met lip si prot

Descripción

биохимия Test sobre met lip si prot, creado por ecaterina mirnaia el 11/01/2022.
ecaterina mirnaia
Test por ecaterina mirnaia, actualizado hace más de 1 año
ecaterina mirnaia
Creado por ecaterina mirnaia hace más de 2 años
197
1

Resumen del Recurso

Pregunta 1

Pregunta
1. Lipidele sunt:
Respuesta
  • a) substanţe organice solubile în apă
  • b) substanţe neorganice solubile în apă
  • c) substanţe organice solubile în solvenţi organici
  • d) omogene după structură
  • e) substanţe organice insolubile în apă

Pregunta 2

Pregunta
2. Funcţiile lipidelor
Respuesta
  • energetică
  • izolatoare
  • catalitică
  • structurală
  • contractilă

Pregunta 3

Pregunta
3. Clasificarea structurală a lipidelor:
Respuesta
  • protoplasmatice
  • de rezervă
  • saponifiabile
  • neutre
  • nesaponifiabile

Pregunta 4

Pregunta
4. După rolul biologic lipidele se clasifică în:
Respuesta
  • structurale
  • de rezervă
  • saponifiabile
  • neutre saponifiabile
  • nesaponifiabile

Pregunta 5

Pregunta
5. După proprietăţile fizico-chimice lipidele se clasifică în:
Respuesta
  • amfifile
  • esenţiale
  • saponifiabile
  • neutre
  • nesaponifiabile

Pregunta 6

Pregunta
6. În celulele şi ţesuturile omului predomină următorii acizi graşi:
Respuesta
  • caprinic
  • caproic
  • oleic
  • palmitic
  • stearic

Pregunta 7

Pregunta
7. Pentru organismul uman sunt esenţiali următorii acizi graşi:
Respuesta
  • lignoсeric
  • oleic
  • palmitoleic
  • linolenic
  • linoleic

Pregunta 8

Pregunta
8. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?
Respuesta
  • stearic (С18)
  • arahidonic (С20:4)
  • nervonic (С24:1)
  • palmitic (С16)
  • oleic (С18:1)

Pregunta 9

Pregunta
9. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?
Respuesta
  • lignoceric(C24)
  • miristic (C14)
  • butiric (C4)
  • caprilic (C8)
  • lauric (C12)

Pregunta 10

Pregunta
10. Acilglicerolii
Respuesta
  • sunt constituenţi ai membranelor biologice
  • sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşi
  • reprezintă o formă de stocare a energiei
  • sunt mai grei decât apa şi se dizolvă în ea
  • sunt derivaţi ai acidului fosfatidic

Pregunta 11

Pregunta
11. Glicerofosfolipidele:
Respuesta
  • sunt insolubile în solvenţi organici
  • sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşi
  • sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
  • reprezintă o formă de stocare a energiei
  • sunt componentele membranelor biologice

Pregunta 12

Pregunta
12. Fosfatidilcolina şi fosfatidiletanolamina:
Respuesta
  • sunt reprezentanţi ai ceridelor
  • sunt componenţii principali ai membranelor celulare
  • reprezintă o rezervă de energie
  • sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
  • se deosebesc după sarcina electrică

Pregunta 13

Pregunta
13. Care din compuşii de mai jos au caracter acid?
Respuesta
  • lecitinele
  • cefalinele
  • fosfatidilserina
  • trigliceridele
  • cerebrozidele

Pregunta 14

Pregunta
14. Compusul chimic:
Respuesta
  • este derivat al ciclopentanperhidrofenantrenului
  • este structura colesterolului liber
  • este structura colesterolului esterificat
  • este structura acidului biliar
  • are rol energetic

Pregunta 15

Pregunta
15. Lipidele sunt componente indispensabile ale raţiei alimentare, deoarece:
Respuesta
  • asigură aprovizionarea cu acizi graşi esenţiali
  • asigură absorbţia vitaminelor liposolubile
  • servesc ca sursă de substanţe proteice
  • participă la sinteza nucleotidelor
  • sunt sursă de intermediari pentru sinteza bilirubinei

Pregunta 16

Pregunta
16. Digestia lipidelor alimentare la adulţi:
Respuesta
  • are loc în stomac
  • are loc în duoden
  • enzimele lipolitice sunt de origine biliară
  • bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizează HCl al sucului gastric
  • se digeră doar lipidele emulsionate

Pregunta 17

Pregunta
17. Scindarea completă a triacilgliceridelor în tractul gastro-intestinal necesită:
Respuesta
  • lipazele pancreatice şi intestinale
  • lipoproteinlipaza
  • fosfolipazele A2, B, C, D
  • lipaza gastrică
  • colesterolesteraza

Pregunta 18

Pregunta
18. Hidroliza lipidelor alimentare duce la formarea:
Respuesta
  • 2-monogliceridelor
  • acizilor graşi cu catenă scurtă și lungă
  • numai a acizilor graşi cu catenă scurtă
  • numai a acizilor graşi cu catenă lungă
  • bazelor azotate

Pregunta 19

Pregunta
19. Mecanismele de absorbtie ale lipidelor în tractul gastro-intestinal:
Respuesta
  • acizii graşi cu catenă scurtă şi glicerolul - prin difuzie simplă
  • acizii graşi cu catenă lungă şi 2-monogliceridele - prin transport activ
  • acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie micelară
  • acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie facilitată
  • acidul fosfatidic - prin transport pasiv

Pregunta 20

Pregunta
20. Referitor la micelele lipidice sunt corecte afirmatiile:
Respuesta
  • se absorb numai în duoden
  • conţin acizi graşi cu catenă lungă, monogliceride şi colesterol
  • se absorb în spatiile intervilozitare la nivelul jejunului
  • conţin glicerol, acizi graşi cu catenă scurtă
  • sunt secretate în sistemul capilar al enterocitelor

Pregunta 21

Pregunta
21. Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite în intestin:
Respuesta
  • sunt eliminate în sînge în sistemul venei porta
  • sunt eliminate în sînge la nivelul venelor hemoroidale
  • se includ în resinteza lipidelor complexe în enterocite
  • se includ în resinteza lipidelor complexe în intestinul gros
  • lipidele resintetizate interacţionează cu apoproteinele şi formează chilomicronii

Pregunta 22

Pregunta
22. Chilomicronii:
Respuesta
  • se sintetizează în ficat
  • se secretă din intestin direct în sînge
  • apoproteina de bază este apo B48
  • lipidul predominant este colesterolul
  • transportă trigliceridele exogene

Pregunta 23

Pregunta
23. VLDL:
Respuesta
  • se sintetizează în ficat
  • se secretă din intestin direct în sînge
  • apoproteina de bază este apo B48
  • lipidul predominant este colesterolul
  • transportă trigliceridele exogene

Pregunta 24

Pregunta
LDL :
Respuesta
  • contin apoB100
  • procentul colesterolului este foarte mic
  • se sintetizează în enterocite
  • transportă colesterolul spre tesuturi
  • se formează în plasmă din chilomicroni

Pregunta 25

Pregunta
25. HDL:
Respuesta
  • sunt sintetizate si secretate de hepatocite şi enterocite
  • transportă colesterolul de la ţesuturi spre ficat
  • transportă colesterolul spre tesuturile extrahepatice
  • sunt lipoproteine proaterogene
  • subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc aterogen înalt

Pregunta 26

Pregunta
26. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):
Respuesta
  • carnitina + ATP + AG → acilcarnitina + ADP
  • AG + ATP + biotina → acil-AMP + biotin-P
  • AG + ATP + HS-CoA → acil-CoA + AMP + PPi
  • AG + ATP + HSCoA + H2O → acil-AMP + HSCoA + AMP +2P
  • coenzima Q + ATP + AG → acil-CoQ +AMP + 2P

Pregunta 27

Pregunta
27. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):
Respuesta
  • este prima etapă a oxidării AG în ţesuturi
  • se petrece în mitocondrii
  • reacţia este catalizată de acetil-CoA carboxilază
  • reacţia este catalizată de acil-CoA sintetaza
  • activarea este o reacţie reversibilă

Pregunta 28

Pregunta
28. Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în mitocondrii în procesul beta-oxidării:
Respuesta
  • necesită energie
  • în proces participă carnitin-acil-transferazele I şi II
  • sistemul-navetă transportă numai AG activaţi
  • AG pot fi transportaţi numai în stare liberă
  • AG sunt transportaţi de malic enzimă

Pregunta 29

Pregunta
29. Beta-oxidarea acizilor graşi (AG):
Respuesta
  • se desfăsoară în matricea mitocondriilor
  • se oxidează AG liberi
  • se desfăsoară în citotozol
  • constă în scindarea completă a acil-CoA până la acetil-CoA
  • malonil-CoA este produsul final de oxidare a acizilor graşi

Pregunta 30

Pregunta
30. Spirala Lynen (beta-oxidarea) implică desfasurarea unei succesiuni de 4 reacţii. Ordinea lor corectă este:
Respuesta
  • hidratare, oxidare, dehidratare, clivare
  • oxidare, dehidratare, reducere, clivare
  • aditie, oxidare, reducere, hidratare
  • dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivare
  • dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare

Pregunta 31

Pregunta
31. Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-oxidarii acizilor graşi):
Respuesta
  • are loc decarboxilarea substratului
  • are loc hidratarea substratului
  • este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza NAD+-dependentă
  • este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza FAD-dependentă
  • are loc dehidratarea substratului

Pregunta 32

Pregunta
32. Produşii dehidrogenării acil-CoA ( primei reactii a beta-oxidării acizilor graşi) sunt:
Respuesta
  • acil-CoA + NADH + H+
  • trans-enoil-CoA + FADH2
  • cetoacil-CoA + FADH2
  • hidroxiacil-CoA + NADPH + H+
  • trans-enoil-CoA + NADH + H+

Pregunta 33

Pregunta
33. A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:
Respuesta
  • este o dehidratare
  • este o dehidrogenare
  • este catalizată de enzima enoil-CoA hidrataza
  • este catalizată de enzima acil-CoA hidrataza
  • produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA

Pregunta 34

Pregunta
34. Produsul reacţiei a doua a beta-oxidării acizilor graşi:
Respuesta
  • enoil-CoA + H2O
  • beta-hidroxiacil-CoA + NADH + H+
  • beta-hidroxiacil-CoA
  • acil-CoA + NADH + H+
  • cetoacil-CoA

Pregunta 35

Pregunta
35. A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este:
Respuesta
  • hidratarea beta-cetoacil-CoA
  • dehidratarea beta-hidroxiacil-CoA
  • reducerea beta-cetoacil-CoA
  • decarboxilarea acil-CoA
  • dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA

Pregunta 36

Pregunta
36. Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:
Respuesta
  • beta-hidroxiacil-CoA + NADH betahidroxiacil-CoA dehidrogenaza
  • trans-enoil-CoA + H2O transacilaza
  • beta-cetoacil-CoA + NADH + H+ hidroxiacil-CoA dehidrogenaza
  • beta-oxoacil-CoA + FADH2, hidroxiacil-CoA dehidrogenaza
  • tioacil-CoA + NADH + H+ tioesteraza

Pregunta 37

Pregunta
37. Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:
Respuesta
  • hidroliza beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA hidrolaza
  • hidratarea beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA hidrataza
  • dehidratara beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA dehidrataza
  • scindarea beta-cetoacil-CoA tiolaza
  • oxidarea beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA oxidaza

Pregunta 38

Pregunta
38. În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii graşi suferă urmatoarele modificări:
Respuesta
  • se oxidează
  • se reduc
  • se scurtează cu 4 atomi de carbon
  • se scurtează cu 2 atomi de carbon
  • se formează o moleculă de acetil-CoA

Pregunta 39

Pregunta
39. Câte spire parcurge (1), câte molecule de acetil-CoA (2) şi câte molecule de ATP (3) se formează la oxidarea completă a acidului palmitic (C16):
Respuesta
  • 6 8 131
  • 6 7 114
  • 7 8 130
  • 5 6 121
  • 8 9 143

Pregunta 40

Pregunta
45. Utilizarea acetil-CoA:
Respuesta
  • se oxidează în ciclul Krebs
  • se utilizează pentru sinteza aminoacizilor
  • se utilizează pentru sinteza acizior graşi
  • se include în gluconeogeneză
  • se utilizează în cetogeneză

Pregunta 41

Pregunta
46. Oxidarea acizilor graşi polinesaturaţi necesită:
Respuesta
  • prezenţa cis-Δ3-trans-Δ2-enoil-CoA-izomerazei
  • prezenţa trano moleculă de FAD suplimentară
  • o moleculă de HSCoA suplimentară
  • o moleculă de NAD+ suplimentară
  • randamentul energetic este acelaşi ca şi la oxidarea acizilor graşi saturaţi

Pregunta 42

Pregunta
Corpii cetonici sunt următorii compuşi:
Respuesta
  • acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiric
  • acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lactic
  • acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul malic
  • acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-hidroxibutiric
  • acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, acidul acetic

Pregunta 43

Pregunta
Referitor la compusul CH3-CO-CH2-COOH sunt corecte afirmaţiile:
Respuesta
  • este un corp cetonic
  • compusul reprezintă acidul acetoacetic
  • s e utilizează în ficat
  • se sintetizează în ţesuturile extrahepatice
  • concentraţia sangvină a compusului este micşorată în diabetul zaharat

Pregunta 44

Pregunta
Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizat pentru:
Respuesta
  • sinteza corpilor cetonici
  • sinteza aminoacizilor
  • beta-oxidare
  • sinteza colesterolului
  • sinteza glucozei

Pregunta 45

Pregunta
Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi
Respuesta
  • sunt utilizaţi doar de ficat
  • sunt utilizaţi eficient de miocard, creier, muşchii scheletici ca sursă de energie
  • necesită prezenţa aspartatului
  • pot fi convertiţi în piruvat, apoi în glucoză
  • acumularea lor conduce la cetoacidoză

Pregunta 46

Pregunta
Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:
Respuesta
  • în inaniţie prelungită creierul utilizează corpi cetonici
  • nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonurie
  • concentraţia corpilor cetonici este scazută în diabetul zaharat insulino-dependent
  • în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil excelent pentru miocard
  • concentraţia corpilor cetonici este scazută în boala Hartnup

Pregunta 47

Pregunta
Cetonemia:
Respuesta
  • poate apărea în inaniţie
  • poate fi generată de o dietă săracă în lipide
  • este determinată de o raţie bogată în glucide
  • este cauzată de sinteza sporită a corpilor cetonici în ficat
  • este determinată de utilizarea intensă a corpilor cetonici în ţesuturi

Pregunta 48

Pregunta
Referitor la acetoacetat sunt corecte afirmaţiile:
Respuesta
  • spontan prin decarboxilare generează acetona
  • poate fi redus la beta-hidroxibutirat
  • se sintetizează din malonil-CoA
  • sinteza lui are loc in citozol
  • se utilizează ca substrat energetic în ficat

Pregunta 49

Pregunta
Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor graşi:
Respuesta
  • sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar oxidarea - în citozol
  • la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi de ACP, iar la oxidare - cu HSCoA
  • la oxidare se utilizează NAD+ şi FAD, la sinteză - NADPH
  • enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex polienzimatic, iar enzimele sintezei - nu
  • la sinteză participă restul malonil, iar la beta-oxidare - nu

Pregunta 50

Pregunta
Biosinteza acizilor graşi:
Respuesta
  • are loc în mitocondrii
  • enzimele sintezei sunt organizate în complex polienzimatic
  • enzimele nu sunt predispuse la asociere
  • în reacţiile de oxido-reducere participă NADPH
  • ca donator de H se utilizează NADH

Pregunta 51

Pregunta
Sintaza acizilor graşi:
Respuesta
  • este un complex multienzimatic
  • catalizează reacţiile sintezei acizilor graşi, cu excepţia formării malonil-CoA
  • conţine proteina purtătoare de acil (ACP)
  • reprezintă un tetramer enzimatic
  • conţine două grupări -OH la care se leagă intermediarii biosintezei

Pregunta 52

Pregunta
57. Biosinteza triacilglicerolilor:
Respuesta
  • are loc exclusiv în ţesutul adipos
  • se intensifică în inaniţie
  • se amplifică în diabetul zaharat tipul I
  • este activată de insulină
  • depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este nelimitată

Pregunta 53

Pregunta
58. Glicerol-3-fosfatul se formează
Respuesta
  • prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol fosforilaza
  • prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol kinaza
  • prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului
  • prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului
  • în ţesutul adipos - se obţine exclusiv prin fosforilarea glicerolului

Pregunta 54

Pregunta
În procesul de biosinteză a tracilglicerolilor acidul fosfatidic:
Respuesta
  • se acilează sub acţiunea transacilazei şi se transformă în triglicerid
  • se fosforilează sub acţiunea kinazei şi se transformă în lecitină
  • se hidrolizează sub acţiunea fosfatazei şi se transformă în diglicerid
  • se esterifică sub acţiunea esterazei şi se transformă in diacilglicerol
  • pierde acidul gras din poziţia II şi se transformă în lizolecitina

Pregunta 55

Pregunta
60. Intermediarul comun în sinteza trigliceridelor şi a fosfatidelor:
Respuesta
  • monoglicerid
  • UDP-diglicerid
  • acidul fosfatidic
  • CDP-diglicerid
  • acidul fosforic

Pregunta 56

Pregunta
61. Biosinteza colesterolului:
Respuesta
  • are loc numai în ficat
  • necesită NADPH
  • substrat serveşte acetil-CoA
  • substraturi servesc succinil-CoA şi glicina
  • viteza sintezei nu depinde de aportul alimentar de colesterol

Pregunta 57

Pregunta
62. Reacţia reglatoare în sinteza colesterolului este:
Respuesta
  • generarea acetoacetil-CoA
  • formarea beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA (HMG-CoA)
  • ciclizarea scualenului
  • formarea 5-pirofosfomevalonatului
  • sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA

Pregunta 58

Pregunta
63. Reglarea biosintezei colesterolului:
Respuesta
  • enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-sintaza
  • enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-reductaza
  • enzima reglatoare este activată de colesterol şi de acidul mevalonic
  • insulina activează enzima reglatoare prin defosforilarea ei
  • insulina activează enzima reglatoare prin fosforilarea ei

Pregunta 59

Pregunta
64. Vitaminele liposolubile:
Respuesta
  • includ acidul ascorbic, biotina, acidul folic, acidul pantotenic
  • includ vitaminele A,E, K şi D
  • nu se depozitează în organismul uman
  • se acumulează în ţesutul muscular
  • includ tiamina, riboflavina, piridoxina

Pregunta 60

Pregunta
Vitamina A:
Respuesta
  • include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
  • include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
  • este coenzimă a carboxilazei acidului glutamic din componenţa factorilor coagulării II, VII, IX şi X
  • posedă acţiune antihemoragică
  • se depozitează în ţesutul muscular

Pregunta 61

Pregunta
Vitamina E:
Respuesta
  • include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
  • include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
  • posedă acţiune antihemoragică
  • este cel mai potent antioxidant neenzimatic natural
  • se depozitează în cantităţi mari în ţesutul osos

Pregunta 62

Pregunta
67. Vitamina K:
Respuesta
  • vicasolul este forma vegetală a vitaminei K
  • tratamentul cu antibiotice provoacă hipovitaminoza K
  • posedă acţiune antihemoragică
  • posedă acţiune anticoagulantă
  • este coenzimă a carboxilazei acidului glutamic din componenţa factorilor coagulării II, VII, IX şi X

Pregunta 63

Pregunta
68. Vitamina D:
Respuesta
  • nu se sintetizează în organismul uman
  • poate fi atât de origine animală, cât şi de origine vegetală
  • este derivat al glicerolului
  • se poate depozita în organismul omului (ficat)
  • colecalciferolul este de origine vegetală

Pregunta 64

Pregunta
Metabolismul vitaminei D:
Respuesta
  • se sintetizează în piele sub acţiunea razelor ultraviolete
  • forma activă a vitaminei D este colecalciferolul
  • forma activă este calcitriolul
  • calcitriolul se sintetizează în piele prin hidroxilarea colesterolului
  • formarea calcitriolului este inhibată de hormonii tiroidieni

Pregunta 65

Pregunta
70. Calcitriolul:
Respuesta
  • este vitamina D de origine vegetală
  • se sintetizează prin două hidroxilări consecutive în ficat şi în rinichi din colecalciferol
  • contribuie la reglarea calcemiei şi a fosfatemiei
  • inhibă biosinteza proteinei ce asigură absorbţia Ca2+ din intestin
  • acţionează prin AMPc

Pregunta 66

Pregunta
71. Funcţiile biologice ale proteinelor:
Respuesta
  • coenzimatică
  • catalitică
  • plastică
  • de transport
  • imunologică

Pregunta 67

Pregunta
Funcţiile biologice ale proteinelor:
Respuesta
  • antigenică
  • genetică
  • contractilă
  • energetică
  • reglatoare

Pregunta 68

Pregunta
73. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii indispensabili:
Respuesta
  • alanină
  • triptofan
  • acid glutamic
  • fenilalanină
  • serină

Pregunta 69

Pregunta
74. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii indispensabili:
Respuesta
  • asparagină
  • cisteină
  • metionină
  • alanină
  • prolină

Pregunta 70

Pregunta
75. Selectaţi aminoacizii semidispensabili:
Respuesta
  • asparagina
  • histidina
  • glicina
  • arginina
  • fenilalanina

Pregunta 71

Pregunta
76. Bilanţul azotat pozitiv:
Respuesta
  • denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
  • arată predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de biosinteză
  • este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
  • este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
  • este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia

Pregunta 72

Pregunta
77. Bilanţul azotat negativ:
Respuesta
  • denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
  • denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mică decît a celui eliminat
  • este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
  • este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
  • este caracteristic pentru persoanele de vârsta a treia

Pregunta 73

Pregunta
78. Bilanţul azotat echilibrat:
Respuesta
  • denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
  • arată predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de biosinteză
  • este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
  • este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
  • este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a trei

Pregunta 74

Pregunta
79. Rolul HCl în digestia proteinelor:
Respuesta
  • activează tripsinogenul
  • activează chimotripsinogenul
  • сreează рН optimal pentru acţiunea pepsinei
  • creează рН optimal pentru acţiunea carboxipeptidazelor
  • denaturează parţial proteinele alimentare

Pregunta 75

Pregunta
80. Rolul HCl în digestia proteinelor:
Respuesta
  • posedă acţiune antimicrobiană
  • este emulgator puternic
  • activează transformarea pepsinogenului în pepsină
  • inhibă secreţia secretinei
  • stimulează formarea lactatului în stomac

Pregunta 76

Pregunta
81. Proprietăţile pepsinei:
Respuesta
  • pepsina este secretată sub formă de pepsinogen de celulele principale ale mucoasei stomacale
  • pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 3,0-4,0
  • pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 1,5-2,5
  • activarea pepsinei are loc prin fosforilare
  • activarea pepsinogenului constă în scindarea de la capătul N-terminal a unei peptide (42 de aminoacizi)

Pregunta 77

Pregunta
82. Pepsina:
Respuesta
  • scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă grupările -NH2 ale Phe, Tyr, Trp
  • acţionează asupra tuturor legăturilor peptidice
  • scindează legăturile peptidice din keratine, histone, protamine şi mucopolizaharide
  • scindează proteinele până la aminoacizi liberi
  • este o endopeptidază

Pregunta 78

Pregunta
83. Tripsina:
Respuesta
  • este secretată sub formă de tripsinogen inactiv
  • este o aminopeptidază
  • este o carboxipeptidază
  • activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea enterokinazei şi a tripsinei
  • pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 7,2-7,8

Pregunta 79

Pregunta
84. Chimotripsina:
Respuesta
  • este secretată de celulele principale ale mucoasei stomacale în formă de chimotripsinogen inactiv
  • este secretată de pancreasul exocrin în formă activă
  • este o endopeptidază
  • activarea chimotripsinogenului are loc în pancreas
  • activarea chimotripsinogenului are loc sub acţiunea tripsinei şi a chimotripsinei prin proteoliza limitată

Pregunta 80

Pregunta
85. Carboxipeptidazele:
Respuesta
  • sunt secretate sub formă de zimogeni de pancreasul exocrin
  • sunt secretate de celulele mucoasei intestinale
  • scindează aminoacizii de la capătul N-terminal
  • sunt exopeptidaze
  • sunt endopeptidaze

Pregunta 81

Pregunta
86. Aminopeptidazele:
Respuesta
  • sunt endopeptidaze
  • posedă specificitate absolută de substrat
  • sunt secretate de pancreasul exocrin
  • scindează aminoacizii de la capătul C-terminal
  • sunt exopeptidaze

Pregunta 82

Pregunta
87. Absorbţia aminoacizilor (AA):
Respuesta
  • AA sunt absorbiţi prin difuzie simplă
  • la transportul AA are loc simportul AA şi a Na+
  • la transportul AA are loc antiportul AA şi a Na+
  • la transportul AA participă Na+ ,K+ -АТP-aza
  • la transportul AA participă GTP-sintaza

Pregunta 83

Pregunta
88. Absorbţia aminoacizilor (AA):
Respuesta
  • are loc in stomac si în intestinul gros
  • are loc in intestinul subţire
  • este dependentă de concentraţia Na+
  • este dependentă de concentraţia Ca+ +
  • exista sisteme specifice de transport pentru AA înrudiţi structural

Pregunta 84

Pregunta
Căile generale de degradare a aminoacizilor:
Respuesta
  • dezaminarea
  • transsulfurarea
  • transaminarea
  • decarboxilarea
  • transamidinarea

Pregunta 85

Pregunta
90. Tipurile de dezaminare a aminoacizilor:
Respuesta
  • reductivă
  • intramoleculară
  • hidrolitică
  • oxidativă
  • omega-dezaminare

Pregunta 86

Pregunta
91. Dezaminarea aminoacizilor (DA):
Respuesta
  • DA intramoleculară este caracteristică pentru toţi aminoacizii
  • DA oxidativă conduce la formarea alfa-cetoacizilor şi a amoniacului
  • toţi aminoacizii se supun DA oxidative directe
  • în rezultatul DA intramoleculare se obţin alfa-cetoacizi şi amoniac
  • DA reprezintă calea principală de sinteză a aminoacizilor dispensabili

Pregunta 87

Pregunta
Dezaminarea oxidativa directa a acidului glutamic:
Respuesta
  • are loc sub acţiunea enzimei glutamat oxidaza
  • are loc sub acţiunea enzimei glutamat dehidrogenaza
  • este un proces ireversibil
  • coenzimele sunt NAD+ şi NADP+
  • coenzimele sunt FAD şi FMN

Pregunta 88

Pregunta
93. Glutamat dehidrogenaza:
Respuesta
  • este o enzimă din clasa hidrolazelor
  • este o enzimă din clasa oxidoreductazelor
  • în calitate de coenzime utilizează FAD şi FMN
  • este o enzimă din clasa liazelor
  • activitatea glutamat dehidrogenazei nu se reglează

Pregunta 89

Pregunta
94. Transaminarea aminoacizilor (TA):
Respuesta
  • reprezintă transferul grupării -NH2 de la un alfa-aminoacid la un alfa-cetoacid
  • este o etapă a transdezaminării aminoacizilor
  • este un proces ireversibil
  • Glu, Asp şi Ala nu se supun TA
  • numai Gln, Asn şi Ala se supun TA

Pregunta 90

Pregunta
95. Transaminazele aminoacizilor:
Respuesta
  • sunt enzime din clasa izomerazelor
  • reacţiile catalizate de transaminaze sunt reversibile
  • toate transaminazele posedă specificitate absolută pentru substrat
  • specificitatea transaminazelor este determinată de coenzimă
  • coenzimele transaminazelor sunt piridoxalfosfatul şi piridoxaminfosfatul

Pregunta 91

Pregunta
96. COOH-CH2-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO-COOH ↔ COOH-CH2-CO-COOH + COOH-CH2-CH2-CH NH2-COOH
Respuesta
  • este reacţia de transaminare a alaninei
  • este reacţia de transaminare a aspartatului
  • e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)
  • e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
  • în rezultatul reacţiei se formează piruvat şi glutamat

Pregunta 92

Pregunta
CH3-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO-COOH ↔ CH3-CO-COOH + COOH-CH2-CH2-CHNH2-COOH
Respuesta
  • este reacţia de transaminare a alaninei
  • este reacţia de dezaminare directă a aspartatului
  • e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)
  • e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
  • în rezultatul reacţiei se formează oxaloacetat şi glutamat

Pregunta 93

Pregunta
98. Dezaminarea indirectă a aminoacizilor (transdezaminarea):
Respuesta
  • este un proces ireversibil
  • este principala cale de sinteză a aminoacizilor dispensabili
  • în prima etapă are loc transaminarea aminoacidului cu alfa-cetoglutaratul
  • în etapa a doua are loc dezaminarea oxidativă a acidului glutamic
  • la dezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H+

Pregunta 94

Pregunta
99. Alaninaminotransferaza (ALT):
Respuesta
  • catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi piruvat
  • catalizează reacţia de transaminare dintre alanină şi alfa-cetoglutarat
  • activitatea serică a ALT creşte în hepatitele acute şi cronice, hepatopatiile toxice
  • are valoare diagnostică înaltă în infarctul miocardic
  • în afecţiunile hepatice activitatea serică a ALT scade

Pregunta 95

Pregunta
100. Aspartataminotransferaza (AST):
Respuesta
  • catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi oxaloacetat
  • catalizează reacţia de transaminare dintre aspartat şi alfa-cetoglutarat
  • activitatea serică a AST creşte semnificativ în formele grave ale afecţiunilor hepatice
  • în infarctul miocardic activitatea serică a AST atinge valori maximale în 24-48 ore
  • în infarctul miocardic şi afecţiunile hepatice activitatea serică a AST scade

Pregunta 96

Pregunta
101. Decarboxilarea aminoacizilor:
Respuesta
  • este reacţia de înlăturare a grupării -COOH din aminoacizi în formă de CO2
  • este un proces reversibil
  • coenzima decarboxilazelor AA este piridoxalfosfatul (derivatul vitaminei B6)
  • toţi aminoacizii se supun tuturor tipurilor de decarboxilare
  • în rezultatul alfa-decarboxilării se obţin aminele biogene

Pregunta 97

Pregunta
102. Reacţia chimică:
Respuesta
  • e alfa-decarboxilare
  • e omega-decarboxilare
  • este reacţia de formare a histaminei
  • este reacţia de formare a serotoninei
  • produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare

Pregunta 98

Pregunta
103. Reacţia chimică:
Respuesta
  • este reacţia de sinteză a triptaminei
  • este o reacţie de decarboxilare a alfa-cetoacizilior
  • produsul reacţiei inhibă secreţia de HCl în stomac
  • produsul reacţiei posedă acţiune vasodilatatoare
  • produsul reacţiei este mediator în reacţiile alergice şi inflamatorii

Pregunta 99

Pregunta
104. Reacţia chimică:
Respuesta
  • este reacţia de formare a histaminei
  • este reacţia de formare a serotoninei
  • e reacţia de decarboxilare a triptofanului
  • e reacţia de decarboxilare a tirozinei
  • produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare

Pregunta 100

Pregunta
105. Reacţia chimică:
Respuesta
  • este reacţia de formare a histaminei
  • produsul reacţiei poseda acţiune vasodilatatoare
  • produsul reacţiei contribuie la secreţia de HCl în stomac
  • produsul reacţiei participă la reglarea temperaturii, tensiunii arteriale, respiraţiei
  • produsul reacţiei este mediator în SNC

Pregunta 101

Pregunta
106. Reacţia chimică:
Respuesta
  • e reacţia de decarboxilare a tirozinei
  • e reacţia de decarboxilare a triptofanului
  • este reacţia de formare a dopaminei
  • este reacţia de formare a tiraminei
  • produsul reacţiei este precursorul noradrenalinei şi al adrenalinei

Pregunta 102

Pregunta
107. Reacţia chimică: NH2 NH2 | | HOOC - CH- (CH2)2 - COOH → CH2 - (CH2)2 - COOH + CO2
Respuesta
  • este catalizată de enzima glutamatcarboxilaza
  • este catalizată de enzima glutamatdehidrogenaza
  • produsul reacţiei este acidul gama-aminobutiric (GABA)
  • produsul reacţiei este mediator activator în SNC
  • produsul reacţiei este utilizat în tratamentul epilepsiei

Pregunta 103

Pregunta
108. Precursorul histaminei:
Respuesta
  • triptofanul
  • histidina
  • tirozina
  • fenilalanina
  • aspartatul

Pregunta 104

Pregunta
109. Serotonina se sintetizează din:
Respuesta
  • histidină
  • glutamat
  • tirozină
  • fenilalanină
  • triptofan

Pregunta 105

Pregunta
110. Produsele finale ale scindării proteinelor simple:
Respuesta
  • CO2
  • NH3
  • CO
  • H2O
  • acidul uric

Pregunta 106

Pregunta
Amoniacul se obţine în următoarele procese:
Respuesta
  • ciclul Krebs
  • beta-oxidarea acizilor graşi
  • dezaminarea aminoacizilor
  • glicoliză
  • degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice

Pregunta 107

Pregunta
112. Amoniacul se obţine în următoarele procese:
Respuesta
  • transaminarea aminoacizilor
  • neutralizarea aminelor biogene
  • putrefacţia aminoacizilor în intestin
  • gluconeogeneză
  • oxidarea corpilor cetonici

Pregunta 108

Pregunta
113. Reacţia chimică:
Respuesta
  • este o reacţie de dezintoxicare temporară a amoniacului
  • are loc doar în ficat şi în rinichi
  • este catalizată de glutaminsintetaza
  • compusul obtinut în reactia prezentată este unica formă de transport al NH3 de la ţesuturi spre ficat şi rinichi
  • compusul obtinut în reactia prezentată este forma finală de dezintoxicare a amoniacului

Pregunta 109

Pregunta
114. Ureogeneza:
Respuesta
  • are loc exclusiv în ficat
  • are loc în rinichi
  • este sinteza acidului uric
  • decurge parţial în citoplasmă, iar parţial în mitocondrii
  • este mecanismul de dezintoxicare finală a NH3

Pregunta 110

Pregunta
115. Ureogeneza:
Respuesta
  • este sinteza de NH3
  • necesită consum de energie
  • are loc în toate ţesuturile
  • ureea este compus toxic
  • ureea este sintetizată în ficat şi eliminată cu urina

Pregunta 111

Pregunta
117. Enzimele ciclului ureogenetic:
Respuesta
  • asparaginaza
  • asparaginsintetaza
  • argininosuccinatsintetaza
  • argininosuccinatliaza
  • arginaza

Pregunta 112

Pregunta
118. Câte molecule de ATP sunt necesare pentru sinteza unei molecule de uree?
Respuesta
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5

Pregunta 113

Pregunta
119. Câte legături macroergice sunt utilizate la sinteza a 200 molecule de uree?
Respuesta
  • 200
  • 400
  • 600
  • 800
  • 1000

Pregunta 114

Pregunta
120. Ciclul ureogenetic (prima reacţie):
Respuesta
  • debutează cu formarea carbamoilfosfatului
  • sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamatul
  • sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
  • pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură macroergică
  • carbamoilfosfatul este un compus macroergic

Pregunta 115

Pregunta
121. NH3 este utilizat:
Respuesta
  • la sinteza aminoacizilor esenţiali
  • la sinteza corpilor cetonici
  • în aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului
  • la sinteza glutaminei şi a asparaginei
  • la formarea sărurilor de amoniu

Pregunta 116

Pregunta
122. NH3 este utilizat la sinteza:
Respuesta
  • ureei
  • acidului uric
  • acetonei
  • beta-hidroxibutiratului
  • acetoacetatului

Pregunta 117

Pregunta
123. Glutamatdehidrogenaza face parte din:
Respuesta
  • hidrolaze
  • ligaze
  • oxidoreductaze
  • liaze
  • izomeraze

Pregunta 118

Pregunta
124. Produsele finale de dezintoxicare a NH3:
Respuesta
  • glutamina
  • asparagina
  • ureea
  • sărurile de amoniu
  • acidul uric

Pregunta 119

Pregunta
125. Conexiunea dintre ciclul ureogenetic şi ciclul Krebs:
Respuesta
  • ciclul Krebs furnizează NADPH necesar pentru sinteza ureei
  • ciclul Krebs asigură sinteza ureei cu ATP
  • intermediarul comun al ciclurilor este fumaratul
  • fumaratul din ciclul Krebs este utilizat pentru sinteza ureei
  • intermediarul comun al ciclurilor este aspartatul
Mostrar resumen completo Ocultar resumen completo

Similar

Mapas mentales con ExamTime
Nazareth Olivo
Esquemas
Ximena Barrera
Music and its most prominent types
Elina Sandoval
fichas de estudio
Guadalupe Reyes Soriano
Vertebrate animals
Eliana Sandoval
Bulbul rahidian, puntea, cerebelul – conformație externă, structură
T Adela
Tejidos básicos
Andrea Celedón
INTERPRETAR FUNCIONES Y ECUACIONES APLICADAS A LA ADMINISTRACIÓN
Danny Aguilar
Factores bióticos
DENNY WILLIAM MORENO CASTRO
Procesele de adaptare si compensare 1-27
Yanosh Yanosh