Fizio tot 2 sem 4 391-420

este un nucleu de releu între axonii tractului optic şi neuronii ai căror axoni formează tractul geniculocalcarin

are 6 straturi celulare care primesc diferenţiat semnale de la retina temporală ipsilaterală şi cea nazală heterolaterală

filtrează transmiterea semnalelor spre cortexul vizual

conţine neuroni magnocelulari, care primesc semnale de la celulele ganglionare X şi neuroni parvocelulari care primesc semnale de la celulele ganglionare Y

toate răspunsurile corecte

cortexul vizual primar (cortexul striat) ocupă aria fisurii călcărine şi se întinde către polul occipital, pe faţa medială a emisferei

semnalele din diferite părţi ale retinei sunt localizate în cortexul vizual primar diferit: aria maculară →polul occipital; semnalele periferice din retină→ anterior de polul occipital, în cercuri concentrice

cortexul vizual percepe în principal linii şi margini, în locul suprafeţelor plane din cadrul imaginii vizuale

între ochi - creier-muşchii extrinseci se poate descrie un mecanism de feedback, care determină fixarea ochilor într-un punct anume din câmpul vizual

fuzionarea imaginilor vizuale de la cei doi ochi, în puncte corespondente, se produce printr-un mecanism neuroumoral

lungimea şi rigiditatea fibrelor bazilare

cantitatea de lichid din rampa vestibulară

cantitatea de lichid din rampa timpanică

cantitatea de lichid din rampa medie

toate răspunsurile sunt corecte

de locul unde membrana bazilară este cel mai mult stimulată.

de tipul de celule ciliate stimulate (externe sau interne)

de locul unde membrana tectoria este cel mai mult stimulată

de locul unde membrana Reissner este cel mai mult stimulată

toate raspunsurile corecte

după frecvenţe

după direcţie

după secvenţialitate (secvenţă de tonuri)

după intensitate

toate raspunsurile corecte

prezintă specificitate pentru tipurile de stimuli gustativi

conţin celule gustative

sunt sensibili şi la stimuli termici şi de durere

nu prezintă adaptabilitate

sunt chemoreceptori pentru substanţe sapide, insipide, odorante şi inodore

are rol în controlul dietei în raport de preferinţă

împreună cu olfacţia, are şi o componentă emoţionala, contribuind la elaborarea unor stări afective complexe de plăcere şi neplăcere

oferă informaţii asupra calităţii alimentelor introduse în gură

intervine în reflexele salivare necondiţionate

toate răspunsurile sunt corecte

au fost grupate în baza testelor fiziologice şi în funcţie de agenţii stimulanţi în 7 clase

în baza studiilor genetice senzaţiile primare depăşesc numărul de 100

sunt parţial şi încă puţin cunoscute

sunt mirosurile putrid, pătrunzător (înţepător) eteric, mentolat, floral, de camfor şi de mosc

toate răspunsurile sunt corecte

membrana olfactivă → bulb olfactiv → tract olfactiv → cortex

membrana olfactivă → nerv olfactiv → bulb olfactiv → glomeruli → tract olfactiv→ cortex

cilii olfactivi ai veziculelor olfactive ale protoneuronului → axonii protoneuronului (nervul I) → celulele mitrale din bulbul olfactiv → tractul olfactiv→ cortex

bulb olfactiv → glomeruli → tract olfactiv→ cortex

axonii protoneuronului (nervul I) → celulele mitrale din bulbul olfactiv → tractul olfactiv→ cortex

analiza conştientă a mirosului şi perceperea corectă a olfacţiei

reflexe olfactive primitive

controlul învăţat, automat al ingestiei, aversiunii pentru alimente alterate sau toxice;

reflexe condiţionate olfactive mai complicate

toate rapsunsurile corecte

analiza conştientă a mirosului şi perceperea corectă a olfacţiei

reflexe olfactive primitive

controlul învăţat, automat al ingestiei, aversiunii pentru alimente alterate sau toxice;

reflexe condiţionate olfactive mai complicate

toate raspunsurile corecte

analiza conştientă a mirosului şi perceperea corectă a olfacţiei

reflexe olfactive primitive

controlul învăţat, automat al ingestiei, aversiunii pentru alimente alterate sau toxice;

reflexe condiţionate olfactive mai complicate

nici un raspuns nu este corect

talamus (nucleul dorsomedial) →regiunea posterolaterală a cortexului orbitofrontal

aria olfactivă medială: nuclei situaţi anterior şi superior de hipotalamus

aria olfactivă laterală: cortexul piriform şi prepiriform, porţiunea corticală a nucleilor amigdalieni

a şi c

b şi c

talamus (nucleul dorsomedia!) →regiunea posterolaterală a cortexului orbitofrontal

aria olfactivă medială: nuclei situaţi anterior şi superior de hipotalamus

aria olfactivă laterală: cortexul piriform şi prepiriform, porţiunea corticală a nucleilor amigdalieni

a şi c

b şi c

talamus (nucleul dorsomedia!) →regiunea posterolaterală a cortexului orbitofrontal

aria olfactivă medială: nuclei situaţi anterior şi superior de hipotalamus

aria olfactivă laterală: cortexul piriform şi prepiriform, porţiunea corticală a nucleilor amigdalieni

a şi c

b şi c

are rol în detectarea prezenţei sau absenţei agenţilor odoranţi

are rol în detectarea intensităţii agenţilor odoranţi

are rol în mecanismele stimulatorii sau inhibitorii în relaţiile intersexuale

are rol de apărare, de avertizare, de sesizare a substanţelor alimentare în putrefacţie şi a substanţelor toxice poluante

toate răspunsurile sunt corecte

are loc la nivelul cililor

se face cu participarea unor proteine de legare a substanţelor odorante, situate la nivelul membranelor cililor

poate fi explicată prin teoria mesagerului secund: stimul → proteine de legare (receptori membranari) → activarea proteinei Gs cuplată cu proteina receptoare →activarea adenilatciclazei →formarea cAMP → deschiderea unor canale ionice membranare→influx de Na+ → depolarizarea membranei celulei receptoare

este posibilă dacă substanţele sunt volatile şi dacă se dizolvă în lichidul care acoperă mucoasa olfactivă

toate răspunsurile sunt corecte

receptorii sunt chemoreceptori

stimularea receptorilor se face după dizolvarea substanţelor excitante, care interacţionează specific cu receptorul

adaptarea receptorilor este rapidă

prezintă aceeaşi importanţă la om

sunt rudimentare la om

sunt substanţe organice cu lanţ lung, care conţin azot şi alcaloizi (nicotină, stricnina, cafeina, chinina)

sunt substanţe organice: aminoacizi, amide, esteri, aldehide, cetone, glicoli, glucide

sunt săruri ionizate ale metalelor alcaline

sunt acizi organici şi anorganici

toate raspunsurile corecte

sunt substanţe organice cu lanţ lung, care conţin azot şi alcaloizi (nicotină, stricnina, cafeina, chinina)

sunt substanţe organice: aminoacizi, amide, esteri, aldehide, cetone, glicoli, glucide

sunt săruri ionizate ale metalelor alcaline

sunt acizi organici şi anorganici

b şi c adevărat

sunt substanţe organice cu lanţ lung, care conţin azot şi alcaloizi (nicotină, stricnina, cafeina, chinina)

sunt substanţe organice: aminoacizi, amide, esteri, aldehide, cetone, glicoli, glucide

sunt săruri ionizate ale metalelor alcaline

sunt acizi organici şi anorganici

toate raspunsurile corecte

sunt substanţe organice cu lanţ lung, care conţin azot şi alcaloizi (nicotină, stricnina, cafeina, chinina)

sunt substanţe organice: aminoacizi, amide, esteri, aldehide, cetone, glicoli, glucide

sunt săruri ionizate ale metalelor alcaline

sunt acizi organici şi anorganici

toate raspunsurile corecte

nespecificitatea mugurilor pentru stimulii gustativi primari şi secundari

fiecare tip de receptor răspunde la cel puţin 2 tipuri de substanţe sapide, proprietate ce permite potenţarea gusturilor

depolarizarea celulei gustative, cu transformarea potenţialului de repaus în potenţial de recepţie pentru gust

că substanţele sapide se leagă de molecule proteice receptoare de la nivelul membranei microvililor, în consecinţă se deschid sau se închid unele canalele ionice şi membrana celulei se depolarizează

toate răspunsurile corecte

diminuarea senzaţiei, dacă stimulul este aplicat intermitent

amplificarea senzaţiei, dacă stimulul este aplicat repetat

localizarea senzaţiei, dacă stimulul este aplicat în acelaşi loc

diminuarea senzaţiei, dacă stimulul este aplicat nemodificat mai mult timp

oboseala receptorului

atingerea

durerea

senzaţia de rece

senzaţia de gâdilat

gustul

neuronilor aferenţi de la mână spre măduva spinării

neuronilor din tractul spinotalamic lateral, care primesc aferente de la mână

suprafeţei corticale a mâinii din aria somestezică I de partea opusă zonei stimulate

suprafeţei talamice a mâinii de partea opusă zonei stimulate

Toate raspunsurile corecte

pata oarbă

pata galbenă

fovea centralis

regiunea parafoveală

întreaga retină

pata oarbă

pata galbenă

fovea centralis

regiunea parafoveală

întreaga retină

este zona cu acuitate vizuală maximă

este zona cea mai bogată în celule cu bastonaşe

este zona în care se găsesc numai celule cu conuri

este zona cu pragul de sensibilitate luminoasă cel mai scăzut

este depresiunea centrală, cu suprafaţă de 1,5 mm2 de la nivelul maculei lutea

unitatea funcţională retiniana este formată dintr-o celulă multipolară împreună cu celulele bipolare şi fotoreceptoare aflate în relaţii sinaptice

vederea diurnă cromatică este caracteristică retinei periferice, iar cea nocturnă în alb-negru este caracteristică retinei centrale

adaptarea la întuneric are ioc în 2 faze: o fază rapidă şi apoi o fază lentă, care durează împreună 20 de minute

dacă suprafaţa retinei este egal luminată, centrii corticali nu mai pot discrimina obiectele din jur

imaginea formată pe retină de aparatul dioptric ocular este reală, dreaptă şi egală cu obiectul