91. Micşorarea lăţimii osului disponibil pentru care se preconizează inserarea implan-tului poate fi influienţată de:
a. obturaţii debordante ale dinţilor antagonişti breşei;
b. extruzia dinţilor antagonişti breşei;
c. resorbţia osului în plan vertical;
d. resorbţia osoasă centripetă;
e. presiunii exercitate de aerul din cavităţile sinusale.
92. Micşorarea lungimii osului disponibil pentru care se preconizează inserarea implantului poate fi influienţată de:
a. obturaţii debordante ale dinţilor limitrofi breşei;
b. resorbţia osoasă centripetă;
c. resorbţia osului în direcţie vestibulo-orală;
d. extracţii însoţite de regularizare a suportului osos;
e. migrări ale dinţilor antagonişti breşei.
93. Migrarea dinţilor lipsiţi de antagonişti în plan vertical poate fi:
a. împreună cu apofiza alveolară
b. fără modificarea apofizei alveolare
c. cu dereglări respiratorii
d. cu dereglări gustative
e. cu dereglări de deglutiţie
94. Misch CE., în edentaţiile totale, în funcţie de gradul diferit de resorbţie ale crestei alveolare pe sectoare ale maxilarelor, separat, distribuie combinaţiile posibile în:
a. un tip;
b. două tipuri;
c. trei tipuri;
d. patru tipuri;
e. cinci tipuri.
95. Modificarea gradului de angulaţie a osului restant după extracţie dentară poate fi influienţată de:
a. modificarea DVO;
b. modificarea relaţiilor intermaxilare;
c. resorbţia osoasă cetripetă;
d. resorbţia osoasă cetrifugă;
e. migrări ale dinţilor limitrofi breşei;
96. Molarii permanenţi pot aparţine:
a. dentiţiei primare;
b. dentiţiei secundare;
c. dentaţiei temporare;
d. dentaţiei mixte;
e. dentaţiei permanente.
97. Obstacolul care împiedică realizarea unui ghidaj funcţional se numeşte:
a. contact prematur;
b. interferenţă ocluzală;
c. traumă ocluzală;
d. contact funcţional;
e. contact nefuncţional.
98. Pentru edentaţia totală la mandibulă, o creastă alveolară atrofiată esenţial în seg-mentele posterioare şi mai puţin în regiunea anterioară poate fi atribuită:
a. tipului 2 Körber;
b. tipului 4 Oxman;
c. tipului 4 Kennedy;
d. tipului 3 Schröder;
e. tipului 3 Köller.
99. Pentru edentaţia totală la maxilar, o creastă alveolară şi tuberozităţi atrofiate esen-ţial, cu o boltă palatină plată poate fi atribuită:
a. tipului 3 Körber;
b. tipului 3 Oxman;
e. tipului 1 Köller.
100. Pentru spaţiul protetic potenţial, distanţa dintre limita muchiei crestei alveolare şi a planului de ocluzie delimitează:
a. înălţimea breşei;
b. profunzimea breşei;
c. densitatea breşei;
d. lungimea breşei;
e. lăţimea breşei.
101. Pentru spaţiul protetic potenţial, distanţa dintre limitele mezială şi distală ale din-ţilor restanţi în plan elipsoidal delimitează:
102. Pentru spaţiul protetic potenţial, distanţa dintre limitele vestibulară şi orală, stabilită în baza a două planuri imaginare delimitează:
103. Perioada de modelare a sistemului stomatognat (ADM) corespunde:
a. perioadei intrauterine
b. perioadei postnatale pînă la 3 ani
c. vîrstei de 3-6 ani
d. vîrstei de la 16 ani pînă la sfîrşitul vieţii
e. vîrstei de 6-16 ani
104. Planul de orientare anatomică care traversează mijlocul arcadelor dentare se numeşte:
a. frontal;
b. sagital;
c. transversal;
d. elipsoidal;
e. orizontal
105. Porţiunea osului restant cicatrizat după extracţia dentară se numeşte:
a. apofiză alveolară;
b. proces alveolar;
c. creastă alveolară;
d. breşă;
e. spaţiu protetic potenţial.
106. Precizați clasificarea punților dentare după particularităţile de construcţie:
a. mobilizabile
b. fixe
c. monolite
d. separate din două bucăţi, demontabile şi atipice
e. turnate
107. Precizați migrările dentare meziale:
a. corpusculare
b. cu înclinare
c. centrice
d. excentrice
e. superficiale
108. Premolarii pot aparţine:
109. Protezele parţiale mobilizabile acrilice imediate se confecţionează, conform următoarelor tehnologii:
a. dinţii ce urmează a fi extraşi se secţionează de pe model cu răzuirea a 2- 3 mm de ghips de pe apofiza alveolară
b. dinţii iniţial se extrag, apoi se amprentează şi pe model se răzuieşte un strat de ghips de pe apofiza alveolară, egal cu 2 - 3 mm
c. dinţii ce urmează a fi extraşi se secţionează la nivelul coletului de pe modelul preliminar
d. dinţii iniţial extraşi se restituie prin proteza parţial mobilizabilă acrilică după 7 zile
e. proteza parţial mobilizabilă se confecţionează direct în cavitatea bucală
110. Punţile dentare adezive sînt indicate:
a. în edentaţiile laterale reduse
b. la prezenţa dinţilor integri limitrofi breşei
c. la prezenţa migrărilor dentare din zona breşei
d. la prezenţa coroanelor joase a dinţilor limitrofi breşei
e. la prezenţa coroanelor înalte a dinţilor limitrofi breşei
111. Remanierea ţesutului osos după extracţia dentară se înscriu în categoriile de:
a. resorbţie;
b. rezilienţă;
c. atrofie;
d. replantare;
e. apoziţie
112. Sablarea componentei metalice a coroanei mixte metaloceramice se efectuează în scopul:
a. asigurării aderării ceramicii la metal
b. degrasării componentei metalice
c. micşorării grosimei componentei metalice
d. creării microperforaţiilor necesare
e. controlului calităţii componentei metalice
113. Spaţiul protetic potenţial poate fi caracterizat prin:
a. înălţime;
b. profunzime;
c. densitate;
d. lungime;
e. lăţime.
114. Spaţiul restant în arcada dentară după extracţia dintelui(lor) se numeşte:
a. creastă alveolară;
b. breşă;
c. dimensiune verticală de ocluzie;
d. spaţiu protetic potenţial;
e. apofiză alveolară.
115. Starea în care suprasolicitările ocluzale depăşesc forţele de rezervă ale parodonţiului se numeşte:
116. Supraproteza totală pe implante poate fi realizată cu fixarea:
a. sistemului Dolder
b. sistemului croşetar
c. sistemului de telescopare
d. pastelor special
e. cleiurilor special
117. Suprastructura protetică pe implante poate fi clasificată ca:
a. integrală
b. demontabilă
c. mobilizabilă
d. elastic
e. plastic
118. Tratamentul protetic la prezenţa migrărilor dentare orizontale cu înclinările axelor dinţilor limitrofi breşei de 45 grade se efectuează cu punţi dentare:
a. din două bucăţi
b. dintr-o bucată
c. excepţionale cu croşetul Askers
d. excepţionale cu sistem telescopic
e. punţile dentare sînt contraindicate
119. Tratamentul protetic pe implante este mai favorabil în situaţiile când:
a. reconstrucţia se efectuează doar pe dinţi naturali;
b. reconstrucţia protetică se execută doar pe implante;
c. reconstrucţia protetică se execută pe dinţi naturali şi pe implante însă numărul implantelor depăşeşte numărul dinţilor naturali;
d. numărul dinţilor naturali depăşesc numărul implantelor;
e. numărul dinţilor stâlpi naturali şi a implantelor se prezintă în număr egal.
120. Trauma ocluzală combinată se consideră situaţia când:
a. un parodonţiu indemn este suprasolicitat funcţional;
b. un parodonţiu afectat este încărcat funcţional în limetele normei dar provoacă dis-trucţia elementelor de menţinere a dintelui;
c. forţele ocluzale depăşesc forţele de rezervă ale parodonţiului afectat;
d. un contact ocluzal opreşte închiderea gurii în PIM, RC sau lateralitate;
e. aşa noţiune nu există.
