Pacienţii convalescenţi după suportarea rujeolei:
sunt supuşi dispensarizării
nu sunt supuşi supravegherii medicale
sunt supuşi supravegherii medicale în anumite condiţii
sunt supuşi supravegherii medicale pe parcursul vieţii
sunt sub supravehghere medicală timp de 30 zile
Profilaxia specifică anti-rujeolă a copiilor născuţi din mame sero- negative:
se efectuează la vârsta de 8 luni
se efectuează conform Programului Naţional de Imunizări indife- rent de statutul mame
nu este necesară
se efectuează simultan cu administrarea vaccinului şi imunoglo- bulinei
se efectuează cu ser imun
Selectaţi categoria persoanelor ce au fost în contact cu un bolnav de rujeolă şi necesită supraveghere medicală:
copiii vaccinaţi anti-rujeolă
persoanele care au făcut rujeolă anterior
copiii nevaccinaţi anti-rujeolă şi care nu au făcut boala anterior
copiii în vârsta de până la un an
copiii născuţi de la mame seropozitive la rujeolă
În cazul apariţiei unui focar de rujeolă într-un colectiv de copii se izolează:
copilul de 7 ani, care anterior a suportat rujeola
copilul în vârstă de 5 ani, care nu a suportat rujeola, vaccinat la 1 an şi 6 luni
copilul de 3 ani care nu a fost bolnav şi nevaccinat anti-rujeolă
toţi copiii şi educătoarele instituţiei
angajaţii blocului alimentar al instituţiei
Spitalizarea bolnavilor cu parotidită epidemică se efectuează:
în mod obligator chiar şi în caz de suspecţie a bolii
conform indicaţiilor clinice şi/sau epidemiologice
conform indicaţiilor epidemiologice
în baza rezultatelor învestigaţiilor de laborator
în regim de urgenţă
Selectaţi măsura antiepidemică de bază în parotidita epidemică:
depistarea şi izolarea precoce a bolnavului
măsurile de restricţie în colectivităţi
profilaxia specifică
profilaxia post-expunere
profilaxia nespecifică
Vaccinarea planificată anti-parotidită epidemică:
se efectuează la vârsta de 12 luni
începe la vârsta de 2 luni după naştere
se efectuează la vârsta de 22–24 lun
se efectuează în baza rezultatelor evaluării titrului minim protector
în Republica Moldova a fost suspendată
Perioada de incubaţie la parotidita epidemică e de
7–12 zile
11–21 zile
4–16 zile
1 – 6 zile
8 – 17 zile
Sursă de agenţi patogeni în parotidita epidemică este:
omulul bolnav
purtătorul sănăto
purtătorul imun
convalescentul
purtătorul tranzitor
Bolnavul cu parotidită epidemică se izolează la domiciliu timp de:
4 zile
6 zile
) 9 zile
12 zil
21 zile
Bolnavul cu oreion este contagios în:
perioada de incubaţie
ultimile 2 – 3 zile ale perioadei de incubaţie şi 6 zile a perioadei de manifestări clinice
perioada de convalescenţă
oată perioada de incubaţie şi prodromală
începând cu primele manifestări clinice
2. Spitalizarea bolnavilor cu oreion:
este obligatorie
de obicei nu se întreprinde
se întreprinde în secţia de otorinolaringologie
este obligatorie pentru persoanele adulte, datorită riscului de dez- voltare a complicaţiilor
se întreprinde conform indicaţiilor clinice şi epidemiologice
Supravegherea medicală a persoanelor contacte, care nu au fost vaccinate şi nu au făcut anterior boala dintr-un focar cu parotidită epidemică durează:
14 zile
9 zile
din a 10-a până în a 21-a zi din momentul contactului cu persoana bolnavă
18 zile
Răspândire pandemică este caracteristică pentru
gripă
rujeolă
varicelă
parotidită epidemică
difterie
Perioada de incubaţie în gripă este de:
1–7 zile
2 ore – 3 zile
3–5 zile
) 1 – 10 zile
3–14 zile
Sursă de agenţi cauzali în gripă este:
bolnavul în perioada de manifestări clinice
bolnavul în perioada de reconvaliscenţă
animalele ca rezervor al virusului gripal
păsările ca rezervor al virusului gripa
purtătorul sănătos
Categoria de persoane, vaccinate în primul rând împotriva gripei este:
persoanele cu vărsta de peste 50 ani
persoanele cu afecţiuni cronice ale sistemului cardio-vascular, respirator, endocrin
copiii nou-născuţi
persoane cu grupul sanguin II şi IV
membrii familiei a pacientului cu gripă
Bolnavii cu gripă sunt spitalizaţi:
în mod obligatoriu
conform indicaţiilor clinice şi epidemiologice
în funcţie de statutul social al pacientului
în funcţie de ocupația pacientului
în funcție de vârsta pacientului
Cine din lista propusă fac mai frecvent varicelă?
nou-născuții
copiii sugari
copiii de la 2 la 8 an
adolescenții
adulţii
Perioada de incubaţie în varicelă este de:
4–12 zile
6–12 zil
11–17 zile
21–28 zile
15–45 zile
Când bolnavul cu varicelă este contagios?
din ultima zi a perioadei de incubaţie, perioada eruptivă şi până la a 5-a zi după apariţia ultemelor erupţii
doar în perioada de incubaţie
toată perioada de incubaţie și primele zile de apariție a erupțiilor
doar în perioada eruptivă
din prima zi de erupții și până la căderea crustelor
Spitalizarea bolnavilor cu varicelă:
este indicată în mod obligatoriu tuturor pacienților
se efectuează conform indicaţiilor clinice
se efectuează conform indicaţiilor epidemiologice
se efectuează conform indicaţiilor clinico-epidemiologice
nu se efectuează
Perioada de incubaţie în infecţia adenovirală este:
1-6 zile
4-14 zile
5-28 zile
15-45 zile
45 zile-180 zile
Sursă de infecţie adenovirală este:
omul bolnav sau/și purtătorul
animalul domestic
animalul sinantrop
animalul xenantrop
atît omul, cât și animalul
Bolnavul cu mononucleoză este contagios
în perioada de incubație
în ultimele zile a perioadei de incubație și patru zile de manifestări clinice
începând cu primele zile a perioadei de incubație și toată perioada de manifestări clinice
doar în perioada de manifestări clinice
începând cu primele zile de manifestări clinice şi în perioada de convalescenţă
. Perioada de incubaţie în mononucleoză constituie:
1–6 zile
) 5–10 zile
10–15 zile
4–45 zile
45–180 zile
Infecţia meningococică este o:
antroponoză de etiologie virală
antroponoză de etiologie bacteriană
zooantroponoză de etiologie bacteriană
zooantroponoză de etiologie virală
e) sapronoză
Grupul de populaţie cu risc sporit de infectare cu infecţia menin- gococică constituie:
copii cu vârsta de până la 6 luni
copiii cu vârsta de până la 5 ani
copii cu vârsta între 7 luni și 14 ani
persoanele adulte
. Calea de transmitere a infecției meningococice este:
aerosoli lichizi c
aerosoli solizi
contact habitual
contact direct
contact indirect
Sursă principală de agenţi patogeni în infecţia meningococică sunt:
purtătorii sănătoși
bolnavii cu forme generalizate de infecție meningococică
bolnavii cu nazofaringită meningococică acută
purtătorii convalescenţi
purtătorii imuni
