Boli chirurgicale examen sem 6 361-390

Antispastice (papaverina, no-spa)

Antitrombotice (aspirina, clopidogrel, ticlid)

Vitaminele grupei B

Analogul sintetic al prostaglandinei E1

Statine (Simvastatina, Atorvastatina)

Principiile tratamentului conservator: reducerea presiunii; controlul infecției; îngrijire plăgilor și pansamente regulate; terapie cu presiune negativă; utilizarea factorilor de creștere.

-

Triunghiul nazo-labial

Regiunea cervicală posterioară

Suprafaţa palmară a mâinii

Peretele abdominal anterior

Talpa piciorului (plantei)

Se vor administra antibiotice cu spectru larg de acţiune

Antibioticele trebuie schimbate în funcţie de rezultatele culturilor

Terapia antibacteriană trebuie administrată doar după confirmarea diagnosticului de sepsis

Terapia antibacteriană trebuie administrată doar după primirea rezultatului pozitiv al hemoculturii, conform antibioticogramei

Iniţial antibioticele sunt administrate empiric

Efectuarea unei incizii în cruce

Excizia minuţioasă a ţesuturilor necrotice

Fiecare dintre abcesele ce au aspectul de “fagure” se va deschide prin incizie separată

Plăgile, de regulă, se lasă deschise pentru a se vindeca prin intenţie secundară

La finele intervenţiei pe plagă se aplică suturi pentru o vindecare primară

Absenţa răspunsului motor la stimuli dureroși al extremităţilor inferioare

Absenţa răspunsului motor la stimuli dureroși aplicați în zona capului sau feţei

Absenţa reflexelor pupilare şi corneene

Absenţa respiraţiei spontane

Absenţa conştienţei timp de 14 zile

Rigiditate persistentă în grupul de muşchi adiacent leziunii

Bule hemoragice pe piele

Crepitaţie

Hiperemia tegumentelor din zona afectată, edem moderat

Durere severă şi senzaţie de compresiune a extremităţii

Formarea bulelor, umplute cu lichid seros, pe piele

Hiperemia pielii sub forma “limbilor de foc”

Formarea sectoarelor de necroză cutanată

Hiperemia pielii sub forma “hartei geografice”

Simptomul de fluctuaţie

Pulsul peste 90 bătăi pe minut

Pulsul sub 60 bătăi pe minut

Temperatura corpului peste 38°С

Temperatura corpului sub 36°С

Frecvența respiratorie sub 20 pe minut

Matitate percutorie de partea afectată

Diminuarea excursiei cutiei toracice de partea afectată

Timpanită percutorie de partea afectată

Dispnee

Respiraţia de partea afectată este diminuată sau lipseşte

Dereglarea sensibilităţii în regiunea plantei

Claudicaţia intermitentă

Edemul pronunţat al coapsei

Limitarea sau absenţa mişcărilor active la nivelul degetelor plantei

Suflul sistolic, auscultat deasupra arterelor plantei

Ascensiunea temperaturii corporale

Retracţia mamelonului de partea inflamaţiei

Durerea şi senzaţia de distensie în regiunea glandei mamare

Pielea sub formă de “coajă de portocală”

Eliminări sero-hemoragice din mamelon

Simptomul Branham

Simptomul Mozes

Simptomul Kocher

Simptomul Büerger-Ratschow

Simptomul Homans

Boala chistică

Mastodinia

Boala Schimmelbuch

Boala Reclus

Boala Paget

Neuropatia diabetică fără ulcer, gangrenă sau infecţie la nivelul plantei

Plaga infectată a plantei la un pacient cu diabet zaharat, fără neuro- şi angiopatie

Ulcerul plantar asociat cu neuropatia diabetică

Gangrena degetului plantei asociată cu angiopatie la un pacient cu diabet zaharat

Ulcerul plantar la un bolnav cu ateroscleroză, fără diabet zaharat

Exogenă

Prin implantare

Prin contact

Endogenă

Aerogenă

Celulita anaerobă

Tetanos

Gangrena gazoasă

Fasciita necrotizantă

Mionecroza (miozita) clostridiană

Tipurile de imobilizare utilizate pentru tratamentul definitiv (până la consolidare) a fracturilor sunt: 1. Imobilizare gipsată (aparat gipsat) – utilizată frecvent pentru fracturile stabile sau reduse corect; poate fi circulară sau atelă gipsată. 2. Imobilizare cu orteze sau atele funcționale – din materiale plastice moderne, ușoare, ajustabile; permit o anumită mobilitate controlată. 3. Fixare internă (chirurgicală)(intramedulara si extramedulara) – cu ajutorul: o plăcilor și șuruburilor, o tijelor intramedulare, o broșelor metalice. 4. Fixare externă – prin dispozitive metalice externe conectate la os prin tije transosoase; utilizată în fracturi instabile, deschise sau cu risc infecțios. 5. Tracțiune ortopedică (scheletala)– utilizată mai rar, în special la fracturi ale membrelor inferioare (ex: femur); presupune aplicarea unei forțe continue de alungire pentru alinierea fragmentelor. 6. Osteosinteza

-

Tipurile standarde de repoziție a osului în caz de fractură sunt: 1. Repoziție ortopedică (închisă) – alinierea fragmentelor osoase fără intervenție chirurgicală, prin manevre externe; se aplică apoi imobilizare gipsată. 2. Repoziție chirurgicală (deschisă) – realinierea fragmentelor osoase prin intervenție chirurgicală, urmată de fixare internă (cu plăci, șuruburi, tije etc.). 3. Repoziție sângeroasă urmată de fixare externă – în cazuri complexe sau când țesuturile moi sunt grav afectate (ex: fracturi deschise sau instabile).

-

Hipotonie, dilatarea difuză a limitelor cordului, prezenţa sîngelui în pericard în timpul puncţiei

Atenuarea zgomotelor cardiace, hipotonie, dilatarea venelor jugulare

Indici elevaţi ai presiunii venoase centrale, dilatarea difuză a limitelor cordului, prezenţa sîngelui în pericard în timpul puncţiei

Dilatarea venelor jugulare, dilatarea difuză a limitelor cordului, prezenţa sîngelui în pericard în timpul puncţiei

Atenuarea zgomotelor cardiace, hipotonie, prezenţa plăgii în regiunea centrală a toracelui

Menopauza tardivă

Lipsa gravidităţilor

Disfuncţia sau patologia sferei ginecologice

Vârsta înaintată

Prezenţa tumorii glandei mamare la mamă sau soră

Monitorizarea în condiţii de ambulator

Intervenţie chirurgicală urgentă

Pregătire preoperatorie şi ulterior intervenţie chirurgicală

Tratament conservator

Monitorizarea în condiţii de staţionar de profil chirurgical

20-30%

< 15%

50-75%

< 7%

> 13%

Pneumonia acută

Hidrosadenita acută

Abcesul hepatic

Supuraţia plăgii postoperatorii

Pielonefrita cronică

Posttraumatică

Endogenă

Spontană

Postoperatorie

Generalizată

Ce au suportat intervenţii chirurgicale pe căile biliare

Cu plăgi muşcate mici

Cu formaţiuni tumorale maligne oculte

Ce au suportat intervenţii chirurgicale pe colon

Cu fracturi deschise

Pielea (dermatită)

Țesutul subcutanat celuloadipos (celulită)

Țesutul conjunctiv (fasciită)

Muşchii (miozita)

Țesutul osos (osteomielita)

Vasele sangvine

Nervii

Muşchii

Tendoanele

Oasele

Pielea

Țesutul adipos subcutanat

Muşchii

Tendoanele

Oasele

Carbuncul

Hidrosalpinx

Furuncul

Hidrosadenită

Dermatită axilară streptococică