Igiena muncii în agricultură stabilește:
volumul necesar de apă pentru irigarea culturilor
cantitatea necesară de substanțe toxice pentru culturi
nivelul admisibil de substanțe toxice din mediul de producere
nivelul inofensiv al factorilor de mediu
nivelul inofensiv al factorilor mediului de producere
Particularitățile muncii agricole
sedentarismul
efort fizic sporit
prezența factorului biologic
compiuterizarea procesului tehnologic
utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor minerale
Discordanța sarcinilor în cadrul muncii agricole duce la:
traumatizarea organismului
poluarea mediului de producere
suprasolicitarea organismului
suprasolicitarea tehnicii agricole
alergizarea organismului
Acțiunea factorilor de mediu în cadrul muncii agricole duce la:
pneumoconioze
supraîncălzirea organismului
suprarăcirea organismului
traumatizare
Tehnologizarea muncii agricole duce la:
suprasolicitarea fizică
suprasolicitarea neuroemoțională
acțiunea zgomotului
acțiunea vibrației
zooantroponoze
Utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor minerale în cadrul muncii agricole duce la:
poluarea mediului ambiant
acțiunea nocivă asupra organismului
sensibilizarea organismului
boli alergice
Noxele biologice în cadrul muncii agricole duc la:
mecanizarea complexă a muncii agricole
apariția bolilor alergice
insolație
Munca în gospodăria sătească poate fi divizată în:
prelucrarea primară a produselor de origine vegetală
prelucrarea primară a produselor de origine chimică
prelucrarea primară a produselor de origine animalieră
agricultură
zootehnie
Condițiile de muncă în agricultură depind de:
organizarea lucrului
tehnologia prelucrării culturilor
amplasarea și sistematizarea încăperilor administrative
tehnologizarea agriculturii
mecanizarea agriculturii
Categoria de bază a lucrătorilor în agricultură o prezintă:
mecanicii
conducătorii auto
chimiștii
biologii
mecanizatorii
Asupra condițiilor de muncă a mecanizatorilor acționează:
factorii de microclimat
nivelul iluminării artificiale
poluarea sonoră
componența chimică a aerului
vibrația
Bolile cu incapacitate temporară de muncă a mecanizatorilor sunt:
bolile aparatului respirator
traumele
bolile sistemului nervos periferic
bolile sistemului nervos central
Bolile profesionale ale mecanizatorilor sunt:
ornitoza
boala de vibrație
radiculita lombo-sacrală
bronșita cronică
tuberculoza
Măsurile de ameliorare a condițiilor de muncă în agricultură sunt:
utilizarea noilor pesticide mai puțin toxice
utilizarea pesticidelor înalt toxicogene
utilizarea tehnicii agricole perfecționate
diminuarea poluării sonore
diminuarea nivelului vibrației
Măsurile de diminuare a conținutului de pulberi în zona de respirație a mecanizatorilor sunt:
ventilația
ermetizarea cabinei
iluminarea cabinei
încălzirea cabinei
curățenia umedă sistematică
Asupra condițiilor de muncă în sere (cu încălzire cu gaz) acționează:
concentrația oxidului de carbon
suprasolicitarea psihoemoțională
biomaterial infectat
Asupra condițiilor de muncă în serele cu bioîncălzire acționează:
radiația ionizantă
utilizarea pesticidelor
În structura morbidității lucrătorilor din sere sunt evidențiate maladii ale:
sistemului respirator
aparatului neuro-muscular
sistemului nervos central
sistemului circulator sanguin
pielii și țesutului subcutanat
Acțiunea condițiilor de muncă în zootehnie acționează:
efort fizic redus
pulberile
încordarea statică a mușchilor spatelui la o poziție forțată a corpului
Gradul de impurificare microbiană a locului de lucru în zootehnie depinde de:
condițiile de întreținere a animalelor
anotimp
gradul de întreținere a încăperilor principale și auxiliare
dezinfecția încăperilor
vârsta animalelor
