CM. Dispersia luminii reprezintă:
Întoarcerea razei în mediul din care a venit
Descompunerea luminii albe în șapte raze monocrome
Compunerea radiațiilor luminoase
Fenomenul de variație a indicelui de refracție în dependență de lungimea de undă
Trecerea luminii din polaroid
CM. La trecerea unei raze de lumină monocromatică din sticlă în aer rămâne constantă:
Lungimea de undă
Frecvența
Viteza de propagare
Direcția de propagare
CS. Unghiul de deviere D a razei monocromatice se determină conform relaţiei (unde: A – unghiul prismei; n – indicele de refracţie al prismei):
D=(n^2 −1)•A
D=(n+2)•A
D=(n−1)•A
D=(n+1)•A
CM. Atomul este alcătuit din:
Nucleu cu sarcină electrică pozitivă
Electroni cu sarcină negativa
Neutroni cu sarcină negativă
Neutroni și nucleoni cu sarcini negative
CM. Nucleul atomului este compus din:
Nucleoni pozitivi
Protoni cu sarcină pozitivă
Neutroni lipsiți de sarcină
CM. Numărul electronilor ce se rotesc în jurul nucleului coincide cu:
numărul neutronilor din nucleu;
numărul protonilor din nucleu
numărul de ordine din tabelul periodic
Numărul lui Reynolds
Numărul lui Avogadro
CS. Primul postulat a lui Bohr constă în:
Electronii se rotesc în jurul nucleului pe orbite circulare și elipsoidale bine determinate, cu condiția că pot să emită sau să absoarbă energie radiantă
Electronii se rotesc în jurul nucleului pe orbite circulare și elipsoidale bine determinate,fara să emită sau să absoarba energie radiantă
Un atom absoarbe sau emite radiație electromagnetică doar la trecerea dintr-o stare stationara in alta
Un atom emite radiație electromagnetică doar la trecerea de pe nivelul exterior
Un atom emite radiație electromagnetică doar la trecerea de pe nivelul inferior
CS. Al doilea postulat a lui Bohr constă în:
electronii se rotesc în jurul nucleului pe orbite circulare și elipsoidale bine determinate, cu condiție că pot sa emita sau să absoarbă energie radianta
electronii se rotesc în jurul nucleului pe orbite circulare și elipsoidale bine determinate,fara să emită sau să absoarba energie radiantă
un atom absoarbe sau emite radiație electromagnetică doar la trecerea dintr-o stare stationara in alta
un atom emite radiație electromagnetică doar la trecerea de pe nivelul exterior
un atom emite radiație electromagnetică doar la trecerea de pe nivelul inferior
CS. Excitarea atomului este însoțită de:
tranziția lui pe un nivel energetic superior
tranziția lui pe un nivel energetic inferior
rotație în jurul axei proprii
nu au loc schimbări
CS. Dezexcitarea atomului este însoțită de
tranziția lui pe un nivel energetic inferior si emițând o cuantă de energie
CS. Metoda fizică de analiză, utilizată pentru determinarea compoziţiei chimice a diferitelor substanţe, cu ajutorul spectrelor se numeşte:
spectroscopie
analiză spectrală cantitativă
analiză spectrală calitativă
analiză în baza spectrului emis
CS. Metoda fizică de analiză, utilizată pentru determinarea cantității elementelor chimice, cu ajutorul spectrelor se numeşte:
CS. Spectrul de emisie reprezintă:
radiaţii de diferite lungimi de undă pe care un atom este capabil să le emită
totalitatea radiaţiilor de diferite lungimi de undă pe care un atom este capabil să le absoarbă
undele radiaţiilor de diferite lungimi de undă pe care un atom este capabil să le emită sau să le absoarbă
nici un răspuns nu este correct
CS. Spectrul de absorbție reprezintă:
unele radiaţii de diferite lungimi de undă pe care un atom este capabil să le emită
unele radiaţii de diferite lungimi de undă pe care un atom este capabil să le emită sau să le absoarbă
CS. Un spectru de absorbţie se caracterizează prin:
prezenţa unor linii sau benzi întunecate, plasate pe fondul unui spectru continuu
prezența unor linii sau benzi întunecate
pot fi sub formă de linii, benzi sau continue
un fond continuu
CS. Legea lui Kirchhoff care exprimă legătura între spectrele de emisie şi de absorbţie ale unei substanţe spune că:
Substanţa nu poate absorbi radiaţii
Substanţa absoarbe radiaţii numai dacă o sursă de energie emite mai multe lungimi de undă
Substanţa absoarbe radiaţii numai când o sursă de energie emite o singură lungime de undă
Substanţa absoarbe radiaţii cu acele lungimi de undă pe care este în stare să le emită
CS. Spectrul vizibil este reprezentat de radiaţiile cu lungimile de undă cuprinse aproximativ între:
400 μm şi 760 μm
400 nm şi 760 nm
760 nm şi 400 m
400 nm şi 1260 nm
În imaginea de alături este reprezentat:
un spectru de emisie
un spectru de absorbție
un spectru continuu
dispersia luminii
CS. În imaginea de alături este reprezentat:
CS. Dispersia luminii are loc atunci când:
raza de lumină este monocromatică
raza de lumină trece printr-o rețea de difracție
raza de lumină trece printr-o prismă din orice tip de material
nici un răspuns nu este corect
CM. La trecerea luminii printr-o prismă optică are loc:
difracția luminii
își schimbă direcția razelor
ocolirea prismei
CM. Newton privind refracţia luminii albe în prisma de sticlă, a demonstrat că indicele de refracţie al sticlei depinde de:
frecvenţa undei luminoase
lungimea de undă
viteza undei luminoase
grosimea prismei
CM. Laserul reprezintă o sursă de energie (din punct de vedere al lui λ):
obișnuită
cu intensitate mare
monocromatică
policromatică
CM. În imaginea alăturată este reprezentat:
Un polarimetru
Un spectrograf
Un spectroscop
Un refractometru
CS. Indicele de refracţie al unei substanţe, în aceleaşi condiţii depinde de:
intensitatea luminii
frecvenţa luminii
direcţia luminii
coeficientul de absorbţie
CS. În imaginea alăturată elementul numărul 1 reprezintă:
Sursa de lumină
Luneta
Colimator
Obiectiv
Prisma
CS. În imaginea alăturată elementul numărul 2 reprezintă:
Ocular
CS. În imaginea alăturată elementul numărul 3 reprezintă:
Colimatorul
Obiectivul
Nici un răspuns nu este corect
CM. În imaginea alăturată elementul numărul 5 reprezintă:
Sursa spectrală
CS. Dacă în calea razelor dispersate de prismă se aşează un ecran, pe acesta se va obţine:
o imagine colorată care poartă numele de spectrograf
o imagine colorată care poartă numele de spectru de absorbție
o imagine colorată care poartă numele de spectru
o imagine colorată care poartă numele de spectru de emisie
CS. Lungimile de unda emise de un atom sunt cauzate de:
liniile spectrale absorbite de către atom
fenomenul nu poate fi explicat de legea lui Kirchhoff
configuraţia nivelelor energetice
toate răspunsurile sunt corecte
CS. Lungimile de unda absorbite de un atom sunt cauzate de:
liniile spectrale emise de către atom
fenomenul este explicat de legea lui Kirchhoff
configuraţia electronică a atomului căruia îi aparţin
toate răspunsurile sunt incorecte
CM. Stări staționare ale atomului pot fi numite:
starea energetică a atomului în care energia nu variază
stările pentu care orbitele circulare și elipsoidale pe care electronii se rotesc în jurul nucleului, fără să emită sau să absoarbă energie radiantă
Toate răspunsurile sunt corecte
nivelul energetic pe care trece electronul în cazul când este perturbat din exterior
CS. Cunoscând unghiul de refracţie al prismei şi unghiul de deviere a razei emergente, se poate determina:
intensitatea razei incidente
numai unghiul de incidență
dimensiunile liniare ale prismei
indicele de refracţie al prismei în raport cu mediul
CM. Atunci când atomul absoarbe energie din exterior are loc:
excitarea atomului
CM. Atunci când atomul emite un foton are loc:
Tranziția lui pe un nivel energetic inferior
dezexcitarea atomului
CM. La trecerea unei raze de lumină monocromatică din sticlă în aer, nu rămâne constantă
frecvenţa
viteza de propagare
direcţia de propagare
CM. Dispersia luminii nu este caracterizată de:
întoarcerea razei în mediul din care a venit
ocolirea obstacolelor de către razele de lumină
compunerea radiaţiilor luminoase
fenomenul de variaţie a indicelui de refracţie în dependență de lungimea de undă
Nucleul atomului nu este compus din:
nucleoni pozitivi
protoni cu sarcină pozitivă;
neutroni lipsiți de sarcină
Excitarea atomului nu este însoțită de:
CM. Un spectru de absorbţie nu se caracterizează prin:
existenţa unor linii sau benzi întunecate
existenţa unor linii sau benzi întunecate, plasate pe fondul unui spectru de emisie continuu
CM. Care dintre expresiile de mai jos nu exprimă legea lui Kirchhoff:
Substanţa nu poate absoarbe radiaţii
CM. Dispersia luminii nu are loc atunci când:
raza de lumină trece printr-o prismă
raza de lumină este mocromatică
raza de lumină este policromatică
CM. Newton studiind refracţia luminii albe în prisma de sticlă, a demonstrat că indicele de refracţie al sticlei nu depinde de:
În imaginea de alături nu se poate de oservat:
CM. În imaginea de alături nu se poate de oservat:
CM. În imaginea de alături este reprezentat:
Por favor espera - en proceso…