Pregunta 1
Pregunta
91. Micşorarea lăţimii osului disponibil pentru care se preconizează inserarea implan-tului poate fi influienţată de:
Respuesta
-
a. obturaţii debordante ale dinţilor antagonişti breşei;
-
b. extruzia dinţilor antagonişti breşei;
-
c. resorbţia osului în plan vertical;
-
d. resorbţia osoasă centripetă;
-
e. presiunii exercitate de aerul din cavităţile sinusale.
Pregunta 2
Pregunta
92. Micşorarea lungimii osului disponibil pentru care se preconizează inserarea implantului poate fi influienţată de:
Respuesta
-
a. obturaţii debordante ale dinţilor limitrofi breşei;
-
b. resorbţia osoasă centripetă;
-
c. resorbţia osului în direcţie vestibulo-orală;
-
d. extracţii însoţite de regularizare a suportului osos;
-
e. migrări ale dinţilor antagonişti breşei.
Pregunta 3
Pregunta
93. Migrarea dinţilor lipsiţi de antagonişti în plan vertical poate fi:
Respuesta
-
a. împreună cu apofiza alveolară
-
b. fără modificarea apofizei alveolare
-
c. cu dereglări respiratorii
-
d. cu dereglări gustative
-
e. cu dereglări de deglutiţie
Pregunta 4
Pregunta
94. Misch CE., în edentaţiile totale, în funcţie de gradul diferit de resorbţie ale crestei alveolare pe sectoare ale maxilarelor, separat, distribuie combinaţiile posibile în:
Respuesta
-
a. un tip;
-
b. două tipuri;
-
c. trei tipuri;
-
d. patru tipuri;
-
e. cinci tipuri.
Pregunta 5
Pregunta
95. Modificarea gradului de angulaţie a osului restant după extracţie dentară poate fi influienţată de:
Respuesta
-
a. modificarea DVO;
-
b. modificarea relaţiilor intermaxilare;
-
c. resorbţia osoasă cetripetă;
-
d. resorbţia osoasă cetrifugă;
-
e. migrări ale dinţilor limitrofi breşei;
Pregunta 6
Pregunta
96. Molarii permanenţi pot aparţine:
Respuesta
-
a. dentiţiei primare;
-
b. dentiţiei secundare;
-
c. dentaţiei temporare;
-
d. dentaţiei mixte;
-
e. dentaţiei permanente.
Pregunta 7
Pregunta
97. Obstacolul care împiedică realizarea unui ghidaj funcţional se numeşte:
Pregunta 8
Pregunta
98. Pentru edentaţia totală la mandibulă, o creastă alveolară atrofiată esenţial în seg-mentele posterioare şi mai puţin în regiunea anterioară poate fi atribuită:
Respuesta
-
a. tipului 2 Körber;
-
b. tipului 4 Oxman;
-
c. tipului 4 Kennedy;
-
d. tipului 3 Schröder;
-
e. tipului 3 Köller.
Pregunta 9
Pregunta
99. Pentru edentaţia totală la maxilar, o creastă alveolară şi tuberozităţi atrofiate esen-ţial, cu o boltă palatină plată poate fi atribuită:
Respuesta
-
a. tipului 3 Körber;
-
b. tipului 3 Oxman;
-
c. tipului 4 Kennedy;
-
d. tipului 3 Schröder;
-
e. tipului 1 Köller.
Pregunta 10
Pregunta
100. Pentru spaţiul protetic potenţial, distanţa dintre limita muchiei crestei alveolare şi a planului de ocluzie delimitează:
Respuesta
-
a. înălţimea breşei;
-
b. profunzimea breşei;
-
c. densitatea breşei;
-
d. lungimea breşei;
-
e. lăţimea breşei.
Pregunta 11
Pregunta
101. Pentru spaţiul protetic potenţial, distanţa dintre limitele mezială şi distală ale din-ţilor restanţi în plan elipsoidal delimitează:
Respuesta
-
a. înălţimea breşei;
-
b. profunzimea breşei;
-
c. densitatea breşei;
-
d. lungimea breşei;
-
e. lăţimea breşei.
Pregunta 12
Pregunta
102. Pentru spaţiul protetic potenţial, distanţa dintre limitele vestibulară şi orală, stabilită în baza a două planuri imaginare delimitează:
Respuesta
-
a. înălţimea breşei;
-
b. profunzimea breşei;
-
c. densitatea breşei;
-
d. lungimea breşei;
-
e. lăţimea breşei.
Pregunta 13
Pregunta
103. Perioada de modelare a sistemului stomatognat (ADM) corespunde:
Respuesta
-
a. perioadei intrauterine
-
b. perioadei postnatale pînă la 3 ani
-
c. vîrstei de 3-6 ani
-
d. vîrstei de la 16 ani pînă la sfîrşitul vieţii
-
e. vîrstei de 6-16 ani
Pregunta 14
Pregunta
104. Planul de orientare anatomică care traversează mijlocul arcadelor dentare se numeşte:
Respuesta
-
a. frontal;
-
b. sagital;
-
c. transversal;
-
d. elipsoidal;
-
e. orizontal
Pregunta 15
Pregunta
105. Porţiunea osului restant cicatrizat după extracţia dentară se numeşte:
Pregunta 16
Pregunta
106. Precizați clasificarea punților dentare după particularităţile de construcţie:
Pregunta 17
Pregunta
107. Precizați migrările dentare meziale:
Respuesta
-
a. corpusculare
-
b. cu înclinare
-
c. centrice
-
d. excentrice
-
e. superficiale
Pregunta 18
Pregunta
108. Premolarii pot aparţine:
Respuesta
-
a. dentiţiei primare;
-
b. dentiţiei secundare;
-
c. dentaţiei temporare;
-
d. dentaţiei mixte;
-
e. dentaţiei permanente.
Pregunta 19
Pregunta
109. Protezele parţiale mobilizabile acrilice imediate se confecţionează, conform următoarelor tehnologii:
Respuesta
-
a. dinţii ce urmează a fi extraşi se secţionează de pe model cu răzuirea a 2- 3 mm de ghips de pe apofiza alveolară
-
b. dinţii iniţial se extrag, apoi se amprentează şi pe model se răzuieşte un strat de ghips de pe apofiza alveolară, egal cu 2 - 3 mm
-
c. dinţii ce urmează a fi extraşi se secţionează la nivelul coletului de pe modelul preliminar
-
d. dinţii iniţial extraşi se restituie prin proteza parţial mobilizabilă acrilică după 7 zile
-
e. proteza parţial mobilizabilă se confecţionează direct în cavitatea bucală
Pregunta 20
Pregunta
110. Punţile dentare adezive sînt indicate:
Respuesta
-
a. în edentaţiile laterale reduse
-
b. la prezenţa dinţilor integri limitrofi breşei
-
c. la prezenţa migrărilor dentare din zona breşei
-
d. la prezenţa coroanelor joase a dinţilor limitrofi breşei
-
e. la prezenţa coroanelor înalte a dinţilor limitrofi breşei
Pregunta 21
Pregunta
111. Remanierea ţesutului osos după extracţia dentară se înscriu în categoriile de:
Respuesta
-
a. resorbţie;
-
b. rezilienţă;
-
c. atrofie;
-
d. replantare;
-
e. apoziţie
Pregunta 22
Pregunta
112. Sablarea componentei metalice a coroanei mixte metaloceramice se efectuează în scopul:
Respuesta
-
a. asigurării aderării ceramicii la metal
-
b. degrasării componentei metalice
-
c. micşorării grosimei componentei metalice
-
d. creării microperforaţiilor necesare
-
e. controlului calităţii componentei metalice
Pregunta 23
Pregunta
113. Spaţiul protetic potenţial poate fi caracterizat prin:
Respuesta
-
a. înălţime;
-
b. profunzime;
-
c. densitate;
-
d. lungime;
-
e. lăţime.
Pregunta 24
Pregunta
114. Spaţiul restant în arcada dentară după extracţia dintelui(lor) se numeşte:
Pregunta 25
Pregunta
115. Starea în care suprasolicitările ocluzale depăşesc forţele de rezervă ale parodonţiului se numeşte:
Pregunta 26
Pregunta
116. Supraproteza totală pe implante poate fi realizată cu fixarea:
Pregunta 27
Pregunta
117. Suprastructura protetică pe implante poate fi clasificată ca:
Respuesta
-
a. integrală
-
b. demontabilă
-
c. mobilizabilă
-
d. elastic
-
e. plastic
Pregunta 28
Pregunta
118. Tratamentul protetic la prezenţa migrărilor dentare orizontale cu înclinările axelor dinţilor limitrofi breşei de 45 grade se efectuează cu punţi dentare:
Respuesta
-
a. din două bucăţi
-
b. dintr-o bucată
-
c. excepţionale cu croşetul Askers
-
d. excepţionale cu sistem telescopic
-
e. punţile dentare sînt contraindicate
Pregunta 29
Pregunta
119. Tratamentul protetic pe implante este mai favorabil în situaţiile când:
Respuesta
-
a. reconstrucţia se efectuează doar pe dinţi naturali;
-
b. reconstrucţia protetică se execută doar pe implante;
-
c. reconstrucţia protetică se execută pe dinţi naturali şi pe implante însă numărul implantelor depăşeşte numărul dinţilor naturali;
-
d. numărul dinţilor naturali depăşesc numărul implantelor;
-
e. numărul dinţilor stâlpi naturali şi a implantelor se prezintă în număr egal.
Pregunta 30
Pregunta
120. Trauma ocluzală combinată se consideră situaţia când:
Respuesta
-
a. un parodonţiu indemn este suprasolicitat funcţional;
-
b. un parodonţiu afectat este încărcat funcţional în limetele normei dar provoacă dis-trucţia elementelor de menţinere a dintelui;
-
c. forţele ocluzale depăşesc forţele de rezervă ale parodonţiului afectat;
-
d. un contact ocluzal opreşte închiderea gurii în PIM, RC sau lateralitate;
-
e. aşa noţiune nu există.