În care patologie încordarea musculară a peretelui abdominal anterior nu este caracteristică?
Ulcerul perforat
Ocluzia intestinală obturatorie
Apendicita acută
Ruptura traumatică a unui organ cavitar
Colecistita acuta
În care patologie încordarea musculară a peretelui abdominal este într-atît de exprimată, continuă şi răspîndită, încît se apreciază ca “abdomen de lemn”?
Ocluzia intestinală joasă tumorală
Tromboza vaselor mezenteriale
Eruperea anevrismului de aortă abdominală
Sarcina extrauterină întreruptă
În care patologie peristaltismul intestinal la auscultaţie nu se apreciază?
Peritonita locală
Peritonita difuză
Eruperea anevrismului aortei abdominale
Ocluzia intestinală
Ciroza hepatică decompensată cu ascită tensionată
În care patologie poate fi determinat auscultativ peristaltismul intestinal accelerat sonor?
Tromboza vaselor mezenterice
Hemoragia intraperitoneală
În care patologii abdominale acute temperatura corporală a pacientului poate fi scăzută (pînă la 35-36˚С)?
Hemoragia intraperitoneală severă
La debutul accesului de pancreatită acută
În perforarea apendicelui vermiform şi progresarea peritonitei
În ocluzia intestinală cu balonarea excesivă a abdomenului
În care patologii acute ale abdomenului la pacienţi deseori se atestă ictericitatea tegumentelor?
Colecistita acută
Pancreatita acută
Colangita
În care patologii ale organelor abdominale la percuţia abdomenului poate fi identificată matitatea difuză a sunetului percutor?
Diverticulita acută
Ciroza hepatică cu ascită
Peritonita generalizată în stadii tardive
În care patologii ale organelor abdominale pacienţii pot indica cu precizie timpul debutului bolii?
Hernia strangulată
Anexita acută
În care patologii chirurgicale acute ale organelor abdominale voma nu este caracteristică?
Ocluzia intestinală înaltă
Ulcerul gastric şi duodenal perforat
În care patologii la inspecție se remarcă hiperemia pielii glandei mamare?
Mastita acută
Forma mastitică a cancerului mamar
Mastopatia
Boala Paget
Fibroadenomul mamar
În care patologii poate fi depistată accentuarea durerii abdominale în timpul inspirului adînc?
Abcesul subdiafragmal
Pleurita
Colica renală
În caz de fistulă arteriovenoasă palpator pot fi apreciate urmatoarele simptome:
Simptomul Homans
Simptomul Branham
Simptomul “freamătului de pisică” (suflul sistolo-diastolic)
Simptomul Trendelenburg
Simptomul Büerger-Ratschow
În caz de furuncul inflamaţia purulentă se dezvoltă în:
Ţesutul subcutanat
Glanda sebacee
Piele
Foliculul pilos
Glanda sudoripară
În caz de hidrosadenită inflamaţia purulentă se dezvoltă în:
Ţesutul celulo-adipos subcutanat
Ganglionul limfatic
În caz de infecţie anaerobă clostridiană a ţesuturilor moi (gangrena gazoasă) muşchii afectaţi:
Sunt edemaţi, dar de culoare şi consistenţă obişnuită
Sunt edemaţi, de culoare obişnuită, la secţionare din aceştia se elimină multiple vezicule de gaze
Sunt rigizi, ca urmare a spasmului muscular persistent
Au aspectul de “carne fiartă”, sunt edemaţi, de culoare surie
Sunt edemaţi, de culoare cianotică sau negrie ca urmare a necrozei masive
În caz de mastopatie în glanda mamară are loc:
Dezvoltarea ţesutului cicatriceal cu deformarea conturului glandei
Reacţia inflamatorie a ţesuturilor, ce are caracter continuu progresant
Producerea secretului lactic ce stagnează în ducturile galactofore
Proliferarea ţesutului conjunctiv dur sub formă de cordoane
Apariţia chisturilor, umplute cu lichid transparent
În cazul auscultării suflului sistolic în fosa poplitee se va suspecta:
Tromboza acută a arterei poplitee
Stenoza critică a arterei poplitee
Anevrismul arterei poplitee
Embolia arterei poplitee
Fistula arterio-venoasă în regiunea fosei poplitee
În cazul leziunii traumatice a esofagului se determină următoarele simptome:
Durere în cutia toracică
Emfizem subcutanat
Disfagie
Asimetria pulsului pe membrele superioare şi inferioare
Tuse chinuitoare
În cazul unei cavităţi purulente formate, spre deosebire de faza infiltrativă a inflamaţiei, se evidenţiază următoarele simptome:
Induraţia
Ramolirea
Fluctuaţia
Matitatea
Dereglarea funcţiei segmentului afectat
În ce cazuri este indicată spitalizarea bolnavului cu furuncul?
În caz de furuncul pe coapsă la un copil de 7 ani
În prezenţa furunculului abcedat la un bolnav cu diabet zaharat grav
În localizarea furunculului pe talpa piciorului şi imposibilitatea exercitării funcţiei de sprijin de către extremitatea afectată
În localizarea furunculului în regiunea triunghiului nazo-labial
În cazul suportării patologiei respective în antecedente
În ce constă simptomul Melnicov în cazul infecţiei anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi (gangrenei gazoase)?
Crepitaţie determinată palpator
Timpanită cu tentă „metalică” la percuţie
Determinarea bulelor hemoragice pe piele
Expulzia gazului în timpul evacuării pansamentului din canalul plăgii
Se plasează un fir în jurul extremităţii, care penetrează în piele timp de 20-30 min
În ce constă simptomul “hopa-mitică”?
Pacientul se află în poziţia forţată în decubit dorsal, tentativele de a întoarce bolnavul în decubit lateral fiind asociate cu intensificarea durerii, pacientul revenind imediat la poziţia iniţială
Pacientul se află în poziţia forţată în decubit lateral, tentativele de a întoarce bolnavul în decubit dorsal fiind asociate cu intensificarea durerii, pacientul revenind imediat la poziţia iniţială
Pacientul preferă ortostatismul sau poziţia pe şezute, tentativele de a plasa bolnavul în decubit dorsal fiind asociate cu intensificarea durerii, pacientul revenind imediat la poziţia iniţială
Pacientul se află în poziţie forţată în decubit dorsal, iar apariţia durerilor colicative în abdomen îl impun să treacă în decubit lateral
Pacientul se află în poziţie forţată în decubit lateral, iar apariţia durerilor colicative în abdomen îl impun să treacă în decubit dorsal
În ce constă tratamentul chirurgical al panariţiului cutanat?
După drenarea focarului purulent degetul afectat se imobilizează
Înlăturarea epidermului detaşat cu evacuarea puroiului
După drenarea focarului purulent se aplică un pansament cu antiseptic
Focarul purulent se excizează în limitele ţesuturilor sănătoase
După dezvoltarea ţesutului de granulaţie plaga se închide prin suturi secundare
În ce patologie intensitatea durerii este într-atît de mare, încît bolnavul nu-şi găseşte loc de durere?
În ulcerul perforat
În colica renală
În apendicita acută
În ocluzia intestinală
În sarcina extrauterină întreruptă
În ce patologie se întîlneşte voma “fecaloidă”?
Ocluzia intestinală joasă
Hemoragie din polip al colonului
Stenoza ulceroasă piloroduodenală decompensată
În ce patologii chirurgicale acute ale organelor abdominale poate fi identificată dispariţia matităţii hepatice?
Colecistita acută cu empiem al veziculei biliare
Ruptura traumatică a ficatului
În ce patologii chirurgicale acute ale organelor abdominale voma nu este caracteristică?
Ruptura splinei
În ce perioadă a bolii traumatice la traumatizat se poate dezvolta toxemia acută și septicopiemia?
În perioada șocului traumatic
În perioada manifestărilor precoce
În perioada modificărilor tardive
În perioada de reconvalescență
În perioada modificărilor distrofice și atrofice
În ce regiune a corpului mai frecvent se dezvoltă erizipelul?
Pe mâini
Pe peretele abdominal
Pe spate şi regiunea posterioară a gîtului
În plica interfesieră
Pe membrele inferioare
În ce situaţii clinice încordarea musculară poate fi semnificativ redusă, chiar şi în prezenţa peritonitei difuze?
La bolnavul cu patologii neuro-psihice severe
La bolnavii obezi cu perete abdominal anterior îngroşat şi flasc
La bolnavii în stare de şoc hemoragic sau traumatic
La bolnavii în stare de ebrietate alcoolică sau narcotică
La pacienţii vîrstnici
