Pregunta 1
Pregunta
Categoriile de importanta sunt:
Respuesta
-
-exceptionala
-
-deosebita
-
-normala
-
-redusa
-
-nationala
-
-ridicata
-
-scazuta
Pregunta 2
Pregunta
Categoria de importanta este stabilita de executant?
Pregunta 3
Pregunta
Categoria de importanta este stabilita de:
Respuesta
-
inginer
-
proiectant
-
arhitect
-
executant
-
beneficiar
-
geotehnist
-
topo
-
mă-ta
Pregunta 4
Pregunta
Unde trebuie inscrisa categoria de importanta?
Pregunta 5
Pregunta
Clasele de importanta se stabilesc conform P100, tab 4.2
Pregunta 6
Pregunta
Tipuri de clase de importanta:
1. Cladiri cu [blank_start]functiuni speciale[blank_end], pentru care pastrarea integritatii durata cutremuelor este [blank_start]vitala[blank_end] pentru [blank_start]protectia civila[blank_end]. De ex: [blank_start]spitale[blank_end], [blank_start]statii de pompieri[blank_end]. GAMMA_IE = [blank_start]1.40[blank_end]
2. Cladiri care prezinta un pericol major pentru [blank_start]siguranta publica[blank_end] in cazul [blank_start]prabusirii[blank_end]. De exemplu: [blank_start]scoli[blank_end], [blank_start]licee[blank_end], [blank_start]universitati[blank_end]. GAMMA_IE = [blank_start]1.20[blank_end]
3. Cladiri de tip curent, care [blank_start]nu apartin celorlate clase[blank_end]. GAMMA_IE = [blank_start]1[blank_end]
4. Cladiri de mica importanta pentru siguranta publica. De exemplu: [blank_start]constructii agricole[blank_end], [blank_start]constructii temporare[blank_end]. GAMMA_IE = [blank_start]0.80[blank_end]
Pregunta 7
Pregunta
Compartimentarea cladirii este alcatuita din infrastructura, suprastructura, terasa.
Pregunta 8
Pregunta
Fiecare cladire are x parti majore:
Respuesta
-
Infrastructura
-
Suprastructura
-
Mezanin
-
Fundatie
-
Acoperis
-
Terasa
-
Acoperis-sarpanta
-
sapa de egalizare
Pregunta 9
Pregunta
Infrastructura este alcatuita din :
Pregunta 10
Pregunta
Suprastructura este alcatuita din:
Respuesta
-
parter
-
mezanin
-
nr de etaje
Pregunta 11
Pregunta
Teresa poate fi:
Respuesta
-
Circulara
-
Necirculara
-
Semi-circulara
-
aproape-circulara
-
deloc-circulabila
-
Dorel
Pregunta 12
Pregunta
Deasupra etajelor poate fi:
Pregunta 13
Pregunta
Tipuri de acoperis:
Pregunta 14
Pregunta
Constructia se compartimenteaza:
Pe [blank_start]orizontala[blank_end]: [blank_start]parter[blank_end], [blank_start]mezanin[blank_end], etaje, [blank_start]subsol[blank_end], [blank_start]demisol[blank_end].
Pe [blank_start]verticala[blank_end]: tronson delimitat prin [blank_start]rosturi[blank_end]
Respuesta
-
orizontala
-
verticala
-
parter
-
mezanin
-
subsol
-
demisol
-
rosturi
Pregunta 15
Pregunta
Pe verticala, constructia se compartimenteaza in tronsoane prin [blank_start]rosturi[blank_end].
Pregunta 16
Pregunta
Rosturile sunt intrepatrunderi ale constructiei in plan [blank_start]vertical[blank_end] pe toata [blank_start]inaltimea[blank_end] acesteia, inslusiv la fundatie, care permit [blank_start]deformarea independenta[blank_end] a unui [blank_start]tronson[blank_end] fata de celalalt.
Respuesta
-
vertical
-
inaltimea
-
deformarea independenta
-
tronson
Pregunta 17
Pregunta
Rosturile pot fi:
Respuesta
-
antiseismice
-
de dilatare
-
de contractie
-
seismice
-
schimbarea de aliniament
-
tasare
-
trasare
Pregunta 18
Pregunta
Ce reprezinta K?
Respuesta
-
un coeficient obtinut tabelor in functie de rigiditatea cladirii. Daca cladirea este flexibila K= 1-1.5
-
un coeficient obtinut tabelor in functie de flexibilitatea cladirii. Daca cladirea este flexibila K= 1-1.2
-
un coeficient obtinut tabelor in functie de flexibilitatea cladirii. Daca cladirea este flexibila K= 1-5
-
un coeficient obtinut tabelor in functie de rigiditatea cladirii. Daca cladirea este flexibila K= 1-2
-
un coeficient obtinut tabelor in functie de inaltimea cladirii. Daca cladirea este mica K= 1-1.5
-
un coeficient obtinut tabelor in functie de importanta cladirii. Daca importanta cladirii este 3, K= 1-1.5
-
un coeficient obtinut tabelor in functie de flexilibitatea cladirii. Daca cladirea este rigida K= 1-1.5
Pregunta 19
Pregunta
Rosturile antiseismice - se prevad cu scop de a separa intre ele corpuri de cosntructie pentru a permite osclitatia independenta a acestora?
Pregunta 20
Pregunta
Durata de viata a constructiei si perioada de serviciu poate fi:
Peste [blank_start]100 de ani[blank_end] - [blank_start]poduri[blank_end], cladiri monumentale.
[blank_start]50-100[blank_end] de ani - [blank_start]locuinte[blank_end]
[blank_start]15-50[blank_end] de ani - constructii [blank_start]agricole[blank_end] si de clasa [blank_start]4[blank_end]
[blank_start]10-25[blank_end] de ani - [blank_start]parti din structuri ce pot fi inlocuite[blank_end]
< [blank_start]10[blank_end] ani - constructii provizorii
Pregunta 21
Pregunta
La ce se refera durabilitatea constructiei fara reparatii majora sau consolidari?
Respuesta
-
durata de viata proiectata
-
executia lucrarii in situ
-
durata de viata minima a constructiei
-
durata de viata maxima a constructiei
-
durata de viata admisibila a constructiei
-
durata pana la intrarea in colaps constructiei
Pregunta 22
Pregunta
Durabilitatea unei constructii se refera la durata de viata a constructiei, perioada in care structura trebuie sa functioneze fara reparatii majore sau consolidari.
Pregunta 23
Pregunta
Principiile proiectarii sunt descise in [blank_start]P100-2013[blank_end] si [blank_start]CR0-2012[blank_end]
Pregunta 24
Pregunta
Metoda de proiectare a oricarei structuri este metoda [blank_start]starilor limita[blank_end]
Pregunta 25
Pregunta
Metoda SL este o metoda [blank_start]semiprobabilistica[blank_end] care foloseste valori experimentale si [blank_start]ecuatii matematice[blank_end] pentru modularea elementului care lucraza in domeniul [blank_start]elastic[blank_end] si utilizeaza calculul [blank_start]probabilistic[blank_end] pentru elementele care lucreaza in domeniile [blank_start]elasto-plastic[blank_end] si [blank_start]plastic[blank_end].
Respuesta
-
semiprobabilistica
-
ecuatii matematice
-
elastic
-
probabilistic
-
elasto-plastic
-
plastic
Pregunta 26
Pregunta
Coeficientul de siguranta este GAMMA= [blank_start]1.35[blank_end]
Pregunta 27
Pregunta
Metoda SL are x mari categorii:
Respuesta
-
SLUCP
-
SLU
-
SLS
-
IP1
-
IP2
-
IP3
Pregunta 28
Pregunta
Calculul de proiectare se face in urmatoarele etape:
1) Calculul de [blank_start]predimensionare[blank_end] la [blank_start]SLUCP[blank_end]
2) Calculul de verificare la [blank_start]SPUCP[blank_end] si verificare la [blank_start]SLS[blank_end]
Respuesta
-
predimensionare
-
SLUCP
-
SPUCP
-
SLS
Pregunta 29
Pregunta
In CR0-2012, orice valoare peste SLU duce elementul in [blank_start]colaps[blank_end]
Pregunta 30
Pregunta
Inainte de SLU, mai exista si alte situatii de proiectare:
Respuesta
-
situatie de proiectare tranzitorie
-
situatie de proiectare permanenta
-
situatie de proiectare seismica
-
situatie de proiectare antiseismica
-
situatie de proiectare la incendiu
-
situatie de proiectare variabila
-
situatie de proiectare utila
-
situatie de proiectare generala
-
situatie de proiectare provizorie
-
situatie de proiectare accidentala
Pregunta 31
Pregunta
Valorile si gruparea actiunilor se stabilesc conform [blank_start]CR0-2012[blank_end] si [blank_start]P100-2013[blank_end] impreuna cu [blank_start]normativele de proiectare[blank_end] pentru fiecare tip de [blank_start]structura[blank_end].
Pregunta 32
Pregunta
CR0-2012 nu se aplica la proiectarea:
Pregunta 33
Pregunta
Clasificarea actiunilor in functie de durata de incarcare si tipul actiunii:
Respuesta
-
Actiunea permanenta G
-
Actiunea variabila Q
-
Actiunea accidentala A
-
Actiunea seismica S
Pregunta 34
Pregunta
Actiunea permanenta G este o actiunea care nu este constanta pe toata durata de existenta a structurii
Pregunta 35
Pregunta
La hale industriale, peretele cortina este considerat greutate permanenta?
Pregunta 36
Pregunta
Ce tipuri de actiuni indirecte exista?
Pregunta 37
Pregunta
Actiunile permante G pot fi:
Respuesta
-
directe
-
indirecte
-
accidentale definitorie
Pregunta 38
Pregunta
Actiunile accidentale pot sa intervina sau nu pot sa intervina pe perioada de existenta a structuri si daca intervin valorile sunt neglijabile.
Pregunta 39
Pregunta
Actiunea accidentala definitorie este actiunea din [blank_start]seism[blank_end] prevazuta in [blank_start]P100[blank_end], care stabileste [blank_start]acceleratia[blank_end], [blank_start]perioadele[blank_end] si modul in care lucraza [blank_start]structura[blank_end].
Respuesta
-
seism
-
P100
-
acceleratia
-
perioadele
-
structura
Pregunta 40
Pregunta
La blocurile turn, cabina liftului nu este considerata obstacol
Pregunta 41
Pregunta
In functie de durata raspunsului structurala se definesc [blank_start]actiunile statice[blank_end] si [blank_start]actiunile dinamice[blank_end]
Respuesta
-
actiunile statice
-
actiunile dinamice
Pregunta 42
Pregunta
Actiunile statice nu provoaca forte de inertie pe structura
Pregunta 43
Pregunta
O sosea, un pod, un viaduct, o pasarela , o pista de rulare intr-un aeropport se proiecteaza doar la actiuni dinamice?
Pregunta 44
Pregunta
Actiunile dinamice provoaca forte [blank_start]seminificative[blank_end] pe [blank_start]structura[blank_end]. Astfel o sosea, un pod, un viaduct, o pasarela, o pista de rulare intr-un aeroport se proiecteaza intotdeauna atat la actiuni [blank_start]statice[blank_end], cat si la actiuni [blank_start]dinamice[blank_end]. Pista de aeroport se proiecteaza in plus si pentru actiunea [blank_start]accidentala[blank_end] data de impactiul rotilor la aterizare.
Respuesta
-
seminificative
-
structura
-
statice
-
dinamice
-
accidentala