La pacienţii cu bronşiectazii sunt posibile următoarele complicaţii:
a) Trombembolism pulmonar
b) Septicemie
c) Empiem pleural
d) Infarct miocardic
e) Amiloidoză renală
La examinarea radiologica a plamanilor in BPOC cu predominenta emfizemului se constata:
a) Diafragme coborate, aplatizate
b) Silueta cardiaca larga marita
c) Hipertransparenţa câmpurilor pulmonare
d) Hipotransparenta retrosternala
e) Largirea mediastinului superior
Pacientul cu bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta bronsitei are urmatoarele caracteristici
a) este fumator inveterat
b) are antecedente de pneumonii repetate
c) frecvent are antecedente de tuberculoza pulmonara
d) are trecut de dispnee progresiva
e) antecedente de tuse cronica cu expectoratie purulenta
Pentru sindromul urticarian sunt caracteristice cele enumărate mai jos, cu excepţia de:
a) În toate cazurile (100 %) se incriminează o cauză alergică
b) În 50% cazuri se asociază cu angioedemul neurotic
c) Afectează acut o dată în viaţă 25% din populaţie
d) Mai frecvent se întâlneşte la genul feminin
e) Este un sindrom cutaneomucos caracterizat prin papule, eritem adiacent, prurit
Pentru urticaria cronică sunt corecte afirmaţiile de mai jos, în afară de:
a) Elementele urticariane persistă sau recidivează mai mult de 6 săptămâni
b) Agentul etiologic se stabileşte până la 30% cazuri
c) Se întâlneşte în practica medicului de familie la 30% din bolnavi
d) Este o continuare evolutivă obligatorie a urticăriei acute
e) Provoacă discomfort şi probleme cosmetice
Urmatoarele caracteristici determină angioedemul neurotic, cu excepţia:
a) Este un echivalent clinic şi histopatologic al elementului urticarian extins în suprafaţă şi profunzime
b) Este o urticarie gigantă asimetrică cu o senzaţie tipică de arsură
c) Se dezvoltă preponderent în ţesuturile profunde ce conţin ţesut lax afectând mai des buzele, zona periorbitală, limba, organele genitale, membrele
d) Afectează mucoasele faringelui, glotei, tractului gastrointestinal
e) Regresează prompt la diuretice
Mecanismul de actiune al cromoglicatului de sodiu este:
a) Inhibitia degranularii mastocitelor
b) Reducerea inflamatiei cailor aeriene
c) Efect anticolinergic
d) Stimularea receptorilor beta - adrenergici
e) Inhibitia fosfodiesterazei
Antihistaminicele H1 se utilizeaza in:
a) Ulcer gastric
b) Urticarie
c) Criza de angina pectorala
d) Criza de hipertensiune arteriala
e) Glaucom acut
Antihistaminicele H1:
a) Influenteaza predominant reactiile alergice imediate
b) Scad semnificativ secretia gastrica
c) Nu sunt eficiente in raul de miscare
d) Nu influenteaza criza de astm bronsic histaminic
e) Se pot administra numai oral
Histamina are urmatoarele efecte, cu exceptia:
a) bronhoconstrictie
b) creste permeabilitatea capilarelor
c) creste motilitatea intestinala
d) stimuleaza secretia gastrica
e) creste presiunea arteriala
Următoarele afirmaţii despre antihistaminicele H1 sunt adevărate, cu excepţia:
a) impiedică spasmul bronşic, intestinal, uterin
b) inhibă secreţia gastrică spontană
c) au acţiune antialergică
d) pot deprima SNC
e) pot produce stimularea SNC
Antihistaminicele antiH1 nu au efect:
a) antiastmatic
b) deprimant SNC
c) hiposecretor gastric
d) anticolinergic
e) de potentare a altor deprimante SNC
Antihistaminicele H1 pot avea urmatoarele efecte, cu o exceptie:
a) antialergic
b) antiastmatic
c) inhibitor SNC
d) inhibitor al secretiei gastrice
e) anticolinergic
Polinoza este o afecţiune alergică condiţionată de hipersensibilitatea la alergenii:
a) Polenici
b) Alimentari
c) De menaj şi epidermali
d) Medicamentoşi
e) Infecţioşi
Criteriile de diagnostic al polinozei sunt:
a) Anamneza alergologică agravată
b) Manifestările clinice
c) Testele cutanate pozitive
d) Depistarea anticorpilor IgE-specifici
e) Toate enumerate mai sus
Numiţi tipurile reacţiilor alergice care participă în patogenia polinozelor:
a) Tip I (anafilactic)
b) Tip II (citotoxic)
c) Afectarea cu complexe imune
d) Hipersensibilitatea întârziată
e) Cu participarea Ig M
"Triada atopică" este definită prin:
a) rinita alergică, conjunctivita alergică, astmul bronşic atopic
b) rinita alergică, urticaria acută, astmul bronşic atopic
c) dermatita atopică, rinoconjunctivita alergică, astmul bronşic atopic
d) dermatita atopică, urticaria acută, astmul bronşic atopic
e) rinoconjunctivita alergică, urticaria acută, astmul bronşic atopic
Şocul anafilactic necesită diagnostic diferenţial cu :
a) Lipotemie
b) Hipertensiunea arterială
c) Epilepsie
d) Şocul cardiogen
e) Şocul traumatic
Tratamentul patogenetic în bolile alergice include următoarele grupe de preparate:
a) Stabilizatori ai membranei mastocitare
b) Antihistaminice
c) Cortisteroizi
d) Antiinflamatoarele nesteroidiene
e) Beta-blocatori
În reacţia urticariană participă următoarele elemente celulare:
a) Mastocitul
b) Eozinofilul
c) Bazofilul
d) Monocitul
e) Fagocitul
Urticaria alergică poate avea la bază următoarele mecanisme patofiziologice:
a) Tipul I de reacţii imunologice
b) Tipul II de reacţii imunologice
c) Tipul III de reacţii imunologice
d) Insuficienţa inhibitorului C1
e) Tipul IV de reacţii imunologice
În cazul sindromului urticarian, mecanismele activării mastocitelor sunt:
a) Hipersensibilitatea imediată de tip reaginic
b) Insuficienţa inhibitorului C1 al complementului
c) Activarea sistemului kininic al plasmei
d) Activarea directă a mastocitelor
e) Activarea complementului pe calea alternă
Din formele imune ale sindromului urticarian fac parte:
a) Urticaria colinergică
b) Urticaria de contact la căldură
c) Urticaria de vibraţie
d) Urticaria atopică
e) Urticaria în boala serului
Urticaria colinergică este indusă de:
a) Efort fizic
b) Aport masiv de alimente bogate în tiramină
c) Stresul psihic acut
d) Iradierea ultravioletă
e) Mediul ambiant cald
În diagnosticul sindromului urticarian de geneză alimentară o importanţă primordială are:
a) Anamneza (efectul de eliminare)
b) Respectarea dietei hipoalergice de bază
c) Efectuarea zilnicului alimentar
d) Efectuarea testelor cutanate cu alergeni alimentari
e) Ultrasonografia organelor abdominale
Preparatele de elecţie în controlul simptomatic al sindromului urticarian sunt:
a) Colinomimeticele
b) Adrenomimeticele
c) Ganglioblocatorii
d) Antihistaminicele
e) Adrenoblocatorii
Simptomele clinice în polinoză se manifestă:
a) Numai în anotimpul rece
b) Numai în anotimpul de toamnă
c) Nu este caracteristică manifestarea sezonieră
d) Au caracter sezonier
e) Diminuiază după ploaie
Care manifestări clinice cel mai frecvent se întâlnesc în polinoză:
a) Rinita atopică sezonieră indusă de polen
b) Conjunctivita alergică sezonieră indusă de polen
c) Astm bronşic atopic indus de polen
d) Dermatită atopică
e) Alveolita alergică
Gravitatea exacerbărilor sezoniere în polinoză depinde de:
a) Concentraţia polenului în aer
b) Genul plantelor
c) Gradul sensibilităţii individuale
d) Durata sezonului de polenizare
e) Presiunea barometrică
Principiile de bază în tratamentul polinozei sunt:
a) Eliminarea alergenului
b) Efectuarea imunoterapiei alergenspecifice
c) Medicaţia antihistaminică
d) Antibioticoterapia
e) Colinomimeticele
Ce grup de preparate include farmacoterapia polinozelor?
a) Antibiotice
c) Sedative
d) Stabilizatori ai membranei mastocitare
e) Corticosteroizi topici
