Dispersia luminii reprezintă:
A. Intoarcerea razei in mediul din care a venit
B. Descompunerea luminii albe in sapte raze monocromatice
C. Compunerea radiatiilor luminoase
D. Fenomenul de variatie a indicelui de refractie in dependenta de lungimea de unda
E. Trecerea luminii prin polaroid
La trecerea unei raze de lumină monocromatică din sticlă în aer, rămâne constantă:
lungimea de undă;
) frecvenţa;
viteza de propagare;
) direcţia de propagare.
Unghiul de deviere D a razei monocromatice se determină conform relaţiei (unde: A – unghiul prismei; n – indicele de refracţie al prismei):
I
II
III
IV
Atomul este alcătuit din:
Nucleu cu sarcina electrica pozitiva
Electroni cu sarcina negativa
Neutroni cu sarcina negativa
Neutron si nucleoni cu sarcina negative
Toate raspunsurile sunt corecte
Atomul este constituit din
protoni si electroni
protoni,neutroni si electroni
nucleu si electroni
nucleoni si electroni
nucleu si protoni
Nucleul atomului este compus din:
Nucleoni pozitivi
Protoni cu sarcină pozitivă
Neutroni lipsiți de sarcină
Nici un răspuns nu este corect
Neutroni cu sarcină negativă
Numărul electronilor ce se rotesc în jurul nucleului coincide cu:
numărul protonilor din nucleu;
b) numărul neutronilor din nucleu;
c) numărul de ordine din tabelul periodic;
d) nici un raspuns nu este corect.
Primul postulat a lui Bohr constă în:
electronii se rotesc în jurul nucleului pe orbite circulare și elipsoidale bine determinate,fara să emită sau să absoarba energie radiantelectronii se rotesc în jurul nucleului pe orbite circulare și elipsoidale bine determinate,fara să emită sau să absoarba energie radianta
un atom absoarbe sau emite radiație electromagnetică doar la trecerea dintr-o stare stationara in alta
un atom emite radiație electromagnetică doar la trecerea de pe nivelul exterior
un atom emite radiație electromagnetică doar la trecerea de pe nivelul inferior
electronii se rotesc în jurul nucleului pe orbite circulare și elipsoidale bine determinate, cu condiție că pot sa emita sau să absoarbă energie radianta
Al doilea postulat a lui Bohr constă în:
electronii se rotesc în jurul nucleului pe orbite circulare și elipsoidale bine determinate,fara să emită sau să absoarba energie radiant
Excitarea atomului este însoțită de:
tranziția lui pe un nivel energetic superior;
b) tranziția lui pe un nivel energetic inferior;
c) rotație în jurul axei proprii;
d) nu au loc schimbări.
Dezexcitarea atomului este însoțită de:
b) tranziția lui pe un nivel energetic inferior si emitind o cuanta de energie;
Metoda fizică de analiză, utilizată pentru determinarea compoziţiei chimice a diferitelor substanţe, cu ajutorul spectrelor se numeşte
A. Spectroscopie
B. Analiză spectrală cantitativă
C. Analiză spectrală calitativă
D. Analiză în baza spectrului emis
E. Fotocolorimetrie
12. Metoda fizică de analiză, utilizată pentru determinarea cantității elementelor chimice, cu ajutorul spectrelor se numeşte:
. Spectroscopie
B. Analiza spectrala cantitativa
C. Analiza spectrala calitativa
D. Analiza in baza spectrului emis
13. Spectrul de emisie reprezintă:
Radiațiile de diferite lungimi de undă pe care un atom este capabil să le emită.
Totalitatea radiațiilor de diferite lungimi de undă pe care un atom este capabil să le absoarbă.
Undele radiațiilor de diferite lungimi de undă pe care un atom este capabil să le emită sau să le absoarbă.
Radiațiile de diferite viteze pe care un atom este capabil să le emită.
Nici un răspuns nu este corect.
Spectrul de absorbție reprezintă:
unele radiaţii de diferite lungimi de undă pe care un atom este capabil să le emită;
b) totalitatea radiaţiilor de diferite lungimi de undă pe care un atom este capabil să le absoarbă;
c) unele radiaţii de diferite lungimi de undă pe care un atom este capabil să le emită sau să le absoarbă;
d) nici un răspuns nu este correct.
Un spectru de absorbţie se caracterizează prin:
prezența unor linii sau benzi întunecate;
b) pot fi sub formă de linii, benzi sau continue;
c) un fond continuu;
d) prezenţa unor linii sau benzi întunecate, plasate pe fondul unui spectru continuu
Legea lui Kirchhoff care exprimă legătura între spectrele de emisie şi de absorbţie ale unei substanţe spune că:
Substanţa nu poate absoarbi radiaţii;
b) Substanţa absoarbe radiaţii numai dacă o sursă de energie emite mai multe lungimi de undă;
c) Substanţa absoarbe radiaţii numai când o sursă de energie emite o singură lungime de undă;
d) Substanţa absoarbe radiaţii cu acele lungimi de undă pe care este în stare să le emită.
Spectrul vizibil este reprezentat de radiaţiile cu lungimile de undă cuprinse aproximativ între:
400 μm şi 760 μm;
b) 400 nm şi 760 nm;
c) 760 nm şi 400 m;
d) 400 nm şi 1260 nm
In imaginea alaturata este reprezentat
un spectru de emisie;
b) un spectru de absorbție;
c) un spectru continuu;
d) dispersia luminii
În imaginea de alături este reprezentat:
d) dispersia luminii.
spectru vizibil
Dispersia luminii are loc atunci când
raza de lumină este monocromatică;
b)raza de lumină trece printr-o rețea de difracție;
c) raza de lumină trece printr-o prismă din orice tip de material;
d) nici un răspuns nu este corect
La trecerea luminii printr-o prismă optică are loc:
directia luminii
isi schimba directia razelor
dispersia luminii
ocolirea prisma
reflexia luminii
Newton privind refracţia luminii albe în prisma de sticlă, a demonstrat că indicele de refracţie al sticlei depinde de:
frecvenţa undei luminoase;
b) lungimea de undă;
c) viteza undei luminoase;
d) grosimea prismei.
Laserul reprezintă o sursă de energie (din punct de vedere al lui λ):
obișnuită;
b) cu intensitate mare;
c) monocromatică;
d) policromatică.
În imaginea alăturată este reprezentat:
Un polarimetru;
b) Un spectrograf;
) Un spectroscop;
d) Un refractometru.
Indicele de refracţie al unei substanţe, în aceleaşi condiţii depinde de:
intensitatea luminii;
b) frecvenţa luminii;
c) direcţia luminii;
d) coeficientul de absorbţie.
În imaginea alăturată elementul numărul 1 reprezintă:
Sursa de lumină;
b) Luneta;
c) Colimator;
d) Obiectiv;
e) Prisma
In imaginea alăturată elementul numărul 2 reprezintă:
e) Ocular.
În imaginea alăturată elementul numărul 3 reprezintă:
c) Colimatorul;
d) Obiectivul;
e) Nici un răspuns nu este corect.
În imaginea alăturată elementul numărul 5 reprezintă
e) Sursa spectrală.
Dacă în calea razelor dispersate de prismă se aşează un ecran, pe acesta se va obţine:
o imagine colorată care poartă numele de spectrograf;
b) o imagine colorată care poartă numele de spectru de absorbtie
c) o imagine colorată care poartă numele de spectru;
d) o imagine colorată care poartă numele de spectru de emisie.
Lungimile de unda emise de un atom sunt cauzate de:
liniile spectrale absorbite de către atom;
b) fenomenul nu poate fi explicat de legea lui Kirchhoff;
c) configuraţia nivelelor energetice;
d) toate răspunsurile sunt corecte.
Lungimile de unda absorbite de un atom sunt cauzate de
liniile spectrale emise de către atom;
b) fenomenul este explicat de legea lui Kirchhoff;
c) configuraţia electronică a atomului căruia îi aparţin;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.
Stări staționare ale atomului pot fi numite:
starea energetică a atomului în care energia nu variază;
b) stările pentu care orbitele circulare și elipsoidale pe care electronii se rotesc în jurul nucleului, fără să emită sau să absoarbă energie radiantă;
c) nivelul energetic pe care trece electronul în cazul când este perturbat din exterior;
d) Toate răspunsurile sunt corecte
Cunoscând unghiul de refracţie al prismei şi unghiul de deviere a razei emergente, se poate determina:
intensitatea razei incidente;
b) numai unghiul de incidentă;
c) dimensiunile liniare ale prismei;
d) indicele de refracţie al prismei în raport cu mediul
Atunci când atomul absoarbe energie din exterior are loc
( ) tranzitia lui pe un nivel energectic inferior
( ) rotatie in jurul axei sale proprii
) excitarea atomului
( ) se roteste mai repede
Atunci când atomul emite un foton are loc
d) dezexcitarea atomului.
La trecerea unei raze de lumină monocromatică din sticlă în aer, nu rămâne constantă:
b) frecvenţa;
c) viteza de propagare;
d) direcţia de propagare.
direcţia de propagare
frecvenţa;
Dispersia luminii nu este caracterizată de:
întoarcerea razei în mediul din care a venit;
ocolirea obstacolelor de către razele de lumină;
compunerea radiaţiilor luminoase;
fenomenul de variaţie a indicelui de refracţie în dependență de lungimea de undă
Dispersia luminii reprezinta:
Nucleul atomului nu este compus din:
nucleoni pozitivi;
b) protoni cu sarcină pozitivă;
c) neutroni lipsiți de sarcină;
d) nici un răspuns nu este corect.
Excitarea atomului nu este însoțită de:
. Un spectru de absorbţie nu se caracterizează prin:
existenţa unor linii sau benzi întunecate;
d) existenţa unor linii sau benzi întunecate, plasate pe fondul unui spectru de emisie continuu.
Care dintre expresiile de mai jos nu exprimă legea lui Kirchhoff:
Substanţa nu poate absoarbe radiaţii;
Dispersia luminii nu are loc atunci când:
raza de lumină este mocromatică;
c) raza de lumină trece printr-o prismă;
d) raza de lumină este policromatică.
Newton studiind refracţia luminii albe în prisma de sticlă, a demonstrat că indicele de refracţie al sticlei nu depinde de:
În imaginea de alături nu se poate de oservat:
Por favor espera - en proceso…