În recesul sfenoetmoidal se deschide:
Orificiul incisiv
Apertura sinusului sfenoid
Infundibulul etmoidal
Celulele posterioare ale osului etmoid
Canalul nazolacrimal
Baza craniului se împarte în:
Baza anterioară
Baza posterioară
Baza externă
Baza laterală
Baza internă
Orificiile bazei externe a craniului, formate la unirea a două sau a mai multor oase:
Stiloid
Lacerat
Rotund
Orificiul extern al canalului carotid
Jugular
Bolta craniului este formată de:
Solzul osului frontal
Partea bazilară a occipitalului
Solzul temporalului
Oasele parietale
Corpul sfenoidului
Cu privire la craniul facial:
Osul hioid este palpabil deasupra cartilajului tiroid
Pe vârful coarnelor mari ale osului hioid se află tuberculi
Porţiunea anterioară a peretelui nazal superior e formată de lamela cribroasă a osului etmoid
La formarea septului nazal contribuie: spina nazală a frontalului, rostrul sfenoidal, crestele nazale ale oaselor nazale, palatine şi maxilare
Porţiunea posteroinferioară a septului nazal este dată de vomer
Cu privire la cavităţile craniului facial:
Pereţii mediali ai orbitelor sunt paraleli, iar cei laterali se află sub un unghi drept unul faţă de altul
Canalul optic se află la nivelul unirii peretelui superior al orbitei cu cel medial
Sinusul frontal în unele cazuri se extinde în partea anteromedială a peretelui superior al orbitei
Peretele orbitar inferior separă orbita de sinusul maxilar
Peretele orbitar medial este cel mai gros şi mai rezistent dintre toţi pereţii orbitari
Peretele medial al orbitei este format de:
Faţa orbitară a aripilor mari
Osul lacrimal
Aripele mici
Lamela orbitară a osului etmoid
Apofiza frontală a maxilei
Peretele inferior al orbitei este format de:
Faţa orbitară a osului zigomatic
Apofiza frontală a osului zigomatic
Fata orbitară a maxilei
Apofiza zigomatică a osului frontal
Apofiza orbitară a osului palatin
Peretele lateral al orbitei este format de:
Lamela laterală a apofizei pterigoide
Feţele orbitare ale aripilor mari ale osului sfenoid
Orbita comunică cu endobaza craniului prin:
Canalul optic
Orificiul rotund
Fisura orbitară superioară
Fisura orbitară inferioară
Orificiile etmoidale
Fisura orbitară inferioară este delimitată de:
Osul frontal
Faţa orbitară a maxilei
Faţa orbitară a aripilor mari ale osului sfenoid
Orbita comunică cu cavitatea nazală prin:
Orificiul etmoid anterior
Canalul palatin mare
Orificiul etmoid posterior
La formarea peretelui nazal lateral participă:
Maxila (fața nazală a corpului și apofizei frontale)
Labirintul etmoid (fața lui medială)
Osul palatin (lama lui perpendiculară)
Toate corecte
Septul osos al nasului este constituit de:
Spina nasalis a osului frontal
Lamela perpendiculară a osului etmoid
Lamela perpendiculară a osului palatin
Vomer
Cu privire la craniul în ansamblu:
Baza craniului este mai fragilă decât calvaria
Lamela internă a oaselor calvariei este mai rezistentă decât cea externă
Fosa craniană medie conţine lobii temporali ai emisferelor cerebrale
Orificiul jugular se localizează posterior de fisura pietrooccipitală
Orificiul spinos leagă fosa craniană medie cu fosa infratemporală
Cu privire la fosa craniană anterioară:
Lamela ciuruită a osului etmoid separă fosa craniană anterioară de cavitatea nazală
La nivelul lamei ciuruite se află orificiul orb şi orificiile canalelor etmoidale anterior şi posterior
Marginile mediale ale porţiunilor orbitare ale osului frontal acoperă labirintele etmoidale
La formarea fosei craniene anterioare participă 3 oase
Canalele etmoidale se formează la joncţiunea marginii laterale a lamei cribroase cu osul frontal
Cu privire la fosa craniană medie:
În partea centrală a ei se află canalul optic, şanţul prechiasmatic şi şaua turcească
În partea anterioară a şeii turceşti se află tuberculul, în cea posterioară – speteaza, iar în mijloc – fosa hipofizară
Anterior se află în raport cu orbitele, lateral cu fosa temporală, inferior cu fosa pterigopalatină
Posteromedial de orificiul oval se află orificiul lacerat
Cu privire la fosa craniană posterioară:
Este cea mai largă şi profundă din cele 3 fose craniene
Lateral este delimitată de partea mastoidiană a temporalului şi unghiul mastoidian al parietalului
Clivusul este separat de piramida temporală prin fisura petrooccipitală
Orificiul mastoidian se deschide în porţiunea superioară a şanţului sinusului transvers
Porţiunea anterioară a marei găuri occipitale este mai îngustă decât cea posterioară
In fosa craniană posterioară se deschid orificiile:
Oval
Acustic intern
Hipoglos
Sfenopalatin
Fosa infratemporală este delimitată de:
Apofiza pterigoidă a sfenoidului
Osul palatin
Osul temporal
Osul zigomatic
Ramurile mandibulei
Indicaţi cei 3 pereţi ai fosei pterigopalatine:
Anterior – tuberculul maxilei
Lateral – apofiza pterigoidă
Posterior– baza apofizei pterigoide
Medial – lamela perpendiculară a osului palatin
Superior – arcul zigomatic
Cu privire la particularităţile de gen ale craniului. La craniul feminin:
Protuberanţa mentală e bine evidenţiată
Unghiul mandibulei e înclinat spre interior
Orbitele mai mari, distanța între ele mai mică
Arcurile superciliare mai slab pronunţate
Apofiza mastoidiană e slab pronunţată
Cu privire la particularităţile de gen ale craniului. La craniul masculin:
Raportul dintre craniul facial și cel cerebral este de 1:4,04
Arcurile superciliare şi glabela sunt bine pronunţate
Cu privire la meaturile acustice. Meatul extern:
E delimitat de partea timpanică a osului temporal
Se deschide pe faţa posterioară a piramidei temporale
Conţine vase sangvine şi nervi
Serveşte pentru transmiterea undelor sonore
Se află lateral de cavitatea timpanică
Cu privire la meaturile acustice. Meatul intern:
Se localizează în partea timpanică a osului temporal
