallucis longus
  • Мusculus tibialis posterior
  • Мusculus fiexor hallucis longus
Mostrar resumen completo Ocultar resumen completo

Similar

Epidemiology
Danielle Richardson
Epithelial tissue
Morgan Morgan
History of Medicine: Ancient Ideas
James McConnell
4. The Skeletal System - bones of the skull
t.whittingham
Neuro anatomy
James Murdoch
The Endocrine System
DrABC
Respiratory anatomy
James Murdoch
Medical Terminology
khachoe_pema
Diabetes - pathophysiology
Morgan Morgan
Neuro system
James Murdoch