2906399
| Questão | Responda |
| Aparat genital feminin. | OVAR TROMPA UTERINĂ UTER PLACENTĂ GLANDA MAMARĂ |
| OVARUL. localiz,forma,gener | -loc in micul bazin Organ pereche, gonada feminină Dimensiuni Suprafaţa :Netedă,Neregulată -formă oval-turtită şi suprafaţa neregulată(:proeminenţele date de foliculii ovarieni alternând depres det cicatrici postovulatorii) |
| OVARUL.FUnctii | glandă amficrină ->Funcţie: Exocrină:sediul dezvoltării şi maturării ovulelor Endocrină: Estrogeni: Creşterea şi maturarea organelor genitale interne şi externe Apariţia caracterelor sexuale secundare Dezvoltarea glandelor mamare Progesteronul Pregăteşte endometrul- sarcină Pregăteşte gl mamară- lactaţie |
| Structura histologică a ovarului | un organ parenchimatos, căruia i se descriu: capsula:Epiteliu de suprafaţă- epiteliu germinativ( ovarian) , stroma:ţesut conjunctiv->o bogată celularitate şi parenchimul: ouă zone: corticala - periferic şi medulara - profund. |
| Ovar.struct histol.epit de supraf germinativ | Capsula epiteliul ovarian. = epiteliu simplu, situat pe o membrană bazală groasă și ia aspecte diferite în funcţie de vârstă: = la fetiţe este cilindric, -la femei este cubic, iar -după menopauză devine pavimentos. Nu este hormonodependent. |
| .Ovar,Struct histo.Parenchim.Corticala | Corticala -între albuginee şi medulară. Stroma Foliculi ovarieni Corpi galbeni Zone cicatriciale |
| .Ovar,Struct histo.Parenchim.Medulara | (zona vasculară) continuă corticala ovariană şi se termină în hilul organului Ţesut conjunctiv lax Fibre musculare netede Vene dilatate Vase limfatice Fibre nervoase Resturi embrionare( rete ovarii)- canalicule( epiteliu simplu cubic) Celule hilare ovariene( similare cel Leydig). |
| .Ovar,Parenchim.Corticala ovarului.2 tipuri. | Corticala superficială- albuginee Fibre colagene Fibrocite Corticala profundă Ţesut conjunctiv stromal- vârtejuri- diag histologic de organ Fibroblaste Fibre colagene Fibre musculare netede Foliculii ovarieni 200 000- 400 000 Maturi- 300- 400 Ciclul ovarian- maturarea foliculilor- 28 zile I: 1- 13 II: 13-15 III: 16- 26 IV: 27- 28 |
| Corticala ovar.2 tipuri:Superf si prof | |
| .Ovar,Parenchim.Corticala ovarului Dezvoltarea şi maturarea foliculilor ovarieni | Foliculii primordiali Foliculii primari Foliculii secundari Foliculii terţiari, maturi de Graaf |
| Foliculii primordial | - cei mai mici, Localizare: Sub albuginee Grupaţi Alc: 1. ovocit primar (de ordinul I) şi 2. epiteliul folicular. 3.MB |
| Foliculii primordiali .Structură: | Structură: 1.Ovocit de ordinul I=celula sexuală oprită în profază a meiozei I, 25 µ Nucleu-mare, excentric, nucleolat; Citoplasmă( ovoplasma)- corpusculii Balbiani( Ap Golgi, RE, mitocondrii şi lizozomi Celule foliculare 2. Epiteliu folicular aplatizat, discontinuu sau continuu 3.MB |
| Foliculii primordiali .Structură: Cel foliculare | Celule foliculare=> Epiteliu folicular aplatizat, discontinuu sau continuu -un singur rând de celule turtite ->înconjoară incomplet ovocitul, realizând joncţiuni cu acesta, la nivelul plasmalemei. *Nucleul lor este alungit şi hipocrom - Foliculii primordiali pot suferi modificări de maturare (odată cu pubertatea) sau procese de atrezie(cel folic se mics-> ovocit si foliculii se autolizeaza |
| Folicul primordial | |
| Foliculii primari | -Provin din maturarea foliculilor primordiali -cei mai numeroşi foliculi din ovarul adult, dar se găsesc şi în ovarul fetal. -După numărul de straturi celulare:foliculi primari unistratificaţi şi multistratificaţi. |
| Folicul primar unistratificat-un strat cel foliculare -joncţiuni de tip „gap” intre ovocit el folic si | Localizare: Mai profundă,Izolat Structură: 1.Ovocit de ordinul I 100µ Nucleu mic, sferic, hipercrom, Citoplasmă( ovoplasma)- pigment lipocrom-rib liberi,cativa M,cativa ap Gogli,Rer 2. Zona pellucida( GAG şi glicoproteine)- produsă de ovocit,amorfa,omogen,PAS+ 3.Celule foliculare-un strat Epiteliu folicular continuu( simplu cubic) 4.MB |
| Folicul primar unistratificat | |
| Foliculul primar multistratificat (mai multe straturi cel folic)<- FSH | Localizare: Mai profundă Izolat Structură: 1.Ovocit de ordinul I 100- 150 µ Nucleu Citoplasma( ovoplasma) Organite comune bine reprezentate Pigment lipocrom, picături lipidice Vezicule de secreţie specializate- granule corticale- în vecinătatea m celulare. Conţin proteaze,care vor fi eliminate prin exocitoză 2.Zona pellucida microvilii ovocitului şi prelungirile celulelor granuloase 3.Celule foliculare(celule granuloase)- Epiteliu folicular stratificat (Membrana granuloasă) -, dispus pe o MB- NU EXISTĂ BARIERĂ 4.Teaca foliculară=teaca externa |
| Foliculul primar multistratificat.tecile 2 | Epit folic-asezat pe o MB baz-se ingros-> teaca interna( cel endocrine-horm aldost) -teaca externa=ţesut conjunctiv fibros nconjoară foliculul la periferie |
| folicul primar | |
| FOlicul primar multistrat | |
| Foliculii secundar | Localizare Factori favorizanţi: FSH, factorul de creştere epidermal, fact de creştere insulin- like 1 |
| Foliculii secundari.Structura | 1.Ovocit de ordinul I 125 µ- nu mai creşte- peptidă( inhibitorul maturării ovocitului)- secretat de cel granuloase în lichidul folicular 2.Zona pellucida 3.Celule granuloase 8-12 rânduri Receptori pentru LH -Corpusculii Call- Exner( mici spatii) : Apar între cel granuloase, secretaţi de acestea -Intens eozinofili -Conţin ac hialuronic şi proteoglicani Mici cavităţi- lichid folicular( GAG, hormoni)- antru(form din unirea spatii Call Exner) Cumulus ooforus 4.MB 5.Stroma înconjurătoare Teaca internă- celule producătoare de hormoni steroizi- receptori pt LH Teca externă- ţesut conjunctiv fibros |
| folicul secundar | |
| folicul secundar | |
| Foliculul terţiar( de Graaf).alc.ger | =stadiul de dezvoltare completă a foliculului secundar cavitar Localizare Profund, proemină la suprafaţa ovarului 10 mm Structura 1.Cavitate centrală( antru) Lichid folicular Ovocit 2.Teci Membrana granuloasă Teaca internă Teaca externă |
| .Folicul tert de Graaf.Cavitatea centrală( antru) | 1.Lichid folicular- elaborat de celulele granuloase 2.Ovocit -Excentric -Coroana radiată=alc de cel adiacente zonei pellucida -Discul proliger=cordonul de celule foliculare care face legătura între coroana radiată şi membrana granuloasă I→ II( diviziune heterotipică reducţională) 3.Ovocitul de ordinul II 120- 200 µ -Nucleu- vezicula germinativă ->Pata germinativă=nucleol dens -Citoplasma:Rer,Ap golig,M- -Zona pellucida- nutriţia ovocitului |
| .Folicul de Graaf.Tecile periferice | 1.Membrana granuloasă Celule cubo- cilindrice- epiteliu stratificat, MB gros 2.Teaca internă -Celule poligonale, cordoane separate prin capilare sanguine -Celule secretoare de hormoni steroizi- testosteron→estrogen, sub acţiunea celulelor membranei granuloase -Teaca externă=ţesut conjunctiv cu rol nutritiv şi de protecţie. |
| Folicul tertiar de Graaf | |
| Tecile Folicul de Graaf | |
| Ovulatia | = ruperea foliculului matur într-un punct de minimă rezistenţă numit stigma, urmată de expulzarea ovocitului secundar. -Zilele 13- 15 ale ciclului menstrual -Proces complex neuro- endocrin -Rol major- LH- are loc la ap 36 h după un vârf de secreţie de LH Precedată de formarea foliculului matur Urmată de formarea corpului galben |
| Modificări preovulatorii | -Congestia vaselor din medulară şi teaca internă -Creşterea cantităţii de lichid folicular→ creşterea presiunii intrafoliculare→ atrofia tecilor şi albugineei→ foliculul matur proemină la suprafaţa ovarului: veziculă, stigmă( arie avasculară) -Proteoliza enzimatică a peretelui folicular prin activarea plasminogenului |
| Ovulatia 2. | -Eliminarea ovocitului în trompa uterină -În trompa uterină- a doua diviziune de maturare( metafază)→ ovulul( numai dacă se produce fertilizarea) -expulzarea ovocitului secundar împreună cu coroana radiată şi celulele din discul proliger, lichidului folicular. |
| Ovulatie.Surprise!! | Rareori pot ajunge la maturare doi sau mai mulţi foliculi din acelaşi ovar sau din ambele ovare, ceea ce explică existenţa gemenilor bizigoţi (bivitelini), respectiv multizigoţi (multivitelini). |
| Formare foliculi si ovulatie. | |
| Ovogeneza | Definiţie: dezvoltarea şi maturarea celulelor sexuale feminine 1.Perioada de multiplicare Viaţa intrauterină Ovogoniile- ovocite 2.Perioada de creştere maturativă Începe în viaţa embrionară Se termină la menopauză |
| Ovogeneza.Pubertate. | La pubertate Prima diviziune meiotică ovocitul de ord I→ ovocit de ord II şi un globul polar Diviziunea este ritmică( în fiecare lună) - A doua diviziune meiotică: trompa uterină - ovocitul de ord II→ ovul şi un globul polar - La FEMEI din fiecare ovocit primar se formează un singur ovul - Evoluţia ovulului depinde de apariţia sau absenţa fertilizării |
| Corpul galben.Def, functii | Definiţie: glandă endocrină temporară, ce se dezvoltă dintr-un folicul matur după ovulaţie 2.Funcţii: Secretă progesteron- hormonul maternităţii Pregăteşte organismul pentru o posibilă sarcină Determină modificări la nivelul endometrului- nidaţiei |
| Evolutia corpului galben | 1.Corp galben menstrual-o fază involutivă, simultană cu dezintegrarea ovulului, apărută în absenţa fecundaţiei şi lipsa secreţiei de LH. Se va dezintegra 14 zile Absenţa hCG- scăderea secreţiei de estrogen şi progesteron 2.Corp galben de sarcină- depinde de luteotropine Luteotropinele paracrine- ovar- estrogeni şi IGF I şi II Luteotropinele endocrine- hCG, Lh, prolactina, insulina Complet format în luna a III-a de sarcină Începe involuţia în lunile V- VI- placenta |
| FORMAREA CORPULUI GALBEN Prima etapă | -După eliminarea ovocitului prin ovulaţie Cavitatea foliculară colabează Membrana granuloasă se cutează Hemoragie- cheag sanguin- zona centrală(<-capilarele de neoformaţie tecale care invadează membrana granuloasă, cât şi sângele rezultat la ruptura foliculară) |
| .Formare corp galben.A doua etapă | A doua etapă Transformarea sub influenţa hormonilor hipofizari a celulelor granuloase şi a celor din teaca internă, în celule luteinice Celulele se dispun în cordoane şi sunt separate prin capilare sanguine |
| Celulele luteinice granuloase | Celulele luteinice granuloase 80% din cel corp galben Interior Diametrul 20-30 µ Nucleu- mare, eucrom Citoplasma clară, vacuolară Secretă progesteron dispuse sub formă de cordoane neregulate, anastom, sep printr-o reţea reticulinico-capilară. -celule mari, palid colorate poligonale şi Datorită suportului sanguin nou format şi fiind prevăzute cu microvili, celulele vor avea acces la LDL circulante, care le furnizează direct colesterol=precursor al hormonilor steroizi sexuali |
| Celulele luteinice tecale | 20% din cel corp galben Exterior Diametrul 10-15µ Nucleu- mic hipercrom Citoplasma clară, vacuolară(picături lipidice) Secretă estrogen ,progesteron şi androgeni. |
| COrp galben menstrual,parenchim | Parenchimul corpului galben format prin transfor celulelor granuloasei foliculare şi a celulelor din teaca internă --> celule luteinice granuloase şi celule luteinice tecale |
| Involuţia corpului galben->corp albicans(La maxim 9-11 zile postovulator, în absenţa fecundării) -apoptoză | -Consecinţa scăderii concentraţiei hormonilor hipofizari -det Modificări obliterative ale vaselor -Celulele lutenice- suf modif caracterist degenerescenţă grasă,apoi->dezintr --->A doua hemoragie -In final apare un ţesut de granulaţie, care se hialinizează: -CORPUL ALBICANS -Regresia corpului galben, urmată de scăderea bruscă a steroizilor, permite o nouă creştere a FSH şi iniţierea unui nou ciclu menstrual. |
| Atrezia foliculară | =Modalitatea de involuţie a foliculilor care nu au ajuns la maturitate -Se dezvoltă în foliculi care conţin ovocite -Este determinată de apoptoza cel granuloase Evoluţie: -Dezintegrarea ovocitului şi a celulelor granuloase -Înlocuirea celulelor tecii interne cu ţesut conjunctiv -Formare de nodul cicatricial -Persistenţa celulelor tecii interne- foliculi atrezici chistici- structuri endocrine- hiperfoliculinism |
| COrp galben. Celule luteinicie | |
| Involutie corp galben | |
| Atrezie foliculara | |
| TROMPELE UTERINE.Gener | Conducte musculo- membranoase cu lungime de 12 cm Structura- infundibul, ampula(fertilizarea), istm şi porţiunea uterină |
| Trompe uterine.Structură histologică | 1.Tunica externă- seroasa peritoneală 2.Tunica medie=muscu Intern- circular Extern- longitudinal 3.Tunica internă- mucoasa- pliuri longit -Epiteliu- simplu cilindric Celule ciliate- infundibul, ampula(transporta ovocitul în uter) Celule neciliate(secretorii)- asigură producerea unui fluid cu proprietăţi nutritive -Corion Ţesut conjunctiv lax- cel asem fibroblastelor, mastocite,celule (asem fibroblaste )capabile de transformare deciduală(sarcina tubara) |
| Uter.Alcatuire | Organ musculo- cavitar,in pelvis Alcătuire: Corp- cavitatea corpului uterin Istm Col uterin(cervix) Inserţia vaginului Porţiune supravaginală Intravaginală Canalul colului uterin Orificiul istmului( int) Orificiul extern |
| STRUCTURA HISTOLOGICĂ A CORPULUI UTERIN.tunica ext si medie | 1.Tunica externă- seroasa peritoneală( Perimetrul) 2.Tunica medie- miometrul 2/3 din perete Fibre musculare netede Extern- longitudinal,circular Mediu- gros,plexiform ->Vase mari(artere arcuate) Intern- longitudina si oblica,devine circular la trecerea in trompe uter |
| Uter.TUnica interna | endometrul- Hormonodependent 1.Epiteliu -De suprafaţă- simplu cilindric:celule bazale, celule cubo-cilindrice(celule secretorii) şi celule ciliate -Glandular- tubular simplu 2.Corion ţesut conjunctiv lax |
| ENDOMETRUL .doua straturi | ENDOMETRUL 1.Stratul funcţional 2/3 superficiale(se elimină în faza menstruală) Modificări hormono-dependente 2.Stratul profund-1/3 profunda - conţine porţ bazală a glandelor şi a corionului, ->Zona regenerativă Ramuri din arterele arcuate, situate în miometru Arterele drepte- stratul profund Arterele spiralate- stratul superficial |
| struct histo uter | |
| struct histo uter | |
| uter-tunici | |
| Colul uterin.struct histo | 1.Tunica medie F musculare netede15% F colagene şi elastice 85% 2.Tunica internă- mucoasa |
| Colul uterin.Tunica internă- mucoasa | 1.Mucoasa canalului cervical:(Endocervixul ) Epiteliu de suprafaţă- simplu cilindric, cu numeroase celule mucipare,cel ciliate,cel bazale Epiteliu glandular- identic cu cel de suprafaţă Corion- ţesut conjunctiv 2.Mucoasa porţiunii vaginale a colului uterin(Exocervixul) Epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat- cel superficiale- bogate în glicogen, (* rar celule Langerhans, rare melanocite şi celule endo) Corion- ţesut conjunctiv 3.Joncţiunea cervico- vaginală: Procese inflamatorii cronice |
| COlul uterin.generalit.exo si endo | porţiunea terminală, elongată, a uterului, care proemină în cavitatea vaginală. -endocervix=suprafaţa dispusă în interiorul canalului cervical -exocervix=uprafaţa externă a zonei vaginale |
| Modificări ciclice ale endometrului | Mediatorii hipotalamici( GnRH) ↓ H hipofizari( FSH şi LH) ↓ H ovarieni( estrogen şi progesteron) ↓ Modificări ciclice ale endometrului |
| FSH si LH | 1.FSH -Secreţie continuă -Concentraţie crescută- perioada foliculinică -Concentraţie scăzută- perioada progesteronică 2LH Secreţie continuă Concentraţie constantă 24-48 ore preovulator- creştere bruscă a secreţiei( pick secretor) 3. Reglarea secreţiei FSH şi LH Nivelul sg al estrogenilor |
| estrogen si progesteron-ovar-ovulatie | 1.Estrogenii -Secreţie continuă, produsă de Celulele tecii interne- preovulator Corpul galben- postovulator Concentraţie Maximă- perioada foliculinică Minimă- perioada progesteronică 2.Progesteronul -Secreţie discontinuă -Corpul galben- postovulator -Concentraţie maximă la mijlocul perioadei progesteronice |
| Ciclul uterin-durata si stadii(modificarile ciclice ale endometrului) | 28 zile 1.Stadiul( faza) menstrual 2/Stadiul( faza) proliferativ, foliculinic 3. Stadiul( faza) secretor, progesteronic 4.Stadiul( faza) premenstrual, ischemic |
| Stadiul menstrual | -zilele 1-4 -Prima zi de sângerare- ziua a 4-a -corp galb nefunct-->Nivel scăzut de estrogeni → Degenerarea endometrului 1.Stratul funcţional: Modificări necrotico- degenerative la nivelul epiteliului de suprafaţă, glandular şi în corion -eliminat progresiv,pe parc a 3-4 zile menstr 2.Stratul bazal Modificări regenerative- porţiunile bazale ale glandelor Grosimea endometrului- 0,5 mm -Nivel scăzut de estrogeni → Stimularea secreţiei de FSH şi LH |
| stadiul proliferativ-durata si.. | Zilele 5- 13 -Începe când încetează fluxul menstrual(durata 9-12 zile) FSH şi LH → Dezvoltarea şi maturarea foliculilor ovarieni→ Secreţie de estrogen→ uter |
| stadiul proliferativ.modif uter | Uter-Are loc refacerea zonei funcţionale 1. Glandele uterine Cresc numeric şi în lungime Dens situate Drepte, apoi încolăcite Celulele epiteliului: cilindrice, bazofile, nucleu eucrom, începe acumulare de glicogen în celule 2. Corionul Congestie şi edem periglandular şi perivascular Celule stelate cu prelungiri 3. Arterele spiralate-traict putin sinuos 2/3 inferioare ale endometrului funcţional -Preparatele histologice au aspect intens bazofil -Grosimea endometrului- 2-3 mm |
| Faza proliferativa uter | |
| Faza proliferativa uter-la inceput | |
| Ovulatia. | Zilele 13- 15 Nivel crescut de estrogeni → inhibarea secreţiei de FSH, compensator se va sereta în exces LH → formarea corpului galben Absenţa LH → cicluri anovulatorii |
| Stadiul secretor. | Zilele 16- 26 Modificările permit nidarea oului Endometrul grosime de 5-6 mm Corpul galben-> ->Secretă estrogen şi progesteron Dependent de FSH şi LH Preparatele histologice au aspect intens eozinofil |
| Stadiul secretor.Uter-modif 1.Glande | Uter 1.Glandele - Încolăcite, dilatate chistic datorită acumulării produşilor de secreţie -În lumen- escrescenţe celulare-pinteni epiteliali intraglandulari -Celule mari, citoplasma eozinofilă, nucleu apical, datorită acumulării glicogenului, apoi nucleul bazal datorită MPZ acumulate apical - aspectneregulat al polului apical al celulelor- dantela uterină |
| Stadiul secretor.Uter-modif.2.Corion 3.Artere spiralate | 2,Corionul Congestie, edem, celule poligonale, iniţial izolate, apoi placarde perivasculare- celule predeciduale 3.Arterele spiralate Lungi, ajung la suprafaţa endometrului |
| Faza secretorie.ciclu uterin | |
| Stadiul premenstrual | Zilele 27-28 Involuţia corpului galben →Scăderea secreţiei de estrogen şi progesteron→Modificări necrotice şi degenerative, care vor afecta: 1.Arterele spiralate: Vasoconstricţie prelungită→ ischemie locală → necroză celulară Vasodilataţia →sângele pătrunde brusc în vase cu pereţi fragili, care se vor rupe→ hemoragii interstiţiale →accentuarea hipoxiei locale → necroze 2.Necroza- stratul funcţional |
| Fecundatia | are loc în 1/3 externă a trompei uterine - reprezintă procesul de formare al unui ou sau zigot, în urma fuzionării celulelor sexuale mature, spermatozoidul şi ovulul. - la om, fecundaţia are loc în intervalul de 12-24 de ore de la ovulaţie, acesta fiind timpul de supravieţuire al ovocitului în trompă |
| Segmentaţia şi migrarea oului | După fecundare, zigotul începe diviziunea mitotică.=> blastomere(Cel)-segmentare=>segmentării, rezultă morulă, (structură celulară plină) înconjurată de zona pellucida.-dispare după 3-4 zile. -La 5-6 zile după fecundaţie, oul ajunge în cavitatea uterină, fiind format din 32-64 blastomere. cand64 blastomere->blastocist |
| Blastocist | Morula- blastocist: - cavitate vitelină, care contine substante nutritive - celulele situate central vor forma embrionul - celulele situate periferic vor forma trofoblastul |
| Nidatia | Ajuns în cavitatea uterină, blastocistul rămâne liber aproximativ 24 de ore-“perioada critică” - La 6-7 zile de la fecundatie, are loc nidaţia -mucoasa uterină se gaseşte în fază secretorie avansată - deciduă sau caducă -celulele corionului mucoasei - celule deciduale - Nidaţia se desfăşoară datorită enzimelor proteolitice produse de trofoblast -În a 11-a zi de la fecundatie, endometrul se reface peste locul de implantare a blastocistului |
| (Caduca)Decidua uterina.3 zone in fctie de locul de implantare embrion | In raport cu locul de implantare al embrionului, caduca sau decidua uterină prezinta 3 zone:1. decidua bazală sau serotina - zona de implantare - participă la formarea placentei şi constituie placenta maternă 2. decidua capsulară sau reflectată - acoperă blastocistul 3.decidua adevarată ( vera) sau parietală - restul mucoasei uterine |
| Nidatia.3 faze | -Blastocistul a pierdut zona pellucida; el pătrunde în grosimea mucoasei uterine 1.Aderarea blastocistului la suprafaţa endometrului se face cu polul său embrionar. 2.Pătrunderea blastocistului printre celulele endometrului 3.form cel deciduale in stroma( ele nutrtie si protectie) -dupa implant,epit uter deasupra blastocit-> decidua..3 tipuri |
| In evolutie, blastocistul va fi format din : | - disc embrionar - cavitate amniotica - cavitate vitelina - mezoderm extraembrionar - trofoblast |
| În dezvoltarea placentei se disting 2 stadii | ● stadiul previlos, între zilele 6-13. ● stadiul vilos, din ziua a 13-a şi până la naştere. |
| dezv placenta.stadiul previlos | între zilele 6-13. • perioada prelacunară- zilele 6-9; • perioada lacunară- zilele 9-13. |
| dezvoltare placenta.stadiul vilos | - din ziua a 13-a şi până la naştere. • perioada de elaborare a placentei, - ziua a 13-a până la sfârşitul lunii a IV-a - • perioada de stare, din luna a V-a, până la termen |
| Stadiul vilos. A.Perioada prelacunară (zilele 6-9) | Trofoblastul este format din 2 straturi : 1. Citotrofoblastul (stratul celulelor clare, stratul celulelor Langhans ) 2. Sincitiotrofoblastul: |
| Perioada prelacunară (6-9).Citotrofoblastul | 1. Citotrofoblastul (stratul celulelor clare, stratul celulelor Langhans ) - strat profund - este format dintr-un rând de celule cubo- cilindrice, dispuse pe o membrană bazală, mitoze - este un strat continuu apoi discontinuu - în col. HE celulele au : citoplasma palid bazofilă, nucleu eucrom - începând cu lunile III- IV, acest strat începe să dispară. |
| Perioada prelacunară (6-9).Citotrofoblastul.celule langhans | -Rare celule Langhans rotunde sau alungite, izolate, situate între sinciţiu şi membrana bazală trofoblastică, - pot persista pănă la sfârşitul sarcinii - “celule Langhans reziduale” -ele sunt situate mai ales în vecinătatea capilarelor. |
| stadiul previlos 2. Sincitiotrofoblastul:celule alc | 2. Sincitiotrofoblastul:= masă citoplasmatică întunecată, cu nuclei hipercromi - citoplasma celulelor contine : RER şi REN, ap. Golgi, mitocondrii, picături lipidice, vezicule de pinocitoză. La polul apical- microvili - în placentele tinere, nucleii sincitiotrofoblastului se dispun regulat |
| 2. Sincitiotrofoblastul:activit celule | celulele- au activitate secretorie intensă: - gonadotrofinele coriale - hormonul lactogen placentar - prolactina - progesteron - estrogen - în placentele tinere, nucleii sincitiotrofoblastului se dispun regulat |
| Sincitiotrofoblastul:.Nodulii (mugurii) sinciţiali | = rezultatul proeminenţei în spaţiul intervilozitar, a unor grupuri de nuclei împreună cu sinciţioplasma din jur. Aceste formaţiuni se pot detaşa, apărând libere în spaţiul intervilos. -contopirea mai multor noduli,=> punţile sinciţiale intervilozitare, descrise de către Langhans. - Proiecţii ale sinciţioplasmei în spaţiile interviloase= pseudopode sinciţiale, se întâlnesc mai ales în placentele patologice. |
| stadiul previlos.trofoblast.Celulele “X“( celule trofoblastice intermediare) | -Au origine trofoblastică. -aceste celule secretă hormonul lactogen placentar şi proteina bazică principală. -Citoplasma: întunecată, cu numeroase vacuole şi mai mulţi nuclei. : important rol imunologic, intervenind în sinteza oncofibronectinei |
| Stadiul previlos.B. Perioada lacunara ( zilele 9- 13 ): | - sinciţiotrofoblastul proliferează şi datorită activi-tatii sale litice determină: ● apariţia unor lacune în grosimea deciduei bazale ● erodarea pereţilor vasculari (artere vene) din mucoasa uterina şi pătrunderea sângelui matern în lacune ● lacunele cu sânge matern vor fi tapetate de trofoblast. |
| Stadiul vilos.A. Perioada de elaborare ( constituire) a placentei,(ziua a 13-a - sfârşitul lunii a IV-a) | - este caracterizată prin formarea vilozităţilor primare, secundare, terţiare -formare chorion laeve (neted) -form chorionul frondosum ( neregulat) |
| Stadiul vilos. A. Perioada de elaborare ( constituire) a placentei,(ziua a 13-a - sfârşitul lunii a IV-a) | -caracterizată prin formarea vilozităţilor primare, secundare, terţiar - trofoblastul situat în contact cu decidua capsulară (reflectată) se atrofiază şi formează aşa numitul chorion laeve (neted) - trofoblastul situat in contact cu decidua bazală proliferează dând naştere vilozităţilor şi formează chorionul frondosum ( neregulat) |
| Stadiul vilos. A. Perioada de elaborare ( constituire) a placentei,1. Vilozitatile primare: vezi img ppt | - se dezvoltă încă din perioada lacunar - sunt complet constituite în zilele 13-18 - sunt formate dintr-un : - ax format din citotrofoblast - acoperit de sincitiotrofoblast - aceste vilozităţi delimitează lacunele în care a pătruns sângele matern - totalitatea acestor lacune=> spaţiul inter-vilos -este constituită circulaţia placentară maternă |
| Stadiul vilos. A. Perioada de elaborare ( constituire) a placente. 2. Vilozităţi secundare ( coriale) | - se constituie între zilele 18-20 - în axul vilozităţilor primare pătrunde mezenchimul extraembrionar= corion - vilozităţile secundare sunt formate dintr-un - ax reprezentat de corion ( mezenchim extraembrionar), - tapetat de trofoblast, cu cel două straturi: - citotrofoblast - sinciţiotrofoblast. |
| Stadiul vilos. A. Perioada de elaborare ( constituire) a placentei. 3. Vilozităţi terţiare: | - apar din ziua 21-a, când în axul vilozităţilor secundare apar vase sanguine ( diferenţiate din mezenchimul extraembrionar local - conectarea acestor vase vilozitare la circulaţia embrionului, determină constituirea circulaţiei fetale . |
| Stadiul vilos. A. Perioada de elaborare ( constituire) a placentei..Vilozităţile terţiare-> vilozităţilor fiice | Vilozităţile terţiare, după constituire, se ramifică şi => vilozităţilor fiice, dintre care: - o parte rămân libere în spaţiul intervilos, - o parte se inseră pe decidua bazală =>“vilozităţi crampon” . |
| Stadiul vilos. A. Perioada de elaborare ( constituire) a placentei..cotiledon(lobul fetal.) | O vilozitate terţiară împreună cu toate ramifica- ţiile sale ( vilozităţi libere şi vilozităţi crampon) |
| Stadiul vilos. A. Perioada de elaborare ( constituire) a placentei.Formarea placentei definitive | ziua a13-a - luna a IV-a), implică următoarele modificări: • formarea lobulilor şi a septelor interlobulare • dispariţia progresivă a citotrofoblastului; • formarea de muguri sinciţiali. La sfârşitul lunii a IV-a, placenta este complet constituită. |
| Stadiul vilos.B. Perioada de stare: | - Au loc numai procese de creştere î volum a placentei prin: - ramificarea în continuare a lobulilor - dezvoltarea progresivă a sistemului vascular |
| Stadiul vilos.Arborele vilozitar ->4 generatii vilozităţile stem. | -constituit din vilozităţile stem. -Vilozităţi stem principale=trunchi vilozitar zona bazală a arborelui vilozitar, -care asigură conexiunea cu placa corială. Aceste vilozităţi ->4 generaţii de ramuri(ord 1-4) -4 generaţii scurte, groase, desprinse din trunchi ; situate în vecinătatea plăcii coriale |
| Stadiul vilos.Arborele vilozitar -->vilozităţile stem. ramurile de ordinul IV | -ramurile de ordinul IV -> 2 până la 30( în general 10) dicotomizări inegale, mai subţiri -ac.dicotomizări- situate la periferia arborelui vilozitar( vilii terminali) -O parte din ac ramuri periferice-->vili de ancorare,( se conectează cu decidua bazală. ) |
| Stadiul vilos.Arborele vilozitar.VILII MEZENCHIMALI | Sunt constituiţi: 1.ax = mezenchim În axul conjunctiv există structuri vasculare, capilarele slab dezvoltate. 2.trofoblast, cu cele două straturi, citotrofoblast şi sinciţiotrofoblast. =zona de proliferare cu formare de ramuri viloase. -În săptămânile 7-8 de sarcină, vilii mezenchimali devin vili intermediari imaturi. -Pot persista mici insule de vili mezenchimali în centru arborelui vilozitar, = zone care asigura proliferarea de noi ramuri vilozitare. |
| Stadiul vilos.Arborele vilozitar.VILII INTERMEDIARI IMATURI | Apar în 1şi 2 trimestru de sarcină. Sunt vili de calibru crescut. Constituiţi: 1.Axul= stromă reticulară, în care- vase de sânge şi canale stromale intercomunicante. Aceste canale permit circulaţia celulelor Hofbauer=macrofagele fetale. CELULELE HOFBAUER:-remodelarea ţesutului conjunctiv stromal -morfogeneza şi angiogeneza vililor. 2.Trofoblast |
| Stadiul vilos.Arborele vilozitar.VILII INTERMEDIARI IMATURI -->maturi | -Numărul vililor intermediari se reduce pe măsură ce sarcina avansează.Uneori dispar complet. Transformarea vili intermediari imaturi --> vili intermediari maturi se face gradat: - fibroza stromei în vecinătatea peretelui vascular. -creştere a numărului de fibre colagene, care vor comprima până la dispariţie canalele stromale. |
| Stadiul vilos.Arborele vilozitar.VILII INTERMEDIARI MATURI | Apar la începutul ultimului trimestru de sarcină. -Aspectul - determ de angiogeneza care din acest moment nu mai formează ramuri, vasele crescând numai în lungime. -Vilii intermediari maturi sunt lungi, subţiri, cu ramificări periferice. Au un traiect în zig-zag. - contin arteriole, venule colectoare şi numeroase capilare. -participă activ la schimburile feto-materne, datorită gradului crescut de vascularizare. |
| Stadiul vilos.Arborele vilozitar.VILII TERMINALI | =ramificaţiile finale ale arborelui vilozitar, în cel de-al treilea trimestru de sarcină. -Sunt legaţi de vilii intermediari maturi printr-o porţiune îngustată. -În trimestrul 3 de sarcină predomină fenomenele de maturare vilozitară, în detrimentul proceselor de creştere a arborelui vilozitar. - form: -trofoblast +ax conjunctiv în care periferic - capilare cu dilatări sinusoidale -Prin fuzionarea membranei bazale capilare, cu cea trofoblastică=> o membrană metabolică, la nivelul ei : schimburile feto- materne= membrana vasculo-sinciţială a vililor terminali. -gradul de vascularizare - crescut - loc perifa capilarelor=> vilii terminali=sediul principal al schimburilor feto-materne. |
| Placenta -2 tipuri | 1. Placenta fetală 2. Placenta maternă |
| 1. Placenta fetală-alc | 1. Placenta fetală - Se formează de la nivelul trofoblastului - Este formată din : a. placa corială b. ţesutul placentar propriu-zis( arborele vilozitar) |
| a. placa corială | - formată din ţesut mezenchimatos=corionul şi care se extinde în vilozităţi, formând axul acestora - este tapetată către: • cavitatea amniotică de un epiteliu simplu cilindric – epiteliul amniotic • spatiul intervilos de trofoblast |
| .Placenta fetala.b.ţesutul placentar fetal: | - are ca unitate morfo-funcţională lobulul sau cotiledonul fetal : 1. este format dintr-o vilozitate tertiară împreună cu toate ramificaţiile sale 2. are un sistem vascular propriu, conectat la vasele ombilicale 3.placenta matură este formată din 8-15 cotiledoane |
| Vilozitatile coriale:2 componente+descriere | 1. ax conjunctiv vascular - elemente vasculare fetale - fibre colagen, reticulina - fibroblaste - fibre musculare netede - celule cu miofilamente contractile - celule Hoffbauer ( din luna II-luna IV) - origine probabil monocitar 2. epiteliul trofoblastic - pana in luna IV –a : bistratificat : cito si sincitiotrofoblast - dupa luna a IV-a : unistraficat : sincitiotrofoblast cu muguri sincitiali) |
| Placenta – diagnostic histologic | In preparatele histologice, vilozitatile placentare apar sectionate in diverse incidente. Intre vilozitati - exista placarde cu celule deciduale - sange matern din spatiul intervilos |
| placenta 3 luni -Col HE | |
| Placenta la 3 luni- col HE | |
| Placenta la termen-col HE | |
| Placenta la termen-col HE | |
| Placenta la termen-col.HE | |
| Diagnostic diferential al vilozitatilor coriale. Placenta 3luni | Placenta 3luni -Marime: mari, rare -Trofoblastul: citotrofoblast sincitiotrofoblast -Ax conjunctiv: lax, palid colorat -Vase :mici |
| Diagnostic diferential al vilozitatilor coriale Placenta la termen | 1.Marime viloz coriale: - mici, dese 2.Trofoblastul:- sincitiotrofoblast (muguri sincitiali) 3.Ax conjunctiv:- dens, intens colorate 4.Vase : -numeroase, sclerozate, uneori cu trombi |
| 2. Placenta maternă-2 compon. | 2. Placenta maternă Este reprezentata prin a. decidua bazală : b. septele placentare : |
| .2.Placenta la termen a. decidua bazală : | a. decidua bazală : - strat compact, superficial - format din celule deciduale - strat spongios, profund – cu glande uterine dilatate, ce dau un aspect spongios. Acest strat reprezinta linia de decolare a placentei după expulzia fătului |
| 2Placenta materna. b. septele placentare : | - reprezintă prelungiri conjunctivo-vasculare ale deciduei bazale, care determină compartimentarea spaţiului intervilos - nu ajung niciodată să fuzioneze cu placa corială. - apar către sfârşitul lunii a III a de gestaţie |
| Placenta Stratul sau zona joncţională Nitabuch . Spaţiile interviloase | Stratul sau zona joncţională Nitabuch = regiunea de contact între placenta maternă şi trofoblast. La acest nivel apare un proces de degenerescenţă fibrinoidă . Spaţiile interviloase sunt lacunele pline cu sânge matern tapetate pe de o parte de placa corială şi pe de altă parte de decidua bazală şi septele placentare. |
| Bariera feto-placentară: | - totalitatea elementelor care separă sângele matern din spatiul intervilos de sângele din vasele vilozităţilor coriale - conţine următoarele elemente : • epiteliu trofoblastic • MB a epiteliului trofoblastic • MB a endoteliului capilar • endoteliul capilarelor fetale Îmbătrânirea placentei – îngroşarea barierei feto-placentare |
| Circulatia placentara:.2 comp-descri | Circulatia placentara: - circulatia fetala: 2 artere ombilicale vena ombilicala -circulatia materna: arterele spiralate venele utero-placentare |
| La ex. macroscopic, placenta umană | La ex. macroscopic, placenta umană: - are forma discoidală - diametru = 25-30 cm - grosime = 2,5- 3 cm - G la naştere = 500-600 g Prezintă 2 feţe: - fetală – netedă - maternă - neregulată |
| Funcţiile placentei : | 1. schimburile materno-fetale 2. funcţie endocrină - gonadotropina corionică umană (HCG) - prolactina - estrogeni - progesteron - hormon lactogen placentar - relaxina - factori de crestere insulin like(IGF) 1si 2 3. protecţie |
| Uterul gravid.modificari.endo si miometru | se caracterizează prin : - hipertrofia miometrului - modificări ale endometrului Grosimea peretelui uterin ajunge la 2,5 cm: 1 cm – endometrul 1,5 cm - miometrul |
| Uter gravid Modificările miometrului : | 1hipertrofia fibrelor musculare neted L = 500 μ ( normal 40-50 μ) Diametru = 25-30 μ (normal 4-5 μ) 2.hiperplazia fibrelor musculare netede - se realizează prin 2 mecanisme . diviziunea fibrelor existent .metaplazia fibroblastelor 3.proliferarea ţesutului conjunctiv de legătură (fibre colagene, fibre elastice) |
| Glandele mamare.general. | Glande exocrine Origine ectodermică Situate în regiunea toracică anterioară Hormonodependente |
| Glande mamare 2Generalităţi | În timpul vieţii intrauterine, se dezvoltă sub acţiunea hormonilor lactogen placentar şi estrogeni La bărbaţi, au o structură rudimentară, involuează sub acţiunea testosteronului. La femei, se descriu următoarele etape: Până la pubertate Pubertate Perioada adultă Climacteriu |
| La femei: -Înainte de pubertate: ţesut conjunctiv dens sărac celular - La pubertate, sub influenţa estrogenilor se dezvoltă stroma - În perioada reproductivă suferă modificări ciclice în concordanţă cu ciclul ovarian şi uterin - Structura definitivă se formează în sarcină prin dezvoltarea parenchimului sub influenţa progesteronului și a prolactinei. - Devin funcţionale în timpul sarcinii când secretă colostrul și după naștere: perioada lactaţiei, iniţiată de prolactină - Eliminarea secreţiei este favorizată de oxitocină - La menopauză involuează prin înlocuirea parenchimului cu ţesut conjunctiv | |
| Anatomia topografică a regiunii mamare | 1.Tegument 2.Ţesut adipos premamar: ţesut adipos alb bine reprezentat la periferie, subţire în zona areolei 3.Glanda mamară 4.Ţesut adipos retromamar: între glandă şi fascia pectoralului |
| Struct histol.Gl mamara | Organ parenchimatos 1.Capsulă: tegumentul 2.Stromă: derivată din derm 3.Parenchim |
| .Glanda mamara.struct histo 1. Tegumentul | 1. Tegumentul Zonă periferică: tegument subţire Zonă centrală (aria mamelonară): tegument pigmentat Mamelon Proeminenţă tegumentară Areola mamară Suprafaţa neregulată |
| Mamelonul.Areola mamara. | 1.Mamelonul Conţine: ţesut conj dens (numeroase fibre elastice) bogat vascularizat şi inervat (corpusculi senzitivi), canalele galactofore mari orientate longitudinal,fibre musculare netede 2.Areola mamară -contine: tuberculii Montgomery şi anexe tegumentare |
| .Glanda mamara.struct histo 1. Tegumentul . muşchiul areolo-mamelona | În dermul ariei mamelonare fibrele musculare netede au dispunere circulară şi radiară în jurul canalelor galactofore, formând muşchiul areolo-mamelonar |
| Structura histologică 2. Stroma | = ţesut conjunctiv derivat din derm 1.Stroma nefuncţională, densă, interlobulară: - Ţesut conjunctiv dens provenit din dermul profund - Conţine ţesut adipos alb -Delimitează lobulii -in jurul canalelor mari şi medii 2. Stroma funcţională, intralobulară: Ţesut conjunctiv lax bogat celular - Provenit din dermul superficial - În jurul canaliculelor mici şi a alveolelor secretoare |
| 2.stroma gl mamara | |
| 3. Parenchimul: | -glande compuse tubulo-alveolare. -Organizat în 15-25 lobi delimitaţi de septe conjunctive Structură variabilă, dependentă de starea funcţională. : Se descriu 3 stadii: În repaus În sarcină În lactație |
| Glanda mamară “în repaus”.Parenchimul | = reprez. de porţiunea excretoare; alveolele secretoare lipsesc. Sistemul canalicular este format din: Canale galactofore Canale interlobulare Canale intralobulare |
| Canalele galactofore | cele mai mari -În mamelon-o dilataţie: sinusul galactofor şi se deschid la suprafaţă prin porul galactofor. - Lumen tapetat de epiteliu stratificat cubo-cilindric, care la deschidere devine stratificat pavimentos nekeratinizat, apoi keratinizat. - Între celulele epiteliale şi MB se dispun celule mioepiteliale |
| Canalele galactofore.acop de ce? ramif? | Înconjurate de o teacă de natură fibro-elastică cu fibre musculare netede Se ramifică în canale interlobulare |
| Glanda mamara.PArenchimCanalele interlobulare | -Dimensiune medie -Localizate în stroma nefuncţională - Lumen festonat tapetat de un epiteliu simplu cilindric dublat de celule mioepiteliale - Se ramifică în canale intralobulare |
| Canalele intralobulare | -Cele mai mici -Localizate în stroma funcţională -Lumen tapetat de epiteliu simplu cubic, dublat de celule mioepiteliale - Se termină “în deget de mănuşă” sub forma unor muguri celulari plini: mugurii de aşteptare |
| Raportul parenchim / stromă: P << S | -În glanda mamară în repaus, stroma este mai abundentă in comparaţie cu parenchimul -Structura= o cantitate mare de stromă conjunctivo-adipoasă, parenchimul fiind reprezentat de structuri canaliculare. = Noţiunea de lobul mamar este arbitrar definită |
| Modificări ciclice ale glandei mamare în repaus-3 faze | Glanda mamară suferă modificări ciclice determinate de ciclul ovarian și concordante cu ciclul uterin. 1.Faza hemoragică 2.Faza proliferativă (estrogen) 3.Faza secretorie (progesteron) |
| Modificări ciclice ale glandei mamare în repau.-primele 2 faze | 1.Faza hemoragică Stroma funcţională → bogat celulară Descuamarea celulelor epiteliale ductale Retracţia canaliculelor intralobulare 2Faza proliferativă (estrogen) Stroma funcţională săracă în celule Canaliculele intralobulare se ramifică Celule epiteliale din canalicule devin voluminoase |
| Modificări ciclice ale glandei mamare în repaus 3.Faza secretorie (progesteron) | 3.Faza secretorie (progesteron) Stroma funcţională- congestionată Edem al ţesutului conjunctiv Se schiţează alveole secretorii |
| Glanda mamară în sarcină-ce modif? | 1. Modificări ale tegumentului: - Hiperpigmentarea ariei mamelonare - Dilatarea reţelei venoase superficiale - Dezvoltarea tuberculilor lui Montgomery 2.Modificări ale raportului Parenchim – Stromă Datorită extinderii elementelor de parenchim şi restrângerii stromei nefuncţionale Se descriu: Stadiul proliferativ (lunile I-IV) Stadiul secretor (lunile V-IX) |
| Glanda mamară în sarcină-2 stadii | Se descriu: Stadiul proliferativ (lunile I-IV) Stadiul secretor (lunile V-IX) |
| .Glanda mam sarcina.I. Stadiul proliferativ-parenchim | I. Stadiul proliferativ Parenchimul: Ramificarea sistemului canalicular Apariţia alveolelor secretorii Se constituie lobulii mamari: totalitatea alveolelor secretoare tributare unui canalicul intralobular. |
| .Glanda mam sarcina.I. Stadiul proliferativ. Stroma: | - Se reduce prin resorbţia ţesutului adipos -Este reprezentată de septe conjunctive subţiri care delimitează lobulii - La sfârşitul lunii a IV-a, structura este complet constituită |
| .Glanda mam sarcina. II. Stadiul secretor.Parenchim | Parenchimul: -Hipertrofia alveolelor secretorii prin secreţia şi acumularea colostrului → creşterea în volum a glandei -Colostrul conține: IgA, IgG, IgM, lactoferină, lizozim, complement, citokine, factori de creștere, vit.A, proteine, cantități mai mici de lipide și carbohidrați 0Colostrul continuă să se secrete şi în primele zile după naştere, apoi va fi înlocuit cu secreţia lactată. |
| Glanda mamară în lactaţie.Parenchim | Parenchimul: structură puternic lobulară Un lobul: totalitatea alveolelor tributare unui canalicul intralobular Un lob: parenchimul tributar unui canal galactofor Produsul secretat – laptele |
| Glanda mamară în lactaţie.Stroma | 1.Stroma nefuncțională: septe interlobulare: fibre de colagen şi reticulină 2.Stroma funcțională, intralobulară conţine plasmocite secretoare de Ig, în special Ig A, care conferă imunitate pasivă nou-născutului |
| GL mam. lactatie Raportul parenchim / stromă | Raportul parenchim / stromă: P >> S În glanda mamară în lactaţie, parenchimul este mai bine dezvoltat în comparaţie cu stroma Parenchimul este reprezentat de canalele excretoare şi alveolele secretoare Noţiunea de lobul mamar este reală. |
| GL mam. lactatie -Alveolele secretoare | -Alveolele secretoare -sunt poligonale, cu lumenul larg, - lumen tapetat de epiteliu simplu dublat de celule mioepiteliale - Epiteliul alveolelor se modifică în funcţie de ciclul secretor |
| gl mamara lacatatie .Ciclul secretor:3 faze descrie | 1.Faza de elaborare:Celule cilindrice Subnuclear: RER, \ supranuclear: mitocondrii, ap. Golgi, vacuole lipidice şi granule proteice 2.Faza de secreţie: Celule cubice datorită eliminării secreţiei: lipidele se elimină prin mecanism apocrin, granulele proteice se elimină prin mecanism merocrin 3.Faza de refacere: Celulele se refac pe seama organitelor restante |
| Glanda mamara. Histofiziologie | -Laptele conţine proteine 1,4%, lipide 4%, lactoză 7% , minerale și vitamine suspendate în apă. - Proteinele sunt elaborate la nivelul RER, sunt ambalate în granule secretoare în Ap. Golgi și se elimină prin merocrinie. - Lipidele se acumulează prin confluarea picăturilor lipidice la polul apical, nu sunt delimitate de membrane -și se elimină prin apocrinie, odată cu membrana celulară de la polul apical și o parte din citoplasma apicală. |
| Gl mamara. .Histofiziologie-plasmocite,ocitocina | -Plasmocitele din stroma funcțională secretă Ig care intră în compoziția laptelui; Ig trec prin celulele epiteliale ale alveolelor, fiind incluse în vezicule de transcitoză. - Eliminarea secreției este favorizată de contracția celulelor mioepiteliale ale alveolelor și ductelor excretoare sub acțiunea oxitocinei. |
| GL mamara.Histofiziologie | |
| Regresia glandei mamare după lactaţie | 1.Parenchimul: - Alveolele se atrofiază, celulele se autodistrug prin autofagie lizozomală şi sunt fagocitate de macrofage. -Pot persista alveole dilatate - Persistă celulele mioepiteliale şi MB a alveolelor → NU SE REALIZEAZĂ “restitutio ad integrum” ! 2.Stroma: Se reface ţesutul conjunctivo-adipos |
| Glanda mamară în climacterium | - Reducerea stromei şi parenchimului prin atrofia ţesutului conjunctiv perilobular şi a ductelor. |
| Diagnostic histologic Glanda mamară în repaus | |
| Diagnostic histologic Glanda mamară în lactație | |
| Dgs diferenţial cu tiroida!!! -Glanda mamară în lactaţie | Tiroida |
Quer criar seus próprios Flashcards gratuitos com GoConqr? Saiba mais.