Sansele defibrilarii si restabilirea unui ritm normal оn stopul cardiac prin ritmuri socabile sunt mai mari:
оn faza electrica
оn faza circulatorie
оn faza metabolica
este оn dependenta de tipul de defibrilator utilizat
este оn dependenta de locul asistarii stopului cardiac
Fibrilatia ventriculara cu unde fine (mici) include formele de FV cu inaltimea undelor:
<3 mm
<4 mm
<5 mm
<6 mm
<7 mm
Fibrilatia Ventriculara cu unde mari include formele de FV cu оnaltimea undelor:
>1 mm
>1,5 mm
>2 mm
>3 mm
>0,5 mm
Medicamentul de electie оn Torsada varfurilor este:
epinefrina
amiodarona
lidocaina
sulfatul de magneziu
atropina
Indicile de soc Allgower reprezinta:
raportul pulsului la respiratie
raportul respiratiei la TA diastolica
raportul pulsului la TA diastolica
raportul pulsului la TA sistolica
raportul TAs la puls
Determinarea indicelui de soc Allgover ne permite:
aprecierea reоntoarcerii venoase a sangelui la inima
determinarea frecventei pulsului
determinarea TA sistolice
aprecierea aproximativa a volumului hemoragiei
determinarea frecventei respiratiei
Timpul normal de umplere capilara (pulsul unghial) constituie:
0,5 sec
1 sec
1,5 sec
2 sec
3-4 sec
Diureza normala a adultului este considerata:
30-50 ml/ora
50-60 ml/ora
70-100ml/ora
110-120 ml/ora
130-140 ml/ora
Manifestarea clinica precoce a socului hemoragic de gradul I constituie:
dispneea
hemoragia
tahicardia
cresterea timpului de umplere capilara
oliguria
Diureza la un copil constituie:
0,5 ml/kg/ora
1,0 ml/kg/ora
2,0 ml/kg/ora
3,0 ml/kg/ora
4,0 ml/kg/ora
Diureza la un nou nascut constituie:
1,5 ml/kg/ora
Ocluzia partiala sau intermitenta a fluxului sangvin coronarian se manifesta:
IMA cu supradenivelare de segment ST (STEMI)
Moarte subita cardiaca
Ischemie silentioasa
Angina pectorala instabila
IMA fara supradenivelare de segment ST (NSTEMI
Ocluzia totala a fluxului sangvin coronarian se manifesta:
angina pectorala instabila
moarte subita
IMA fara supradenivelare de segment ST (NSTEMI)
angina pectorala stabila
Sindroamele coronariene acute includ:
Angina pectorala stabila
cardiomiopatia hipertrofica dilatativa
Cauzele frecvente de deces la etapa de prespital a pacientilor cu IMA sunt:
fibrilatia ventriculara
tahicardia ventriculara fara puls
socul cardiogen
asistolia
fibrilatia atriala
Sindroame coronariene acute sunt prezentate de:
SCA cu supradenivelare de segment ST оn 1/3 cazuri
SCA fara supradenivelare de segment ST оn 2/3 cazuri
angina pectorala instabila оn 75% cazuri
angina pectorala stabila оn 2/3 cazuri
angina pectorala stabila si instabila оn 75% din cazuri
Cauzele deceselor frecvente a pacientilor cu IMA оn prespital se datoreaza:
pregatirea insuficienta a populatiei generale оn recunoasterea semnelor de debut a SCA
apelul tartiv la serviciile de urgenta
pregatirea insuficienta a populatiei оn recunoasterea stopului cardiac si aplicarea masurilor Suportulu Vital Bazal
dotarea insuficinta tehnologica a serviciilor de urgenta
predominarea ritmurilor non-socabile ca mecanisme de stop cardiac оn SCA
Predispunerea placii la finisare si rupere este cauzata:
de capsula fibroasa fina
acumularile importante de lipide
activarea limfocitelor si macrofagelor
dereglarile echilibrului acido-bazic
prezenta inflamatiei si a infectiei
La formarea trombului pe placa aterosclerotica destabilizata оn SCA contribuie:
expunerea plachetelor circulante la tesutul subendotelial
adeziunea plachetara
agregarea plachetara
declansarea cascade coagularii
cresterea rezistentei vasculare la fluxul sangvin
Rolul inflamatiei оn destabilizarea placii de aterom este confirmata
continutul bogat оn macrofage a placii de aterom
continutul bogat оn proteina C reactiva
activarea limfocitelor
prezenta infectiei
activarea cascadei coagularii
