Ramurile anterioare ale nervilor spinali păstrează structura segmentară:
În toate regiunile
Numai în regiunea cervicală
Numai în regiunea toracică
În regiunea lombară şi sacrată
Cu excepţia celor din regiunea toracică formând plexuri.
Ramurile plexului brahial sunt grupate în:
Mediale şi laterale
Anterioare şi posterioare
Superioare şi inferioare
Groase şi subţiri
Scurte şi lungi.
Faţă de artera axilară fasciculele plexului brahial se află:
Anterior, posterior şi medial
Anterior, medial şi lateral
Anterior, superior şi inferior
Superior, anterior şi medial
Lateral, medial şi posterior
Din ramurile scurte ale plexului brahial fac parte
Nn. supraclaviculares
N. subclavius
N. subcostalis
N. thoracicus brevis
N. thoracodorsalis
Din ramurile lungi ale plexului brahial fac parte:
N. axillaris
N. radialis
N. ulnaris
N. thoracicus longus
N. medianus
Nervul axilar inervează:
Muşchiul deltoid
Muşchiul rotund mare
Capsula articulaţiei umărului
Muşchiul coracobrahial
Pielea de pe faţa posterioară a umărului şi faţa postero-laterală superioară a braţului
Nervii intercostali:
Reprezintă ramuri ale lanţului simpatic
Există în număr de 12 perechi
Reprezintă ramurile anterioare ale nervilor toracici I – XI
Ramura anterioară a nervului toracic XII e denumită nerv subcostal
Se localizează pe faţa laterală a coastelor
Se află în spaţiile intercostale
Se plasează între muşchii intercostali interni şi externi
Iniţial în şanţul costal sunt însoţiţi de artera şi venele omonime
Se unesc între ei prin conexiuni fine
Lansează ramuri pentru organele mediastinului posterior
Muşchii pectorali mare şi mic sunt inervaţi şi vascularizaţi de:
A. thoracoacromialis
Nn. intercostales
Nn. pectorales lateralis et medialis
Ramuri de la aa. intercostales anteriores
Muşchiul dinţat anterior e vascularizat şi inervat de:
A. thoracodorsalis
A. thoracica lateralis
Aa. intercostales posteriores
Vasele sangvine şi nervii enumeraţi realizează vascularizaţia şi inervaţia diafragmei:
N. phrenicus
A. pericardiacophrenica
A. phrenica superior
A. musculophrenica
Nn. intercostales II – IV
Muşchiul subclavicular este vascularizat şi inervat de:
Nervii supraclaviculari
Nervul subclavicular
Nervul pectoral medial
Artera toracică superioară
Nervul pectoral lateral
Muşchiul rotund mare este vascularizat şi inervat de:
Nervul suprascapular
Nervul subscapular
A. thoracodorsalis și a. circumflexa humeri posterior
А.profunda brаchii
Nervul toracic lung.
Muşchii autohtoni ai toracelui sunt inervaţi de:
Nervul iliohipogastric
Nervii intercostali
Nervul toracic lung
Nervul supraclavicular
Prin orificiul patrulater trec:
Nervul axilar cu artera circumflexă humerală posterioară
Nervul musculocutanat
Artera circumflexă anterioară
Nervul dorsal al scapulei.
Muşchii supra- şi infraspinoşi sunt inervaţi de:
Nervul axilar
Nervul transvers al gâtului
Nervul dorsal al scapulei
N. medianus.
Nervul musculocutanat inervează:
Muşchiul brahial
Muşchiul biceps brahial
Capsula articulaţiei cotului.
Nervul median inervează muşchii:
.M. pronator teres
M. flexor digittorum superficialis
M. flexor carpi ulnaris
M. flexor carpi radialis
M. pronator quadratus.
Nervul median inervează articulaţiile:
Umărului
Cotului
Radiocarpiană
Carpului
Toate interfalangiene
N. cutaneus brachii medialis:
Porneşte de la fasciculul posterior al plexului brahial
Însoţeşte artera brahială
Inervează pielea de pe faţa medială a braţului
Lansează nn. intercostobrachiales
Formează conexiuni cu ramurile nervului ulnar.
Nervul radial:
Reprezintă o ramură a fasciculului medial al plexului brahial
Trunchiul lui se întinde de la nivelul marginii inferioare a muşchiului pectoral mic până la apofiza stiloidă a radiusului
Trece prin canalul humeromuscular
Este însoţit de artera brahială
În leziunile lui mâna îmbracă aspect de gheară.
Muşchii anteriori ai antebraţului sunt inervaţi din:
N. musculocutaneus
N. cutaneus antebrachii medialis
Muşchii posteriori ai antebraţului sunt irigaţi şi inervaţi de:
A. interossea posterior
A. radialis
Muşchii tenarului sunt inervaţi din:
N. interosseus anterior
. N. interosseus posterior.
Muşchii hipotenarului sunt inervaţi şi irigaţi de:
Nervul median şi artera ulnară
Nervul radial şi artera ulnară
Nervul ulnar şi artera radială
Nervul median şi artera radială
Nervul ulnar şi artera ulnară.
Sursele constante de inervaţie a articulaţiei scapulohumerale sunt:
Nervii axilar şi suprascapular
Nervii axilar şi subscapular
Nervii axilar şi radial
Nervii axilar şi pectorali laterali
Nervii radial şi musculocutanat
Formaţiunile capsuloligamentare ale cotului sunt inervate din:
. N. musculocutaneus
N. cutaneus brachii medialis
Muşchiii anteriori ai braţului sunt inervaţi de:
Nervul median
Nervul radial
Nervul ulnar
Nervul cutanat brahial medial.
Muşchiii posteriori ai braţului sunt inervaţi de nervul:
Cutanat posterior al braţului
Axilar
Radial
Median
Ulnar.
Componenţa pachetului vasculonevros al braţului:
Artera ulnară
Artera brahială
Venele brahiale
Artera radială.
Prin şanţul radial al antebraţului trece:
Ramura superficială a nervului radial
Ramura profundă a nervului radial
Nervul cutanat lateral al antebraţuluii
Nervul interosos anterior
Artera radială
Artera axilară:
Reprezintă o continuare a arterei subclaviculare
E înconjurată de trunchiurile nervoase ale plexului cervical
La nivelul marginii inferioare a muşchiului pectoral mare se continuă cu artera brahială
Se proiectează în şanţul deltoidopectoral
E localizată în cavitatea axilară
La nivelul triunghiului clavipectoral de la artera axilară pornesc:
Artera toracică laterală
Rr. subscapulares
R. acromialis
Artera toracoacromială
La nivelul triunghiului pectoral de la artera axilară se desprind:
Artera toracică supremă
Artera subscapulară
Artera circumflexă anterioară a braţului
La nivelul triunghiului subpectoral de la artera axilară pornesc:
Artera circumflexă humerală anterioară
Artera profundă a braţului
Artera circumflexă a scapulei
Artera subscapulară se divide în:
Artera circumflexă humerală posterioară
Artera toracodorsală
Artera deltoidă
Artera circumflexă a scapulei abandonează cavitatea axilară prin:
Foramen quadrilaterum
Foramen trilaterum
Apertura superioară a cavităţii axilare
Apertura inferioara a cavităţii axilare
Triunghiul subpectoral.
Artera brahială:
Porneşte de la artera axilară
Se desprinde de la artera subclaviculară
Reprezintă o continuare a arterei axilare
Este o componentă a pachetului neurovascular al braţului
Se întinde de la nivelul marginii inferioare a muşchiului pectoral mare până la nivelul fosei coronoide
Se plasează în şanţul bicipital medial
E însoţită de două vene brahiale şi nervul radial
Poate fi palpată în fosa cubitală lateral de tendonul bicepsului brahial
În scop de suspendare a hemoragiei poate fi comprimată pe epicondilul lateral al humerusului
De la trunchiul arterei brahiale pornesc:
Artera brahială profundă
Aa. nutriciae humeri
Artera colaterală medie
Artera colaterală ulnară anterioară
Artera colaterală radială.
Ramurile arterei brahiale irigă:
Articulaţia scapulohumerală
Muşchiul pectoral mare
Muşchii anteriori ai braţului
Articulaţia cotului
Muşchiul triceps al braţului cu excepţia capului lui lateral.
Artera radială:
Reprezintă o continuare a arterei brahiale
Continuă traiectul arterei brahiale
Este una din cele două ramuri terminale ale arterei brahiale
Reprezintă artera colaterală a antebraţului
Formează arcada superficială palmară
Artera brahială profundă:
Reprezintă artera colaterală a braţului
Este însoţită de venele omonime şi nervul median
Irigă muşchii anteriori ai braţului
Lansează două artere colaterale - medie şi laterală spre reţeaua arterială a cotului
Se proiectează în şanţul radial
Se palpează în şanţul pulsului şi în tabachera anatomică
Pentru a suspenda hemoragia poate fi comprimată pe ulnă
Participă la irigarea muşchilor anteriori ai antebraţului cu excepţia flexorului ulnar al carpului şi a pronatorului patrat
Este însoţită de două vene radiale şi nervul radial
Arcada palmară superficială:
Este situată imediat sub pielea palmei
Se formează din a. princeps policis de la artera radială şi ramura terminală a arterei ulnare
Se formează din a.ulnară și ramura palmară superficială a arterei radiale
Lansează arterele digitale palmare proprii
Prin arterele perforante anastomozează cu arcada palmară profundă.
Arcada palmară profundă:
E situată sub tendoanele flexorilor degetelor
Se formează din ramura profundă a arterei ulnare şi artera radială
Dă naştere la arterele digitale palmare comune
Uneori e formată numai de artera radială
Se proiectează la 2,5 cm proximal de plica palmară mijlocie
In regiunea palmei anastomozează:
R. profundus (din a. ulnaris) şi r. palmaris superficialis (din a. radialis)
R. palmaris superficialis (din a. radialis) şi a. ulnaris
R. profundus (din a. ulnaris) şi a. radialis
Segmentele distale ale arterelor ulnară şi radială
R. palmaris superficialis (din a. radialis) şi a. interossea anterior.
Venele membrului superior:
Sunt grupate în superficiale şi profunde
Nu conţin valve
Sunt legate prin anastomoze numeroase
Cele profunde sunt mai dezvoltate ca cele superficiale
Toate transportă sângele în vena axilară (sistemul venei cave superioare).
Vena cephalica:
. Începe din arcus venosus palmaris superficialis
Reprezintă în aparenţă o continuare a v. metacarpea dorsalis I
Cei mai numeroşi afluenţi ai săi sunt venele superficiale din regiunea braţului
La nivelul fosei cubitale anastomozează cu v. basilica (prin v. intermedia cubiti)
Trece prin şanţul bicipital lateral şi şanţul deltoidopectoral
Vena bazilică:
Reprezintă continuarea venei metacarpiene dorsale IV
Pe antebraţ trece prin şanţul ulnar
Afluează în vena cefalică
. La nivelul fosei cubitale în ea se varsă vv. ulnares
Pe braţ perforează fascia brahială
. Vena mediana cubiti:
Se află pe faţa anterioară a antebraţului
E dotată cu mai multe valve
Are un traiect oblic de la v. cephalica spre v. basilica
Anastomozează cu venele profunde
Poate avea ca afluent principal v. mediana antebrachii.
Venele profunde ale membrului superior:
Sunt impare
Însoţesc arterele
Includ două arcade venoase palmare - proximală şi distală
Din venele profunde ale antebraţului iau naştere două vene brahiale
Venele brahiale afluează în mod separat în vena axilară.
Vena axilară:
Nu posedă valve
Se continuă cu vena subclaviculară
Reprezintă continuarea trunchiului venos comun format în urma confluerii pe braţ a venelor brahial
Are un traiect comun cu cel al arterei omonime
Nu posedă afluenţi.
Ganglionii limfatici ai membrului superior:
Sunt grupaţi în nodi lymphatici cubitales şi nodi lymphatici axillares
Din ei mai pot face parte şi nodi lymphatici interpectorales din peretele anterior al cavităţii axilare
Variază numeric
Pe viu pot fi exploraţi prin palpaţie, limfoangioadenografie
Sunt mai numeroşi la bărbaţi.
Ganglionii limfatici cubitali:
Sunt localizaţi în fosa cubitală, imediat sub piele, lângă venele superficiale
Sunt în număr de 10 – 15
Spre ei e transportată toată limfa de la formaţiunile anatomice ale mâinii şi antebraţului
Limfa de la ei e transportată spre ganglionii limfatici axilari
Se palpează cu 2 - 3 cm inferior de epicondilul medial al humerusului.
Ganglionii limfatici axilari includ grupurile:
Lateral
Medial (pectoral)
Central
Subscapular (posterior)
Interpectoral.
Vasele limfatice ale membrului superior:
Afluează în ganglionii limfatici cubitali şi axilari
Cele superficiale sunt localizate în apropierea nervilor pieloşi
Cele superficiale formează grupurile lateral, medial şi posterior
Cele profunde însoţesc ramurile plexului brahial.
Articulaţia scapulohumerală este irigată din:
A. circumflexa humeri anterior
A. circumflexa humeri posterior
A. circumflexa scapulae
A.thoracodorsalis
Vascularizaţia articulaţiei cotului este realizată de:
A. profunda brachii
A. ulnaris
A. brachialis
Reţeaua arterială a cotului.
În caz de necesitate ligatura pe artera axilară se va aplica:
Mai jos de originea arterei subscapulare
Mai sus de originea arterei subscapulare
Proximal de artera profundă a braţului
Proximal de artera colaterală ulnară superioară
Distal de artera profundă a braţului.
Muşchii eminenţei hipotenare sunt irigaţi preponderent de:
Arcada palmară superficială
Arcada palmară profundă
Artera ulnară şi ramura ei profundă
Artera radială şi ramura ei superficială
Muşchii eminenţei tenare sunt vascularizaţi preponderent de:
Artera principală a policelui
Arterele digitale proprii.
Grupul mediu de muşchi ai mâinii sunt vascularizaţi de ramuri:
De la arcada palmară superficială
De la arcada palmară profundă
De la artera palmară superficială
De la artera princeps policis
De la arterele digitale proprii
Venele ulnară şi radială:
Sunt o continuare ale arcurilor venoase superficial şi profund ale mâinii
Pe antebraţ sunt situate în şanţurile respective
Pe braţ ambele confluează şi formează o venă brahială
La unirea lor se formează două vene brahiale
Nu prezintă valve
Ganglionii limfatici axilari:
Sunt în număr de 15-40
Colectează limfa din reţeaua limfatică medială şi laterală a membrului superior
Colectează limfa de la membrul superior
Colectează limfa de la pereţii cavităţii toracice
Se divid în trei grupe
De la glanda mamară limfa e transportată spre:
Ganglionii axilari mediali
Ganglionii axilari subscapulari
Ganglionii axilari inferiori
Ganglionii parasternali
Ganglionii intercostali.
