Indexul Allgower (1977) în normă este:
a) [ ] 0,2 - 0,4
b) [ ] 0,5 - 0,6
c) [ ] 0,6 - 0,8
d) [ ] 0,8 - 1,0
e) [ ] 1,0 - 1,2
Indexul Allgower (1977) în şocul traumatic de gr. I este:
a) [ ] 0,6 - 0,8
b) [ ] 0,9 - 1,2
c) [ ] 1,2 - 1,4
d) [ ] 1,4 - 1,6
e) [ ] nu este schimbat
Acţiunele obligatorii în tratamentul şocului traumatic la etapa asistenţei prim-medicale:
a) [x] Terapie antialgică
b) [x] Infuzia soluţiilor antişoc
c) [x] Administrarea intravasculară a antidoloranţilor
d) [x] Corecţia echilibrului acidobazic, electrolitic cu soluţii cristaloide
e) [x] Imobilizare perfectă pentru transport
Pentru restituirea volumului de sînge circulant în şoc traumatic sunt indicate:
a) [x] Soluţii coloidale şi cristaloide
b) [x] Sînge şi preparatele lui
c) [x] Plasma şi preparatele din ea
d) [x] Diuretice
e) [x] Nu este indicată infuzia şi transfuzii
Pentru profilaxia şocului traumatic e obligatoriu de a efectua:
a) [x] Hemostaza provizorie
b) [x] Imobilizarea pentru transportare
c) [x] Administrarea antidoloranţilor
d) [x] Asigurarea anesteziei generale
e) [x] Transportarea de urgenţă fără acţiuni medicale
Care este în normă durata completării capilare a lojei unghiale:
a) [ ] până la 1 min
b) [ ] până la 2 min
c) [ ] până la 3 min
d) [ ] până la 4 min
e) [ ] până la 5 min
Care este durata simptomului „petei albe" în şocul de gr. I ?
Care este durata simptomului „petei albe" în şocul de gr. II ?
Care este durata simptomului „petei albe" în şocul de gr. III ?
d) [ ] până la 5 min
e) [ ] peste 5 min
Care este valoarea gradientului recto-dermal în normă ?
a) [ ] 1-2 grade
b) [ ] 2-3 grade
c) [ ] 3-5 grade
d) [ ] 6-8 grade
e) [ ] 9-10 grade
Care este valoarea gradientului recto-dermal în şocul de gr. II ?
a) [ ] 3-5 grade
b) [ ] 7-10 grade
c) [ ] 10-15 grade
d) [ ] 15-16 grade
e) [ ] 17-20 grade
Care este valoarea gradientului recto-dermal în şocul de gr. III ?
a) [ ] Peste 7 grade
b) [ ] Peste 8 grade
c) [ ] Peste 9 grade
d) [ ] Peste 10 grade
e) [ ] Peste 12 grade
Care din factorii enumeraţi au valoare fundamentală în patogenia şocului traumatic?
a) [ ] hiperexitacie
b) [ ] hipovolemie
c) [ ] neuro-reflectoric
d) [ ] hipodinamie
e) [ ] toxic
Hipovolemia în şocul traumatic este cauzată de:
a) [ ] spaspatizarea vasculară periferică
b) [ ] centralizarea hemodinamicei
c) [ ] translocaţia extravasculară a componentului lichid a sîngelui
d) [ ] deponarea patologică generalizată a sîngelui
e) [ ] hemoragiile în focarele de traumatizare
În hipovolemie în şocul traumatic organizmul reacţionează cu:
a) [ ] spasmatizarea vasculară periferică
c) [ ] hipodinamie
d) [ ] hiperreflexie şi hipertonie musculară
e) [ ] hiperexitaţie şi comportament neadecvat
Enumeraţi formele torticolisului:
a) [x] torticolis muscular
b) [x] torticolis osos
c) [x] torticolis spastic
d) [x] torticolis dismogen
e) [x] torticolis paralitic
La ce vârstă apar primele semne ale torticolisului muscular:
a) [ ] în primele 7-10 zile după naştere
b) [ ] la 2-3 săptămâni după naştere
c) [ ] la 1-2 luni după naştere
d) [ ] la 3 luni după naştere
e) [ ] după naştere
Când începe tratamentul torticolisului muscular:
a) [ ] imediat după determinarea diagnosticului
b) [ ] peste 2-3 săptămâni după naştere
c) [ ] peste o lună după naştere
d) [ ] peste 3 luni după naştere
e) [ ] peste 6 luni după naştere
Indicaţi tratamentul ortopedic bolnavului cu torticolis muscular:
a) [ ] gimnastică medicală
b) [ ] masajul feţei
c) [ ] masajul gâtului
d) [ ] proceduri fizioterapeutice
e) [ ] aparat ghipsat toraco-abdominal
În cazurile de eşec a tratamentului ortopedic al torticolisului muscular, la ce vîrstă se recomandă intervenţia chirurgicală:
a) [ ] la vârsta de 6 luni
b) [ ] la vârsta de 1 an
c) [ ] la vârsta de 2 an
d) [ ] la vârsta de 3-4 ani
e) [ ] la vârsta de 5 ani
Torticolisul muscular netratat duce la schimbări în scheletul osos:
a) [ ] procesul mastoid
b) [ ] claviculă
c) [ ] humerus
d) [ ] coloană vertebrală
e) [ ] bazin
Torticolisul muscular netratat duce la:
a) [x] asimetria feţei
b) [x] centura scapulară coborâtă de partea afectată
c) [x] centura scapulară ridicată de partea afectată
d) [x] poziţia ochiului şi sprânceana coborâtă de partea afectată
e) [x] poziţia ochiului şi sprânceana ridicată de partea afectată
În care parte este înclinat capul în torticolis muscular (unilateral)?
a) [ ] în sus
b) [ ] în jos
c) [ ] în partea leziunii
d) [ ] în partea opusă leziunii
e) [ ] capul nu este înclinat
În care parte este îndreptată faţa în torticolis (unilateral)?
a) [ ] în partea opusă leziunii
b) [ ] în partea leziunii
c) [ ] în jos
d) [ ] în sus
După intervenţie chirurgicală după procedeul Miculici în torticolis, aparatul ghipsat toraco-cranial se va aplica în poziţie:
a) [ ] normală
b) [ ] în hipercorecţie
c) [ ] în hipocorecţie
d) [ ] în flexie
e) [ ] în extensie
Care copii mai frecvent suferă de torticolis muscular:
a) [ ] născuţi prematur
b) [ ] născuţi la termen
c) [ ] născuţi în prezentare pelvină
d) [ ] născuţi în prezentare cefalică
e) [ ] născuţi cu cordonul ombelucal în jurul gâtului
Termenul de consolidare a fracturilor la copii în comparaţie cu cele la adulţi este:
a) [ ] acelaş
b) [ ] mai lung
c) [ ] mai scurt
d) [ ] formează pseudartroză
e) [ ] este în coisolidarea lentă
Fractura prin zona de creştere la copii poartă denumirea de:
a) [ ] fractură metafizară
b) [ ] fractură epifizară
c) [ ] osteoepifizioliză
d) [ ] metaepifizară
e) [ ] fractura intraarticulară
Care din particularităţile enumerate mai jos sunt caracteristice osului infantil:
a) [ ] este mai hidratat ca osul la adulţi
b) [ ] este relativ puţin mineralizat
c) [ ] este mai poros: canalele Haves ocupă o mare parte din os
d) [ ] are zone de creştere
e) [ ] este mai bogat în hidrooxyapatită
Din care cauză "fractura în lemn verde" este prezentă numai la copii:
a) [ ] din cauza forţei mecanice mai mici
b) [ ] osul la copil este mai fragil
c) [ ] periostul osului la copil este mai gros, mai rezistent şi mai elastic
d) [ ] aparatul ligamentar este mai elastic
e) [ ] copilul mai rapid reacţionează la traumatism cu o reacţie de protejare mai adecvată
