E 151-200

Descripción

Test sobre E 151-200, creado por Digi digi Tra la la el 29/12/2021.
Digi digi Tra la la
Test por Digi digi Tra la la, actualizado hace más de 1 año
Digi digi Tra la la
Creado por Digi digi Tra la la hace casi 5 años
1098
0

Resumen del Recurso

Pregunta 1

Pregunta
151. Selectați complicațiile posibile în urma tratamentului endodontic primar:
Respuesta
  • A. Transportarea canalului;
  • B. Transportarea foramenului apical;
  • C. Perforații;
  • D. Praguri;
  • E. Obturarea canalului radicular până la constricția fiziologică.

Pregunta 2

Pregunta
152. Examinarea radiografică permite clasificarea rezultatelor tratamentului endodontic primar al dinților cu leziuni periapicale în:
Respuesta
  • A. Succes;
  • B. Eșec;
  • C. Rezultat incert,
  • D. Nici un răspuns corect;
  • E. A, B și C sunt corecte.

Pregunta 3

Pregunta
153. Pierderile mari de țesut dur dentar pot apărea și ca urmare a :
Respuesta
  • A. Traumatismelor dentare;
  • B. Parafuncțiilor (bruxism);
  • C. Cariei în stadiul de maculă;
  • D. Displaziilor;
  • E. Eroziunilor dentare.

Pregunta 4

Pregunta
154. Consecințele defavorabile ale pierderii vitalității dinților:
Respuesta
  • A. Troficitatea țesuturilor dentare dure este asigurată;
  • B. Pierderea unor elemente tisulare pulpare și umorale, cu rol în fagocitoză și formarea de anticorpi;
  • C. Încetarea proceselor neoformatoare de dentină;
  • D. Pierderea translucidității;
  • E. Gradul mare de distrucție a porțiunii coronare a dintelui.

Pregunta 5

Pregunta
155. Conținutul în apă a dinților devitali comparativ cu dinți vitali este cu:
Respuesta
  • A. 1,05% mai mic;
  • B. 1,05% mai mare;
  • C. 2.05% mai mic;
  • D. 2,05% mai mare;
  • E. 2,5% mai mic.

Pregunta 6

Pregunta
156. La dinții devitali pentru obținerea unei retenții și rezistențe maxime, se recurge la:
Respuesta
  • A. Utilizarea camerei pulpare pentru ancorarea obturațiilor;
  • B. Utilizarea canalelor radiculare pentru ancorarea unor dispozitive corono-radiculare;
  • C. Acoperirea dinților cu micorproteze;
  • D. Utilizarea obturațiilor din ciment ionomer de sticlă;
  • E. Utilizarea obturațiilor din amalgam.

Pregunta 7

Pregunta
157. Stabilirea atitudinii terapeutice celei mai convenabile se face în funcție de:
Respuesta
  • A. Apartenența etnică a pacientului;
  • B. Calitatea tratamentului endodontic realizat;
  • C. Calitatea suportului parodontal;
  • D. Gradul de distrucție coronară a dintelui;
  • E. Numărul de dinți adiacenți.

Pregunta 8

Pregunta
158. Evaluarea tratamentului endodontic existent se efectuează în baza analizei la:
Respuesta
  • A. Etanșeitatea apicală;
  • B. Dacă există sau nu un proces apical activ;
  • C. Dacă dintele prezintă sau nu sensibilitate la percuție;
  • D. Nici un răspuns corect;
  • E. A, B și C sunt corecte.

Pregunta 9

Pregunta
159. Radiografia în verificarea corectitudinii tratamentului endodontic trebuie să evidențieze:
Respuesta
  • A. Prezența obturației de canal;
  • B. Absența obutației de canal;
  • C. O obturație de canal omogenă pe toată întindera ei și intim adaptată la pereți;
  • D. Nici un răspuns corect;
  • E. A, B și C sunt corecte.

Pregunta 10

Pregunta
160. Pentru prezența golurilor de la nivelul obturației radiculare sunt corecte următoarele:
Respuesta
  • A. Crește riscul apariției și menținerii inflamației țesuturilor periapicale;
  • B. Cu cât golurile sunt mai mari cu atât rata de eșec este mai mare;
  • C. Nu influențează calitatea tratamentului endodontic;
  • D. Nici un răspuns corect;
  • E. A, B și C sunt corecte.

Pregunta 11

Pregunta
161. Leziunile combinate endo-parodontale adevărate sunt caracterizate prin:
Respuesta
  • A. Pungă parodontală ce nu migrează apical;
  • B. Leziuni endodontice și parodontale concomitente, cu evoluție independentă și grade diferite de afectare pulpară și parodontală;
  • C. Drenajul parodontal se produce la nivelul furcației în cazul molarilor;
  • D. Unirea prin progresie a leziunilor face imposibilă stabilirea originii primare de afectare;
  • E. Distrucție osoasă importantă, rezultat al parodontitei marginale și apicale.

Pregunta 12

Pregunta
162. Indiferent de gradul de distrucție coronară a dintelui, restaurarea permanentă trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
Respuesta
  • A. Să ofere o bună închidere marginală la nivel coronar;
  • B. Să protejeze structura dentară rămasă;
  • C. Să satisfacă cerințele funcționale și estetice ale pacientului;
  • D. Nici un răspuns corect;
  • E. A, B și C sunt corecte.

Pregunta 13

Pregunta
163. Pentru a putea utiliza tehnica directă în reconstrucția coronară a dinților devitali, aceștia trebuie să îndeplinească anumite cerințe:
Respuesta
  • A. Pierdere avansată de structură dură dentară;
  • B. Distrucția coronară să fie supra- sau juxtagingivală;
  • C. Suportul radicular să poată fi utilizat ca soluție suplimentară de retenție;
  • D. Evitarea contaminării sistemelor endodontice radiculare;
  • E. Restaurarea dinților într-un mod care să permită un eventual retratament al canalelor radiculare.

Pregunta 14

Pregunta
164. Condițiile care indică realizarea unei obturații armate sunt:
Respuesta
  • A. Dintele trebuie să aibă canale radiculare tratate și obturate corect;
  • B. Implantarea rădăcinii să fie bună;
  • C. Porțiunea coronară trebuie să fie suficient de rezistentă după îndepărtarea dentinei alterate și a resturilor de obturație veche;
  • D. Îndepărtarea eventualelor proliferări gingivale din cavitatea coronară;
  • E. A, B, C și D sunt corecte.

Pregunta 15

Pregunta
165. Indicațiile obturației armate:
Respuesta
  • A. Dinți cu distrucții mari coronare, la care nu se poate aplica o obturație simplă din cauza retenției insuficiente oferită de coroana restantă;
  • B. La dinți la care intervenția terapeutică are un caracter de urgență din motive fizionomice;
  • C. La dinții cu pereții coronari subțiri, fragili și care ar risca o fracturare a coroanei în timpul actelor funcționale ale aparatului dento-maxilar;
  • D. La dinții la care, după realizarea obturației armate, prin șlefuiri, putem obține un bont coronar care, ulterior va fi acoperit cu o coroană de înveliș;
  • E. A, B, C și D sunt corecte.

Pregunta 16

Pregunta
166. Ce tehnică de obturare de canal la dezobturare implică riscuri crescute de perforații radiculare:
Respuesta
  • A. Tehnică mixtă, sealer și con de gutapercă;
  • B. Condensare laterală;
  • C. Condensare verticală;
  • D. Obturație radiculară fără con de gutapercă;
  • E. Nici un răspuns corect.

Pregunta 17

Pregunta
167. Solvenții utilizați pentru înlăturarea gutapercii sunt:
Respuesta
  • A. Cloroform;
  • B. Xilenă;
  • C. Eucaliptol;
  • D. Nici un răspuns corect;
  • E. A, B și C sunt corecte.

Pregunta 18

Pregunta
168. Freze de canal cu vârf activ utilizate în dezobturarea zonelor greu accesibile a canalelor radiculare pot determina:
Respuesta
  • A. Subțierea exagerată a peretelui radicular;
  • B. Formarea unei căi false;
  • C. Dezobturarea sigură a canalelor radiculare;
  • D. Nici un răspuns corect;
  • E. A și B sunt corecte.

Pregunta 19

Pregunta
169. Prepararea endodontică trebuie să fie realizată astfel încât dispozitivul radicular să îndeplinească următoarele condiții:
Respuesta
  • A. Lungimea dispozitivului radicular să fie 1/3 din lungimea canalului radicular;
  • B. Diametrul dispozitivului radicular să fie 2/3 din diametrul canalului radicular (grosimea pereților de cel puțin 1mm);
  • C. Suportul osos să fie cel puțin 1/2 din lungimea rădăcinii;
  • D. Să existe minim 2mm (dentină) din înălțimea pereților axiali restanți;
  • E. Încercuirea totală a dintelui de către coroană de înveliș (crearea efectului de ferrule).

Pregunta 20

Pregunta
170. După modul de ancorare în canalul radicular pivoturile corono-radiculare se fixează prin:
Respuesta
  • A. Fricțiune;
  • B. Înșurubare;
  • C. Cimentare;
  • D. Nici un răspuns corect;
  • E. A și B sunt corecte.

Pregunta 21

Pregunta
171. Avantajele pivoturilor prefabricate:
Respuesta
  • A. Rezolvarea terapeutică se rezolvă în cabinet, fără intervenția laboratorului;
  • B. Se aplică ușor, cu o tehnică simplă;
  • C. Se pot adapta celor mai diverse situații clinice, inclusiv la pluriradiculari când nu există paralelism între canale;
  • D. Se pot îndepărta, în special cele fixate prin înșurubare, mai ușor ca dispozitive turnate;
  • E. Ușor se fracturează sub acțiunea forțelor masticatorii.

Pregunta 22

Pregunta
172. Dezavantajele pivoturilor prefabricate:
Respuesta
  • A. Nu se pot adapta perfect la locașul intraradicular ca cele turnate;
  • B. Rezistența lor mai mică la diferite solicitări, datorită unor constante fizice necorespunzătoare ale aliajelor din care sunt confecționate (elasticitate, rezistență la torsiune sau la presiune);
  • C. Porțiunea lor coronară nu este întotdeauna adaptată la volumul de reconstituire pe care trebuie să-l susțină;
  • D. Nici un răspuns corect;
  • E. A și B sunt corecte.

Pregunta 23

Pregunta
173. Riscurile pivoturilor corono-radiculare:
Respuesta
  • A. Un pivot este o restaurare intraosoasă și se bazează pe rezistența și integritatea structurii dentare restante, ca să fie menținut pe loc;
  • B. Cu cât este mai mare diametrul pivotului, cu atât este mai afectată rădăcina restantă;
  • C. Cu cât este mai subțire pivotul, cu atât este mai mare riscul să se îndoaie;
  • D. Cu cât este mai lung pivotul, cu atât este mai mare riscul de perforație laterală;
  • E. Cu cât este mai scurt pivotul, cu atât este mai slabă retenția.

Pregunta 24

Pregunta
174. Pregătirea porțiunii coronare, indiferent de tipul de pivot intraradicular, se realizează astfel:
Respuesta
  • A. Se îndepărtează în totalitate dentina alterată și eventualele resturi de materiale de obturație cu linguri Black, excavatoare bucale și freze sferice;
  • B. Se scurtează pereții foarte subțiri predispuși la fracturare în timpul masticației;
  • C. În funcție de materialul de obturație folosit și de conformatorul utilizat, se poate acționa și asupra feței externe a pereților coronari restanți;
  • D. Nici un răspuns corect;
  • E. A și B sunt corecte

Pregunta 25

Pregunta
175. Cerințele conformatoarelor coronare:
Respuesta
  • A. Să redea corect morfologia fiecărei suprafețe dentare;
  • B. Să se poată adapta la conturul dintelui pe care este aplicat;
  • C. Să prezinte un anumit grad de elasticitate, pentru a putea depăși la întroducere, curburile dentare mici;
  • D. Să existe în forme diferite, corespunzând fiecărui dinte de pe arcadă;
  • E. Să fie prezentat în seturi de mărimi unice, pentru a corespunde variației individuale de mărime a dinților.

Pregunta 26

Pregunta
176. (CM) Camera pulpară are forma coroanei dentare, dar un volum redus de:
Respuesta
  • A. 2 ori
  • B. 3 ori
  • C. 4 ori
  • D. 5 ori
  • E. 6 ori

Pregunta 27

Pregunta
177. (CM) Camera pulpară prezintă pereții:
Respuesta
  • A. Vestibular
  • B. Oral
  • C. Mezial
  • D. Distal
  • E. Gingival

Pregunta 28

Pregunta
178 (CM) Camera pulpară este:
Respuesta
  • A. Aplatizată în sens vestibulo-lingual la nivelul frontalilor
  • B. Aplatizată în sens mezio-distal la nivelul frontalilor
  • C. Înaltă, voluminoasă la nivelul premolarelor
  • D. Înaltă, voluminoasă la nivelul frontalilor
  • E. Ușor aplatizată corono-radicular la nivelul molarilor

Pregunta 29

Pregunta
179. (CM) Camera pulpară constă din :
Respuesta
  • A. un tavan;
  • B. patru pereți;
  • C. podeaua camerei pulpare (planșeul);
  • D. canale radiculare;
  • E. fanta periodontală în zona apicală.

Pregunta 30

Pregunta
180. (СS) În tavanul camerei pulpare se amplasează:
Respuesta
  • A. 2-5 coarne pulpare;
  • B. 2-5 tuberculi;
  • C. orificiul de emergență;
  • D. fisurile;
  • E. ecuator dentar.

Pregunta 31

Pregunta
181.(СS) Pe podeaua camerei pulpare (planșeul) se amplaseasă:
Respuesta
  • A. 2-5 coarne pulpare;
  • B. 2-5 tuberculi;
  • C. orificiul de emergență;
  • D. fisurile;
  • E. ecuator.

Pregunta 32

Pregunta
182. (CM) Constricția apicală se consideră:
Respuesta
  • A. poziționarea orificiului apical
  • B. zona anatomică de diametru minim a canalului
  • C. apoziția de țesut dentar dur (dentina și cement)
  • D. limita externă radiologică a rădăcinei
  • E. orificiul de emergență

Pregunta 33

Pregunta
183. (СS) Apexul radiologic se consideră:
Respuesta
  • A. poziționarea orificiului apical
  • B. zona anatomică de diametru minim a canalului
  • C. limita până la care se efectuează tratamentul biomecanic
  • D. limită externă radiologică a rădăcinei
  • E. orificiul de emergență

Pregunta 34

Pregunta
184. (СS) Apexul anatomic se consideră:
Respuesta
  • A. poziționarea orificiului apical
  • B. zona anatomică de diametru minim a canalului
  • C. limita pînă la care se efectuează tratamentul biomecanic
  • D. limita externă radiologică a rădăcinei
  • E. orificiul de emergență

Pregunta 35

Pregunta
185. (СS) Lățimea constricției apicale este aproximativ:
Respuesta
  • A. 0,2-0,5 mm
  • B. 0,5-1,5 mm
  • C. 0,8-1,2 mm
  • D. 0,15-0,25 mm
  • E. 0,5-0,8 mm

Pregunta 36

Pregunta
186. (СS) Distanța medie statistică dintre constricția apicală și foramenul apical este de:
Respuesta
  • A. 0,2-0,5 mm
  • B. 0,5-1,5 mm
  • C. 0,8-1,2 mm
  • D. 0,15-0,25 mm
  • E. 0,5-0,8 mm

Pregunta 37

Pregunta
187. (CM) Distanța medie statistică dintre constricția apicală și apexul radiologic este de:
Respuesta
  • A. 0,2-0,5 mm
  • B. 0,8-1,2 mm
  • C. 0,5-1,5 mm
  • D. 0,15-0,25 mm
  • E. până la 3 mm

Pregunta 38

Pregunta
188. (CM) Canalele laterale fața de canalul radicular pot fi situate :
Respuesta
  • A. în 1/3 apicală al canalului
  • B. în 1/3 coronară al canalului
  • C. în 1/3 mezială al canalului
  • D. la orice nivel al canalului
  • E. în zona apexului

Pregunta 39

Pregunta
189. (CM) Canalele laterale pe traiectul canalului principal pot avea direcție:
Respuesta
  • A. perpendiculară
  • B. oblică
  • C. transversală
  • D. radială
  • E. paralelă

Pregunta 40

Pregunta
190. (CM) Canalele radiculare laterale nu se vizualizează radiologic:
Respuesta
  • A. înaintea tratamentului endodontic
  • B. înaintea tratamentului endodontic în mod excepțional
  • C. după ce au fost obturate
  • D. sunt întotdeauna vizibile
  • E. niciodată nu sunt vizibile

Pregunta 41

Pregunta
191. (СS) Canalele radiculare laterale nu se vizualizează radiologic:
Respuesta
  • A. înaintea tratamentului endodontic
  • B. înaintea tratamentului endodontic în mod excepțional
  • C. după ce au fost obturate
  • D. sunt întotdeauna vizibile
  • E. niciodată nu sunt vizibile

Pregunta 42

Pregunta
192. (CM) Clasificarea canalelor după Weine:
Respuesta
  • A. un canal, un foramen apical
  • B. două canale, un foramen apical
  • C. două canale separate, două foramene apicale separate
  • D. un canal care se divide, două foramene
  • E. nici un răspuns nu este corect

Pregunta 43

Pregunta
193. (CM) Camera pulpară a incisivilor superiori:
Respuesta
  • A. tavanul în formă de fisură
  • B. are un singur corn pulpar spre incizal
  • C. se îngustează către colet
  • D. la colet, spre palatinal se găsește protuberanța dentinară
  • E. este în continuarea canalului radicular.

Pregunta 44

Pregunta
194. (СS) Weine consideră variațiile lungimii totale a incisivului central superior între:
Respuesta
  • A. 18 mm – 28 mm
  • B. 17 mm – 27 mm
  • C. 20 mm – 32 mm
  • D. 17,5 mm – 24 mm
  • E. 17 mm – 25 mm

Pregunta 45

Pregunta
195. (СS) Weine consideră variațiile lungimii totale a incisivului lateral superior între:
Respuesta
  • A. 18 mm - 28 mm
  • B. 17 mm -27 mm
  • C. 20 mm – 32 mm
  • D. 17,5 mm – 24 mm
  • E. 17 mm – 25 mm

Pregunta 46

Pregunta
196. (CM) Camera pulpară a caninului superior:
Respuesta
  • A. are tavanul în formă de fisură
  • B. are un singur corn pulpar spe incizal
  • C. are dimensiune vestibulo-orală mai mare decât cea mezio-distală
  • D. are formă triunghiulară
  • E. are un singur canal în prelungirea camerei pulpare

Pregunta 47

Pregunta
197. (СS) Weine consideră variațiile lungimii totale a caninului superior între:
Respuesta
  • A. 18 mm – 28 mm
  • B. 17 mm – 27 mm
  • C. 20 mm – 32 mm
  • D. 17,5 mm – 24 mm
  • E. 17 mm – 25 mm

Pregunta 48

Pregunta
198. (CM) Camera pulpară a primului premolar maxilar superior:
Respuesta
  • A. este aplatizată în sens mezio-distal și prezintă două coarne pulpare
  • B. de obicei prezintă două rădăcini
  • C. poate avea o singură rădăcină
  • D. poate avea, foarte rar, 3 rădăcini
  • E. poate avea, foarte rar, 4 rădăcini

Pregunta 49

Pregunta
199. (СS) Weine consideră variațiile lungimii totale a primului premolar maxilar superior între:
Respuesta
  • A. 18 mm – 28 mm
  • B. 17 mm – 27 mm
  • C. 20 mm – 32 mm
  • D. 17,5 mm – 24 mm
  • E. 17 mm – 25 mm

Pregunta 50

Pregunta
200. (CM) Camera pulpară la al doilea premolar maxilar superior are:
Respuesta
  • A. dimensiune mare vestibulo-orală
  • B. 2 coarne pulpare, vestibular și palatinal
  • C. 2 coarne pulpare, mezial și distal
  • D. forma de oval turtit
  • E. forma cifrei 8 sau de panglică în cazul prezenței a 2 canale
Mostrar resumen completo Ocultar resumen completo