352.CM. Precizaţi termenele de formare a caninilor permanenţi:
Apariţia foliculului luna a 4 intrauterină
Apariţia foliculului luna a 7 intrauterină
Apariţia foliculului luna a 8 intrauterină
Debutul mineralizării luna a 6 postnatală
Debutul mineralizării luna a 5 intrauterină
353.CM. Precizaţi termenele de formare a premolarilor unu:
Apariţia foliculului 2 ani
Apariţia foliculului 1,5 ani
Apariţia foliculului 3 ani
Debutul mineralizării 3 ani
Debutul mineralizării 2 ½ ani
354.CM. Precizaţi fazele de dezvoltare a dinţilor:
Formarea organului adamantin
Apariţia şi formarea primordiilor
Apariţia papilei mezenchimale
Diferenţierea primordiilor
Histogeneza ţesuturilor dentare
355.CM. Procesul de formare a primordiilor dentare începe cu:
Multiplicarea epiteliului stomodeumului
Cufundarea epiteliului în mezenchim
Multiplicarea mezenchimului
Cufundarea mezenchimului în epiteliu
Cufundarea epiteliului şi mezenchimului
356.CM. Îngroşarea epitelială sau placa epitelială se diviază în:
Placa buco – labială
Placa dentară
Placa epitelială
Placa dentinară
Placa adamantină
357.CM. Din care lamă se dezvoltă mugurii dinţilor permanenţi:
Din lama primară
Din plăcuţa vestibulară
Din lama secundară
Din lama dentară
Din ambele lame
358.CM. Precizaţi mugurii căror dinţi permanenţi se dezvoltă din lama dentară secundară:
Incisivii
Caninii
Premolarii
Molarii
Toţi dinţii
359. CM.Selectaţi parţile componente ale primordiului dentar în prima fază:
Teaca radiculară Hertwig
Organul adamantin
Pulpa
Papila mezenchimală
Sacul dentar
360.CM. Selectaţi componentele organului adamantin în faza a doua:
Papila
Stratul epitelial extern
Stratul epitelial intern
Reticulumul stelat
Stratul intermediar
361.CM. Incisivii centrali superiori îndeplinesc următoarele funcţii:
Fizionomie
Fonaţie
Masticaţia alimentelor
Susţinerea părţilor moi
Secţionarea alimentelor
362. CM.Foramen coecum e prezentă la următorii dinţi permanenţi:
Incisivul central superior
Incisivul lateral superior
Incisivul central inferior
Incisivul lateral inferior
Molarul prim inferior
363.CM. Din grupul dinţilor monoradiculari superiori permanenţi fac parte:
Incisivul central
Incisivul lateral
Caninul
Premolarul unu
Premolarul doi
364. CM.Din grupul dinţilor biradiculari fac parte următorii dinţi permanenţi:
Premolarul unu superior
Premolarul doi superior
Premolarul unu inferior
Premolarul doi inferior
Molarul doi inferior
365. CM.Din grupul dinţilor biradiculari fac parte următorii dinţi permanenţi:
Molarul unu superior
Molarul unu inferior
366.CM. Din grupul dinţilor triradiculari fac parte următorii dinţi permanenţi:
Primul premolar superior
Molarul doi superior
367.CM. Dinţii permanenţi cu un canal sunt următorii:
Caninul superior
368.CM. Dinţii permanenţi cu trei canale radiculare sunt:
Premolarul prim superior
Molarul prim superior
369.CM. La care dinţi permanenţi pe suprafaţa ocluzală sunt prezenţi doi cuspizi:
370.CM. Care dinţi permanenţi pe suprafaţa ocluzală au prezenţi patru cuspizi:
371.CM. Pe faţa ocluzală a primului molar superior permanent sunt următorii cuspizi:
Mezio – palatinal
Mezio – vestibular
Antero – vestibular
Disto – vestibular
Disto – palatinal
372.CM. Caninul permanent superior din dreapta este notat prin:
+3
3+
13
23
D3
373.CM. Primul premolar superior din dreapta este notat prin:
54
D4
4-
4+
14
374.CM. Premolarul doi superior din dreapta e notat prin:
15
5-
D 5
5+
+5
375.CM. Primul molar superior permanent din stânga e notat prin:
+6
S 6
36
26
56
376.CM. Molarul doi superior permanent din dreapta e notat prin:
55
17
47
27
D7
377.CM. Caninul permanent inferior din stânga e notat prin:
III
s 3
III.
43
33
378.CM. Primul premolar inferior dreapta e notat prin:
44
-4
4
d 4
379.CM. Primul molar permanent inferior stânga este notat prin:
-6
s6
6
380.CM. Molarul trei inferior stânga este notat prin:
28
38
-8
8-
s 8
381.CM. Incisiv central superior temporar stânga e notat prin:
I
1
61
S I
21
382.. Molarul doi superior temporar dreapta e notat prin:
V|
D V
65
V
383.CM.Funcțiile ariilor de contact:
Dispersează componentele orizontale care rezultă din descompunerea forțelor ocluzale pe un număr mai mare de dinți
Mențin continuitatea arcadelor
Păstrează integritatea tisulară a parodonțiului de înveliș
Permit mezializarea dinților
Permit verticalizarea dinților
384.CM.Periodonțiul este alcătuit din următoarele elemente:
Fibre periodontale
Cementul
Elemente celulare
Osul alveolar
Vase sangvine și limfatice
385.CM.Elemente componente a periodonțiului sunt:
Parodonțiul marginal
Fibre nervoase
Ciment primar(acelular)
386.CM.Tipuri de fibrele periodontale sunt:
Verticale
Meziale
Oblice
Apicale
Transversale
387.CM.Grupele de fibre periodontale se împart în:
Fibre dento-alveolare
Fibre parodontale
Fibre gingivale
Fibre principale
Fibrele orizontale
388.CM. Grupul de fibre dento-alveolare includ:
Fibre apicale
Fibre transseptale
Fibre marginale
Fibre alveolo-gingivale
389.CM.Grupul de fibre gingivale includ:
Fibre orizontale
Fibre oblice
390.CM.Forma curbei de ocluzie sagitală Spee la mandibulă și maxilă este:
Convexă inferior la mandibulă
Concavă superior la maxilă
Concavă superior la mandibulă
Convexă inferior la maxilă
Convexă superior la mandibulă
391.CM.Ce ocluzii sînt considerate fiziologice:
adîncă
încrucişată
deschisă
dreaptă
ortognată
392. CM.Semnele ocluziei centrice sunt:
paradontale
musculare
dentare
linguale
articulare
393. CM.Ocluzii fiziologice sînt:
progenia
prognatia
biprognată
opistognată
394. CM.Ocluzii patologice sînt:
ortognatică
biprognatică
395. CM.Contacte dento-dentare pot fi :
Funcționale
Nefuncționale
Multiple
Punctiforme
În suprafață
396.CM.Contactele funcționale dintre cuspizii de sprijin și zonele receptoare antagoniste sunt:
Contactul tripodic
Contacte vîrf cuspid-versant fosa
Contact cuspid-fose marginale
Contact versant cuspid-versant fosă
Cuspizi- ambrazuri ocluzale
397.CM.Contactul nefuncționale dintre cuspizii de sprijin și zonele receptoare antagoniste sunt:
Contact vîrf cuspid-vîrf cuspid
398.CM.Contacte cuspizi-fose marginale se realizează în :
Trei puncte
Patru puncte
Într-un punct
În două puncte
399.CM.Cheia de ocluzie Angle se dereglează în cazul:
Ocluziei distale
Ocluziei ortognate
Ocluziei Meziale
Ocluziei adîncă
Dreaptă( cap-la-cap)
400.CM.Ocluzia încrucișată se realizează prin :
Modificarea în plan transversal
Modificare în plan sagital
Arcada dentară inferioară lateral circumscrie arcada superioară
Arcada superioară circumscrie arcada inferioară
Modificare în plan vertical
401.CM.În funcție de gradul de supraacoperire deosebim
Ocluzia deschisă
Ocluzia cap-la-cap
Supraocluzia adîncă
Ocluzia încrucișată
Supraocluzia totală
402.CM. Avantajul clasificării anomaliilor dento-maxilare după Angle:
Permite stabilirea numai a unui diagnostic
Avantajul simplității
Se bazează pe un singur criteriu morfologic
Permite o orientare mai rapidă în cadrul activității practice
Nu reflectă complexitatea mecanismului etiopatogenic
403.CM.Dezavantajul clasificării anomaliilor dento-maxilare după Angle
Permite stabilirea numai a unui diagnostic incomplet
404 .CM.După nivelul de localizare a îngustării maxime deosebim cîteva forme de arcade:
Parabolică
Elipsoidală
În formă de V
În formă de omega
hiperparabolă
405.CM. Importanța curbei sagitale de ocluzie în mișcarea de propulsie constă în:
Raport direct proporțional între gradul supraacoperirii frontale și adîncimea curbei sagitale
Raport indirect între gradul de supraacoperire frontală și adîncimea curbei sagitale
Gradul de supraacoperire frontală și dezocluzia dinților laterali se face în funcție de înălțimea cuspizilor și adîncimea reliefului negativ
Solicitarea excesiv ATM
Perturbările survenite în armonia curbei sagitale de ocluzie pot genera interferențe nelucrătoare în mișcările de propulsie
406.CM. Propulsia mandibulară se realizează prin:
contracția mușchilor pterigoidieni laterali
contracția mușchilor pterigoidieni mediali
contracția mușchilor geniohiodieni
relaxarea fascicolelor anterioare ale mușchilor temporali
relaxarea mușchilor pterigoidieni laterali,mediali
407.CM.Mișcarea de coborîre a mandibulei se realizează prin:
Relaxarea mușchilor milohioidieni
Contracția mușchilor geniohiodieni
Contracția mușchilor temporali
Relaxarea mușchilor pterigoidieni laterali
Relaxarea mușchilor maseter
408.CM.Mișcarea de ridicare a mandibulei se realizează prin:
Relaxarea mușchilor maseteri
Contracția mușchilor maseteri
409.CM.Mișcarea de lateralitate se realizează datorită:
Contracției bilaterale a mușchilor pterigoidieni laterali
Contracției unilaterale a mușchilor pterigoidieni mediali
Relaxarea unilaterală mușchilor pterigoidieni mediani
Contracția mușchilor coborîtori ai mandibulei
Relaxarea mușchilor coborîtori ai mandibulei
