Copy and Edit

EXAM URGENTA 1

Description

Quiz on EXAM URGENTA 1, created by Cosa Nostra on 02/15/2025.
Cosa Nostra
Quiz by Cosa Nostra, updated 3 months ago
Cosa Nostra
Created by Cosa Nostra 5 months ago
122
0
0

Resource summary

Question 1

Question
CS Sindroamele coronariene acute au în comun ca eveniment declanşator
Answer
  • obstrucţia totală a vasului arterial coronarian
  • obstrucţia parţială a vasului arterial coronarian
  • dereglările echilibrului fluido-coagulant
  • destabilizarea plăcii de aterom
  • disritmii maligne

Question 2

Question
CS Destabilizarea plăcii de aterom în Sindroamele Coronariene Acute în majoritatea cazurilor are loc:
Answer
  • când plăcile ocupă 20-30% din lumenul vasului
  • când plăcile ocupă 60-70% din lumenul vasului
  • când plăcile închid complet lumenul vasului
  • când plăcile ocupă 40-50% din lumenul vasului
  • când vasul se repermeabilizează după o obstrucţie totală

Question 3

Question
CS Manifestările clinice în SCA mai frecvent debutează:
Answer
  • când lumenul vasului este obstruat în raport de 40-50%
  • când lumenul vasului este obstruat în raport de 60-70%
  • când lumenul vasului este obstruat în raport de 70-80%
  • când lumenul vasului este obstruat în raport de 80-100%
  • când lumenul vasului este restabilit după o obstrucţie totală

Question 4

Question
CS Diagnosticul de lucru la prezentare de sindrom coronarian acut se stabileşte:
Answer
  • în baza datelor ECG
  • în baza creşterii biomarkerilor necrozei miocardice
  • în baza discomfortului ischemic toracic
  • în baza investigaţiei angiografice
  • în baza examenului eco-cord

Question 5

Question
CS Clasificarea Societăţii Canadiene a anginei pectorale are ca criteriu de bază:
Answer
  • durata discomfortului ischemic toracic
  • manifestările ECG
  • creşterea biomarkerilor necrozei miocardice
  • intensitatea activităţii fizice la care apare durerea ischemică
  • manifestările angiografice

Question 6

Question
CS Clasificarea Societăţii Canadiene de Cardiologie a anginei pectorale atribuie la angina pectorală instabilă:
Answer
  • clasa I şi II
  • clasa III si IV
  • toate clasele
  • nici o clasă
  • numai clasa II

Question 7

Question
CS Sunt considerate echivalente ale sindromului anginos manifestările clinice, cu excepţia:
Answer
  • greaţa şi vărsături`le inexplicabile
  • sincopa
  • starea de comă
  • palpitaţiile
  • disritmiile cardiace

Question 8

Question
CS Riscul de ruptură a peretelui ventricular în IMA este
Answer
  • în prima săptămână
  • în primele 2 săptămâni
  • în prima lună
  • în primele 2 luni
  • în primele 3 luni

Question 9

Question
CS Supradenivelarea persistentă a segmentului ST în SCA-STEMI pe ECG ca durată semnifică:
Answer
  • mai mult de 5 min
  • mai mult de 10 min
  • mai mult de 15 min
  • mai mult de 20 min
  • mai mult de 30 min

Question 10

Question
CS Ischemia miocardică pe ECG este dată:
Answer
  • de modificările de formă şi sens a complexului QRS
  • de modificările de formă şi sens ale undei P
  • de modificările de formă şi sens ale undei T
  • de modificările de formă şi sens ale undei U
  • de modificările de formă şi sens ale undei Q

Question 11

Question
CS Nitroglicerina în SCA se administrează sublingval sau aerozol spray în doze
Answer
  • 0 ,1-0,2 mg se poate de repetat la fiecare 5 min până la 3 doze
  • 0 ,2-0,25 mg se poate de repetat la fiecare 5 min până la 3 doze
  • 0 ,3-0,5 mg se poate de repetat la fiecare 5 min până la 3 doze
  • 0 ,6-0,8 mg se poate de repetat la fiecare 5 min până la 3 doze
  • 0 ,9-1,0 mg se poate de repetat la fiecare 5 min până la 3 doze

Question 12

Question
CS Doza de morfină administrată intravenos în SCA-STEMI prin titrare este
Answer
  • 1-2 mg iniţial cu creşterea dozei cu 2-8 mg la fiecare 5-15 min până la calmarea durerilor
  • 2-4 mg iniţial cu creşterea dozei cu 2-8 mg la fiecare 5-15 min până la calmarea durerilor
  • 4-8 mg iniţial cu creşterea dozei cu 2-8 mg la fiecare 5-15 min până la dispariţia durerilor
  • 7-8 mg iniţial cu creşterea dozei cu 2-8 mg la fiecare 5-15 min până la dispariţia durerilor
  • 10 mg iniţial cu creşterea dozei cu 2-8 mg la fiecare 5-15 min până la dispariţia durerilor

Question 13

Question
CS Doza de morfină administrată intravenos în SCA-NSTEMI prin titrare este:
Answer
  • 1-5 mg iniţial de repetat la 5-30 min până la dispariţia durerii
  • 6-7 mg iniţial de repetat la 5-30 min până la dispariţia durerii
  • 8-9 mg iniţial de repetat la 5-30 min până la dispariţia durerii
  • 10 mg iniţial de repetat la 5-30 min până la dispariţia durerii
  • 12 iniţial de repetat la 5-30 min până la dispariţia durerii

Question 14

Question
CS Doza de aspirină administrată per os în SCA în primele 24 de ore este:
Answer
  • 100-150 mg
  • 162-325 mg
  • 350-500 mg
  • 500-550 mg
  • 600-800 mg

Question 15

Question
CS Doza de Clopidogrel administrată în SCA-STEMI este:
Answer
  • 100 mg
  • 200 mg
  • 300 mg
  • 400 mg
  • 500 mg

Question 16

Question
CS Doza de Metoprolol administrată în SCA per os este:
Answer
  • 20 mg de repetat prin titrare până la efectul scontat
  • 50 mg de repetat prin titrare până la efectul scontat
  • 200-300 mg de repetat prin titrare până la efectul scontat
  • 400-500 mg de repetat prin titrare până la efectul scontat
  • 600 mg şi mai mult de repetat prin titrare până la efectul scontat

Question 17

Question
CS Doza de Metoprolol administrată în SCA-STEMI intravenos lent este:
Answer
  • 2 mg de repetat la fiecare 5 min de 3 ori
  • 4 mg de repetat la fiecare 5 min de 3 ori
  • 5 mg de repetat la fiecare 5 min de 3 ori
  • 6 mg de repetat la fiecare 5 min de 3 ori
  • 8 mg de repetat la fiecare 5 min de 3 ori

Question 18

Question
CS Faza electrică a fibrilaţiei ventriculare după colaps durează:
Answer
  • 0-4 min
  • 5-9 min
  • 10-15 min
  • 15-20 min
  • 20-25 min

Question 19

Question
CS Faza Circulatorie a Fibrilaţiei Ventriculare după colaps durează:
Answer
  • 0-4 min
  • 4-10 min
  • 11-15 min
  • 10-20 min
  • 21-25 min

Question 20

Question
CS Faza metabolică a Fibrilaţiei Ventriculare după colaps se instalează în
Answer
  • 0 - 4 min
  • 4 - 6 min
  • 6 - 8 min
  • 8 - 10 min
  • 10 min şi mai mult

Question 21

Question
CS Şansele defibrilării şi restabilirea unui ritm normal în stopul cardiac prin ritmuri şocabile sunt mai mari:
Answer
  • în faza electrică
  • în faza circulatorie
  • în faza metabolică
  • este în dependenţă de tipul de defibrilator utilizat
  • este în dependenţă de locul asistării stopului cardiac

Question 22

Question
CS Fibrilaţia ventriculară cu unde fine (mici) include formele de FV cu înălţimea undelor:
Answer
  • <3 mm
  • <4 mm
  • <5 mm
  • <6 mm
  • <7 mm

Question 23

Question
CS Fibrilaţia Ventriculară cu unde mari include formele de FV cu înălţimea undelor:
Answer
  • >1 mm
  • >1 ,5 mm
  • >2 mm
  • >3 mm
  • >0 ,5 mm

Question 24

Question
CS Medicamentul de elecţie în Torsada vârfurilor este:
Answer
  • epinefrina
  • amiodarona
  • lidocaina
  • sulfatul de magneziu
  • atropina

Question 25

Question
CS Indicile de şoc Allgower reprezintă:
Answer
  • raportul pulsului la respiraţi
  • raportul respiraţiei la TA diastolica
  • raportul pulsului la TA diastolica
  • raportul pulsului la TA sistolica
  • raportul TAs la puls

Question 26

Question
CS Determinarea indicelui de şoc Allgover ne permite:
Answer
  • aprecierea reîntoarcerii venoase a sângelui la inimă
  • determinarea frecvenţei pulsului
  • determinarea TA sistolice
  • aprecierea aproximativă a volumului hemoragiei
  • determinarea frecvenţei respiraţiei

Question 27

Question
CS Timpul normal de umplere capilară (pulsul unghial) constituie
Answer
  • 0 ,5 sec
  • 1 sec
  • 1,5 sec
  • 2 sec
  • 3-4 sec

Question 28

Question
CS Diureza normală a adultului este considerată:
Answer
  • 30-50 ml/oră
  • 50-60 ml/oră
  • 70-100 ml/oră
  • 110-120 ml/oră
  • 130-140 ml/oră

Question 29

Question
CS Manifestarea clinică precoce a şocului hemoragic de gradul I constituie
Answer
  • dispneea
  • hemoragia
  • tahicardia
  • creşterea timpului de umplere capilară
  • oliguria

Question 30

Question
CS Diureza la un copil constituie:
Answer
  • 0 ,5 ml/kg/or
  • 1 ,0 ml/kg/oră
  • 2 ,0 ml/kg/oră
  • 3 ,0 ml/kg/oră
  • 4,0 ml/kg/oră

Question 31

Question
CS Diureza la un nou născut constituie:
Answer
  • 0 ,5 ml/kg/oră
  • 1,0 ml/kg/oră
  • 1 ,5 ml/kg/oră
  • 2 ,0 ml/kg/oră
  • 3 ,0 ml/kg/oră

Question 32

Question
CM Ocluzia parţială sau intermitentă a fluxului sangvin coronarian se manifestă:
Answer
  • IMA cu supradenivelare de segment ST (STEMI)
  • Moarte subită cardiacă
  • Ischemie silenţioasă
  • Angină pectorală instabilă
  • IMA fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI)

Question 33

Question
CM Ocluzia totală a fluxului sangvin coronarian se manifestă
Answer
  • angină pectorală instabilă
  • IMA cu supradenivelare de segment ST (STEMI)
  • moarte subită
  • IMA fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI)
  • angină pectorală stabilă

Question 34

Question
CM Sindroamele coronariene acute includ:
Answer
  • Angină pectorală instabilă
  • IMA cu supradenivelare de segment ST (STEMI)
  • Angină pectorală stabilă
  • IMA fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI)
  • cardiomiopatia hipertrofică dilatativă

Question 35

Question
CM Cauzele frecvente de deces la etapa de prespital a pacienţilor cu IMA sunt
Answer
  • fibrilaţia ventriculară
  • tahicardia ventriculară fără puls
  • Şocul cardiogen
  • asistolia
  • fibrilaţia atrială

Question 36

Question
CM Sindroamele coronariene acute sunt prezentate de:
Answer
  • SCA cu supradenivelare de segment ST în 1/3 cazuri
  • SCA fără supradenivelare de segment ST în 2/3 cazuri
  • angină pectorală instabilă în 75% cazuri
  • angină pectorală stabilă în 2/3 cazuri
  • angină pectorală stabilă şi instabilă în 75% din cazuri

Question 37

Question
CM Cauzele deceselor frecvente a pacienţilor cu IMA în prespital se datorează:
Answer
  • pregătirea insuficientă a populaţiei generale în recunoaşterea semnelor de debut a SCA
  • apelul tardiv la serviciile de urgenţă
  • pregătirea insuficientă a populaţiei în recunoaşterea stopului cardiac şi aplicarea măsurilo Suportulu Vital Bazal
  • dotarea insuficintă tehnologică a serviciilor de urgenţă
  • predominarea ritmurilor non-şocabile ca mecanisme de stop cardiac în SCA

Question 38

Question
CM Predispunerea plăcii la fisurare şi rupere este cauzată:
Answer
  • de capsula fibroasă fină
  • acumulările importante de lipid
  • activarea limfocitelor şi macrofagelor
  • dereglările echilibrului acido-bazic
  • prezenţa inflamaţiei şi a infecţiei

Question 39

Question
CM La formarea trombului pe placa aterosclerotică destabilizată în SCA contribuie:
Answer
  • expunerea plachetelor circulante la ţesutul subendotelial
  • adeziunea plachetară
  • agregarea plachetară
  • declanşarea cascadei coagulării - ?
  • creşterea rezistenţei vasculare la fluxul sangvin

Question 40

Question
CM Rolul inflamaţiei în destabilizarea plăcii de aterom este confirmată:
Answer
  • conţinutul bogat în macrofage a plăcii de aterom
  • conţinutul bogat în proteina C reactivă
  • activarea limfocitelor
  • prezenţa infecţiei
  • activarea cascadei coagulării

Question 41

Question
CM Infarctul miocardic acut cu unda Q:
Answer
  • este un infarct subendocardic
  • este un infarct transmural
  • este un infarct cu supradenivelare de segment ST
  • este un infarct fără supradenivelare de segment ST
  • este un infarct non-transmural

Question 42

Question
CM Clasificarea Societăţii Canadiene de Cardiologie a anginei pectorale atribuie la angina pectorală stabilă:
Answer
  • clasa I
  • clasa II
  • clasa III
  • clasa IV
  • toate clasele

Question 43

Question
CM În dependenţă de variabilitatea sindromului dureros toracic la angina pectorală instabilă sunt atribuite:
Answer
  • angina agravată "crescendo"
  • angina de repaos subacută şi acută
  • angina "de novo"
  • angina precoce post infarct instalată în primele 2 săptămâni de la debutul IMA
  • angina postinfarct instalată la 2 săptămâni -2 luni

Question 44

Question
CM Angina varianta Prinzmetal se caracterizează:
Answer
  • este o angina vasospastică
  • este o angină cu orar fix
  • apare mai frecvent la efort fizic
  • apare mai frecvent la fumători înverşunaţi
  • poate duce la moarte subită sau IMA NSTEMI

Question 45

Question
CM Angina vasospastică Prinzmetal se caracterizează:
Answer
  • este o angină care apare mai frecvent noaptea între orele 12 şi 8 dimineaţa
  • durerea toracică durează mai mult de 30 min
  • se caracterizează prin creştere progresivă a intensităţii durerii şi o scădere tot progresivă
  • este însoţită la 50% din cazuri de FV, extrasistolii ventriculare, tahicardie ventriculară fără puls, asistolie
  • durerea anginoasă cedează numai la administrarea opiaceelor

Question 46

Question
CM Durerea ischemică în angina pectorală este cauzată
Answer
  • de rupture plăcii de aterom
  • de stimularea terminaţiunilor nervoase de acidul lactic în zona de ischemie
  • de stimularea terminaţiunilor nervoase de dioxidul de carbon din zona de ischemie
  • de trombul care obstruează vasul coronarian
  • de disfuncţia endotelială

Question 47

Question
CM Cu referire la debutul sindromului coronarian acut cu supradenivelare de segment ST
Answer
  • este mai frecvent matinal în perioada circadiană de maximă hipercatecolaminemie
  • poate debuta sub formă de status anginos
  • poate debuta sub formă de status astmatic
  • poate debuta sub formă de status gastralgic
  • poate debuta sub formă de colică renală

Question 48

Question
CM Cu referire la răspunsul la nitroglicerină a durerii toracice în SCA:
Answer
  • răspunsul este parţial în SCA-STEMI
  • răspunsul este absent în SCA-STEMI
  • răspunsul este parţial în SCA-NSTEMI
  • durerea toracică cedează la nitroglicerină în API
  • durerea toracică din SCA nu cedează la administrarea nitroglicerinei

Question 49

Question
CM Identificaţi sediile de iradiere a durerii anginoase în SCA:
Answer
  • în membrele inferioare
  • în regiunea gâtului şi mandibulei
  • în umărul stâng şi mâina stâng
  • în regiunea epigastrică, găt, mandibulă şi mâini
  • în regiunea lombară

Question 50

Question
CM Cu referire la iradierea durerii anginoase în SCA la vârstnici şi femei:
Answer
  • gât şi mandibulă -? *femei
  • epigastru
  • umăr stâng şi mâini
  • interscapular
  • porţiunea superioară a toracelui, gât şi mandibulă

Question 51

Question
CM Colegiul American de Cardiologie şi Societatea Americană de cardiologie atribuie la dureri necaracteristice ischemice cardiace:
Answer
  • durerile care pot fi localizate de pacient cu vârful degetului
  • durerile interscapulare
  • durerile care pot fi reproduse prin mişcări sau palpare a cutiei toracice
  • durerile retrosternale, gât şi mandibulă
  • durerile care iradiază în membrele inferioare

Question 52

Question
CM Colegiul American de Cardiologie şi Societatea Americană de Cardiologie atribuie la dureri necaracteristice ischemice cardiace:
Answer
  • durerile pleuritice (dureri acute provocate de tuse şi respiraţie)
  • durerile care pot fi reproduse prin mişcări sau palpare a cutiei toracice
  • episoadele scurte de durere care durează câteva secunde
  • durerile de intensitate maximă de la debut
  • durerile retrosternale cu iradiere în regiunea gâtului şi mandibulei

Question 53

Question
CM Categoriile de pacienţi care pot prezenta tabloul clinic atipic al SCA
Answer
  • bărbaţii până la 40 ani
  • femeile
  • diabeticii
  • pacienţii după chirurgie cardiacă şi precoce postoperator - ?
  • pacienţii cu demenţă

Question 54

Question
CM Categoriile de pacienţi care pot presenta tabloul clinic atipic al SCA:
Answer
  • pacienţii cu insuficienţă hepatică
  • pacienţii cu insuficienţă renală
  • femeile
  • vârstnicii
  • pacienţii cu diabet zaharat

Question 55

Question
CM Echivalente ale sindromului anginos sunt considerate:
Answer
  • dispnea, respiraţia ingreueată
  • oboseala, slăbiciuni generalizate
  • disritmiile cardiace
  • coma
  • diaforeza excesivă

Question 56

Question
CM VEchivalente ale sindromului anginos sunt considerate:
Answer
  • vertijul, ameţelile
  • palpitaţiile
  • durerea izolată în mandibulă şi mâini
  • sincopa
  • durerea retrosternală constrictivă

Question 57

Question
CM Factorii precipitanţi ai SCA-STEMI:
Answer
  • efortul fizic intens
  • stresul
  • intervenţiile chirurgicale şi explorările invazive cardiace
  • sincopa şi lipotemia
  • abuzul de cocaină

Question 58

Question
CM Criza anginoasă din SCA este descrisă de pacient ca senzaţie
Answer
  • de presiune
  • de constrângere
  • de greutate
  • de lovitură de pumnal
  • de arsură

Question 59

Question
CM Clasificarea anatomică a IMA include:
Answer
  • IMA mic
  • IMA transmural
  • IMA non-transmural
  • IMA în cicatrizare
  • IMA de ventricol drept

Question 60

Question
CM Clasificarea IMA după dimensiuni include:
Answer
  • IMA microscopic
  • IMA mic
  • IMA mijlociu care afectează 10-30% din miocardul VS
  • IMA mare care afectează mai mult de 30% din miocardul VS
  • IMA mare care afectează mai mult de 50% din miocardul VS

Question 61

Question
CM Clasificarea Killip a severităţii IMA include clasele:
Answer
  • Killip I- fără semen de insuficienţă a ventricolului stâng
  • Killip II-cu semen moderate de insuficienţă a ventricolului stâng (raluri în <50% din câmpurile pulmonare, turgescenţa jugularelor, zgomot III prezent)
  • Killip III-cu raluri în peste 80% din câmpurile pulmonare, dispnee, expectoraţii rozate, fără semene de edem pulmonar
  • Killip III-cu raluri în peste 50% din câmpurile pulmonare, dispnee, edem pulponar acut frecvent
  • Killip IV- cu semene de şoc cardiogen, TAs<90mmHg semene de hipoperfuzie

Question 62

Question
CM Concretizările Ghidului European al Societăţii de Cardiologie 2012 referitor la supradenivelările de segment ST măsurate la punctul J includ:
Answer
  • Trebuie să existe în cel puţin două derivaţii concordante
  • ≥ 1,0 mm în derivaţiile concordante altele decât V2-V3
  • ≥ 2,5 mm la bărbaţi cu vârsta sub 40 de ani în derivaţii V2-V3
  • ≥ 1,5 mm la femei în derivaţiile V2-V3
  • ≥ 2,5 mm la femei peste 40 de ani în derivaţiile V2-V3

Question 63

Question
CM Criteriile ECG ale SCA-STEMI elaborate de Colegiului American de Cardiologie şi Societatea Americană de Cardiologie includ:
Answer
  • supradenivelare de segment ST≥1mm (0,1mV) în două sau mai multe derivaţii concordate de la membre (aVL, DIII, aVR)
  • subdenivelare de segment ST ≥1mm (0,1mV) (aVL, DIII, aVR)
  • supradenivelare de segment ST ≥1mm (0,1mV) în derivaţiile precordiale V4-V6
  • supradenivelare de segment ST ≥2mm (0,2mV) în derivaţiile precordiale V1-V3
  • bloc de ram stâng nou apărut

Question 64

Question
CM Lanţul de supraveţuire în SCA-STEMI include:
Answer
  • recunoaşterea semnelor clinice si apelul serviciului 903 (112)
  • resuscitarea cardiorespiratorie şi cerebrală promtă
  • activarea serviciului 903, evaluarea stabilizarea şi transportul pacientului
  • departamentul de medicină urgentă, evaluare şi iniţierea strategiei de reperfuzie
  • tarepia de reperfuzie, intervenţională sau farmacologică, tratamentul definitiv

Question 65

Question
CM Indicaţiile oxigenoterapiei în SCA includ:
Answer
  • prezenţa dispneei şi a cianozei
  • prezenţa SCA-STEMI
  • SaO2<90%
  • prezenţa ralurilor de stază
  • prezenţa SCA-NSTEMI

Question 66

Question
CM Contraindicaţiile administrării nitroglicerinei includ:
Answer
  • hipotensiunea (TAs<90mmHg, sau o scădere cu >30mmHg de la nivelul de bază)
  • bradicardie severă sau tahicardie peste 100 bpm
  • IMA de ventricol drept
  • hipertensiunea arterială
  • utilizarea de inhibatori ai fosfodiesterazei

Question 67

Question
CM Contraindicaţiile administrării β-blocantelor includ:
Answer
  • bradicardia, hipotensiunea şi şocul cardiogen
  • hipertensiunea arterială
  • insuficienţa ventriculară stângă cu EPAC
  • astmul bronic sau BPCO în acutizare
  • SCA indus de cocaină

Question 68

Question
CM β-blocantele în SCA-STEMI sunt indicate pentru efectele lor:
Answer
  • antiischemice
  • antiaritmice
  • hipotensive
  • antitahicardice
  • antiagregante

Question 69

Question
CM Indicaţiile blocantelor canalelorde calciu în SCA-STEMI includ:
Answer
  • tratamentul aritmiilor supraventriculare
  • tratamentul simptomelor anginoase la pacienţii cu contraindicaţii la beta-blocante
  • tratamentul hipertensiunei
  • tratamentul hipotensiunei
  • tratamentul IMA indus de cocaină

Question 70

Question
CM Contraindicaţiile blocantelor canalelor de Ca în SCA includ
Answer
  • boala de nod sinusal, blocul AV grad II-III
  • hipersensibilitate la preparate
  • insuficienţa cardiacă congestivă
  • prezenţa aritmiilor supraventriculare
  • şocul cardiogen

Question 71

Question
CM Elementele cheie care definesc moartea subită cardiacă includ:
Answer
  • natura non traumatică a decesului
  • caracterul neaşteptat şi instantaneu al producerii
  • limitarea la cause cardiace
  • limitarea la cause coronariene
  • durata iniţierii producerii până la 1 oră

Question 72

Question
CM Elementele temporale ale morţii subite cardiace includ:
Answer
  • prodromuri
  • debutul evenimentului terminal
  • desfăşurarea manifestărilor clinice
  • stopul cardiac
  • moartea biologică

Question 73

Question
CM Disritmiile cardiace care induc moartea subită cardiacă:
Answer
  • fibrilaţia ventriculară şi fluterul ventricular
  • tahicardia ventriculară fără puls şi Torsada vârfurilor
  • asistolia şi blocul AV cu bradicardie excesivă
  • disociaţia electromecanică
  • tahicardia paroxistică supraventriculară

Question 74

Question
CM Fazele fibrilaţiei ventriculare sunt:
Answer
  • faza electrică sau de ischemie precoce
  • faza ischemică
  • faza circulatorie sau de ischemie susţinută
  • faza metabolică
  • faza răspunsului inflamator sistemic

Question 75

Question
CM Manifestările clinice ale FV includ
Answer
  • colapsul circulator, lipsa pulsului la arteră carotidă
  • starea de inconştienţă
  • respiraţie agonală sau stop respirator
  • bradipnee pronunţată şi hipotensiune avansată
  • convulsii

Question 76

Question
CM Formele electrocardiografice ale fibrilaţiei ventriculare includ
Answer
  • fluterul ventricular
  • fibrilaţia ventriculară cu unde fine (mici)
  • fibrilaţia ventriculară cu unde mari
  • torsada vârfurilor
  • fibrilaţia ventriculară cu unde medii

Question 77

Question
CM La ritmurile şocabile de stop cardiac se referă:
Answer
  • fibrilaţia ventriculară
  • tahicardia ventriculară fără puls
  • asistolia
  • activitatea electrică fără puls
  • torsada vârfurilor

Question 78

Question
CM În funcţie de durata tulburării de ritm Tahicardia Ventriculară se clasifică:
Answer
  • TV nesusţinută (<30secunde)
  • TV nesusţinută (30-50secunde)
  • TV susţinută (<30secunde)
  • TV susţinută (>30secunde)
  • TV monomorfă

Question 79

Question
CM În funcţie de morfologia complexului QRS tahicardia ventriculară se împarte
Answer
  • tahicardie supraventriculară
  • tahicardie monomorfă
  • tahicardie polimorfă
  • torsada vârfurilor
  • tahicardie nesusţinută

Question 80

Question
CM Referitor la administrarea epinefrinei în RCR şi C:
Answer
  • se administrează iv 0.1 mg
  • se administrează 1.0 mg din sol 1:10000
  • se administrează prima doză după al doilea şoc
  • se administrează la fiecare 3-5 min
  • se administrează intracardiac

Question 81

Question
CM Referitor la administrarea amiodaronei în stopul cardiac prin ritmuri şocabile:
Answer
  • se administrează după al treilea şoc în doză de 300 mg
  • se administrează după al doilea şoc în doză de 300 mg
  • se administrează după al cincelea şoc în doză de 150 mg
  • administrarea este urmată de administrarea unui bolus de 20 - 30 ml de ser fiziologic
  • se administrează endotraheal

Question 82

Question
CM Referitor la administrarea lidocainei în stopul cardiac prin ritmuri şocabile:
Answer
  • se administrează intravenos sau intraosos
  • se administrează în asociere cu amiodarona
  • se administrează în lipsa amiodaronei
  • se administrează în doza de 1,0-1,5 mg/kg în bolus
  • se poate repeta la 5-10 min în doză de 0,5-0,75 mg/kg

Question 83

Question
CM Manifestările clinice ale activităţii electrice fără puls includ:
Answer
  • colaps şi TA nu se determină –? pulsul nu se determină
  • inconştienţă
  • respiraţia agonală sau apnee
  • pe ECG va fi present orice ritm cardiac (altul decât FV sau TV fără puls) în lipsa pulsului
  • pacient conştient cu hipotensiune

Question 84

Question
CM Repartizarea volumului sangvin circulant în organismul omului constituie:
Answer
  • în circulaţia sistemică 75-84%
  • în artere şi arteriole15-20%
  • în capilare 10-15%
  • în circulaţia pulmonară 35-40%
  • în inimă 8-10%

Question 85

Question
CM Cauzele hipoperfuziei tisulare la pacientul politraumatizat în şoc hipovolemic sunt:
Answer
  • şocul hipovolemic secundar hemoragiilor post traumatice
  • sindromul răspunsului inflamator systemic
  • şocul cardiogen secundar traumatismelor cutiei toracice
  • şocul neurogen secundar traumatismelor vertebro-medulare
  • şocul anafilactic

Question 86

Question
CM Clasificarea gradelor Hemoragiilor conform Comitetului Traumatologic al Colegiului American de Chirurgie în % din volumul sangvin circulant include:
Answer
  • Gradul I - 10-15%
  • Gradul II - 15-20%
  • Gradul II - 15-30%
  • Gradul III - 30-40%
  • Gradul IV - >40%

Question 87

Question
CM Clasificarea Gradelor hemoragiilor conform Comitetului Traumatologic al Colegiului American de Chirurgie în ml include:
Answer
  • Gradul I - până la 1000 ml
  • Gradul I - până la 750 ml
  • Gradul II - 750-1500ml
  • Gradul II - 1000-2000ml
  • Gradul IV - mai mult de 2000 ml

Question 88

Question
CM Mecanismele compensatorii în şocul hipovolemic includ:
Answer
  • reflexele baroreceptoare care exercită o puternică simulare simpatică
  • formarea angiotenzinei în exces produce vasoconstricţia arterelor periferice şi reduce eliminările de săruri şi apă la nivel renal
  • formarea vasopresinei în exces produce vasoconstricţia arterelor şi venelor periferice, creste puernic retenţia de apă la nivel renal
  • creşterea reîntoarcerii venoase a sângelui la inimă, a debitului cardiac şi a indexului bătaie
  • răspunsul SNC la scăderi a TAs sub 50 mmHg şi ischemie cerebrală exercită o şi mai puternică stimulare simpatică

Question 89

Question
CM Valorile medii ale volemiei în corelare cu vârsta sunt:
Answer
  • prematurul 100 ml/kg corp greutate
  • nou născut în termen 90 ml/kg corp greutate
  • copil 80 ml/kg corp greutate
  • copil 70 ml/kg corp greutate
  • adult 60-70 ml/kg corp greutate

Question 90

Question
CM Repartizarea volumului sangvin circulant în organismul omului este:
Answer
  • în circulaţia sistemică 50-60%
  • în circulaţia pulmonară 30-40%
  • în circulaţia sistemică 75-84%
  • în vene şi venule 65-75%
  • în plămâni 12-15%

Question 91

Question
CM Volumul aproximativ al hemoragiei conform indecelui de şoc Allgower constituie:
Answer
  • indicele de şoc Allgower 0,8-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 20-30% din VSC
  • indicele de şoc Allgower 0,8-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 0-10% din VSC
  • indicele de şoc Allgower 0,8-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 10-20% din VSC
  • indicele de şoc Allgower 1,5-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 50% din VSC
  • indicele de şoc Allgower 1,5-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 30-50% din VSC

Question 92

Question
CM Volumul aproximativ al hemoragiei conform indecelui de şoc Allgower constituie:
Answer
  • indicele de şoc Allgower 1,0-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 30-50% din VSC
  • indicele de şoc Allgower 1,0-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 20-30% din VSC
  • indicele de şoc Allgower 2,0-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 50-60% din VSC
  • indicele de şoc Allgower 2,0-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 30-40% din VSC
  • indicele de şoc Allgower 2,0-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 50% din VSC

Question 93

Question
CM Volumul sangvin circulant în corelare cu vârsta constituie:
Answer
  • copil de 1 an - 1000 ml
  • copil de 5 ani - 1600ml
  • copil de 10 ani - 2000ml
  • copil de 10 ani - 2400ml
  • adult - 5000ml

Question 94

Question
CM Volumul sangvin circulant în corelare cu vârsta constituie:
Answer
  • nou născut în termen 230-260 ml
  • vârsta de 1 an - 800 ml
  • vârsta de 5 ani - 1440-1600ml
  • vârsta de 10 ani - 3000-3200ml
  • adult - 5000 ml

Question 95

Question
CM Şocul hemoragic de gradul I se manifestă:
Answer
  • dispnee
  • tahicardie
  • indexul de şoc Allgower 0,5- 0,8
  • oligurie
  • anxietate

Question 96

Question
CM Asistenţa medicală de urgenţă în şocul hemoragic de gradul I include
Answer
  • oxigenoterapia
  • hemostaza şi imobilizarea provizorie
  • compensare volemică cu preparate macromolecular
  • compensare volemică cu cristaloizi
  • sedare şi analgezie

Question 97

Question
CM Şocul hemoragic de gradul II clinic se manifestă:
Answer
  • hipotensiune în ortostatism (TA scade cu mai mult de 15 mm Hg şi creşte TA diastolică)
  • tahicardie peste 140 bătăi/min
  • tegumente palide şi reci
  • indicele de şoc Allgower 2,0 şi mai mult
  • volumul hemoragiei 750-1500 ml

Question 98

Question
CM Şocul hemoragic de gradul II clinic se manifestă:
Answer
  • tahicardie peste 100 bătăi/min
  • TA în decubit dorsal uşor scăzută
  • diureză 70-100 ml/ora
  • respiraţia frecventă 20-25 în min, tahipnee
  • anxietate şi/sau agresivitate

Question 99

Question
CM Asistenţa terapeutică de urgenţă în şocul hemoragic gradul II include:
Answer
  • oxigenoterapie
  • asigurarea hemostazei şi imobilizării provizorii conform indicaţiilor clinice
  • compensarea volemică cu preparate macromoleculare
  • compensarea volemică cu cristaloizi
  • analgezia şi sedarea pacientului

Question 100

Question
CM Şocul hemoragic gradul III clinic se manifestă
Answer
  • tahicardie peste 120 bătăi în min
  • hipotensiune arterială -? în decubit dorsal
  • indicele de şoc Allgower 2,0 şi mai mult
  • prăbuşirea PVC
  • volumul hemoragiei 2000 ml şi mai mult

Question 101

Question
CM Şocul hemoragic de gradul III clinic se manifestă
Answer
  • hipotensiune în decubit dorsal, tahicardie peste 120 bătăi/min
  • tegumente palide, acoperite cu transpiraţii reci
  • indicele de şoc Allgower 1,5-2,0
  • diureza 40-50 ml/oră
  • volumul hemoragiei 750-1500 ml

Question 102

Question
CM Asistenţa terapeutică de urgenţă în şocul hemoragic de gradul III include
Answer
  • ABC
  • oxigenoterapia
  • intubaţie endotraheală
  • compensare volemică
  • hemostază şi imobilizare provizorie

Question 103

Question
CM Asistenţa terapeutică de urgenţă în şocul hemoragic de gradul III include:
Answer
  • ABC, oxigenoterapia
  • hemostază provizorie
  • imobilizare provizorie
  • sedare şi analgezie
  • intubaţie endotraheală

Question 104

Question
CM Indicaţiile de aplicare a pantalonilor antişoc includ:
Answer
  • hemotoraxul masiv
  • hemoragii cu sursa sângerării sub diafragm
  • hemoragii cu sursa sângerării deasupra diafragmului
  • hematoame intracraniene
  • pacienţi în şoc hipovolemic care nu răspund la compensarea volemică

Question 105

Question
CM Manifestările clinice ale şocului hemoragic de grad IV includ:
Answer
  • tahicardie peste 120 bătăi/min
  • hipotensiune avansată TAs în decubit dorsal 50-60 mmHg
  • anurie
  • comă
  • volumul hemoragiei 1500-2000ml

Question 106

Question
CM Manifestările clinice ale şocului hemoragic de grad IV includ:
Answer
  • respiraţie slăbită, superficială, peste 35 în min
  • anurie
  • comă
  • indicile de şoc Allgower 1,5
  • acidoza metabolică şi alcaloză respiratorie

Question 107

Question
CM Tratamentul şocului hemoragic de grad IV include:
Answer
  • ABC, oxigenoterapie
  • intubaţie endotraheală
  • compensare volemică cu stabilizarea TAs la nivel de 120 mmHg
  • compensare volemică în regim de hipotensiune permisivă
  • analgezia şi sedarea pacientului

Question 108

Question
CM Tratamentul şocului hemoragic de grad IV la un pacient cu traumatism craniocerebral sever include:
Answer
  • intubaţie endotraheală
  • imobilizare şi hemostază provizorie
  • compensare volemică cu stabilizarea hemodinamică a pacientului în regim de hipotensiune permisivă
  • analgezie şi sedare
  • compensare volemică cu stabilizarea hemodinamică a pacientului la nivel de peste 100 mmHg a TAs - ?

Question 109

Question
CM Semnele de probabilitate a unei fracturi includ:
Answer
  • durerea şi impotenţa funcţională
  • deformarea regiunii prin edem
  • echimoze sufuziuni sangvine ori hematom cauzate de rupturi vasculare
  • crepitaţia provocată de deplasarea intenţionată a fragmentului
  • scurtarea segmentului în caz de deplasare a fragmentelor

Question 110

Question
CM Semnele de probabilitate a unei fracturi includ:
Answer
  • semnul radiologic al discontinuităţii osului
  • mobilitatea anormală a membrului lezat
  • deformarea regiunii prin edem
  • scurtarea segmentului în caz de deplasare a fragmentelor
  • durerea şi impotenţa funcţională

Question 111

Question
CM Semnele sigure ale unei fracturi includ:
Answer
  • mobilitatea anormală
  • intreruperea evidentă a discontinuităţii osului
  • scurtarea segmentului
  • prezenţa semnului crepitaţiei
  • semnul radiologic al discontinuităţii osului

Question 112

Question
CS Conceptul de „lanţ al supravieţuirii" este definit ca:
Answer
  • totalitatea de acțiuni continuie de evaluare și determinare a funcțiilor vitale la o persoană inconștientă
  • totalitataea de acțiuni care asigură Suportul Vital Avansat
  • acţiuni continue, concomitente şi consecutive, 5 verigi integrate în asigurarea succesului resuscitării, atât în vârsta adultă, cât şi la copii de 0-18 ani
  • terapie intensivă postresuscitare a encefalopatiei anoxice
  • terapie postresuscitare - terapie orientată spre refacerea integrală a funcţiilor cerebrale

Question 113

Question
CM Identificați componentele ,,lanțului supravețuirii" în stopul cardio-respirator adulți:
Answer
  • *recunoașterea imediată a stopului cardiac și activarea (alarmarea) serviciului de urgență 903 (112)
  • RCR și C promptă cu accente pe compresiuni toracice
  • defibrilarea rapidă timp de 3-5 minute
  • examenul secudar
  • asistența psihologică postresuscitare

Question 114

Question
CM Identificați componentele ,,lanțului supravețuirii" în stopul Cardio-Respirator la adulți:
Answer
  • recunoașterea imediată a stopului cardiac și activarea (alamarea) serviciului de urgență 903 (112)
  • RCR și C promptă cu accente pe compresiuni toracice
  • cardioversie
  • suportul vital avansat efectiv
  • asistența psihologică postresuscitare

Question 115

Question
CM Componentele ,,lanțului de supravețuirii" în stopul Cardio-Respirator la copii:
Answer
  • măsuri de prevenire a Stopului Cardiorespirator la copii
  • recunoașterea și RCR și C promptă cu accente pe compresiuni toracice
  • accesul la serviciile de urgență 903, 112, cu personal instruit și dotat tehnologic
  • Suportul Vital Avansat efectiv
  • asitență socială post-resuscitare

Question 116

Question
CM Componentele ,,lanțului supravețuirii" în stopul Cardio-Respirator la copii:
Answer
  • asistență post-resuscitare integrată
  • măsuri de prevenire a Stopului Cardiorespirator la copii
  • asistență psiholoică integrală postresuscitare
  • recunoașterea și RCR și C promptă cu accente pe compresiuni toracice
  • asitență socială post-resuscitare

Question 117

Question
CM Diagnosticul stopului cardiorespirator se stabileşte în baza următoarelor semne clinice:
Answer
  • pierderea conştienţei
  • apnee - respiraţie agonică
  • absenţa pulsului la artera carotidă
  • atonie, eventual contractură
  • pe ECG ritm sinunsal

Question 118

Question
CS Diagnosticul stopului cardiorespirator se stabileşte în baza următoarelor semne clinice, cu excepția:
Answer
  • pierderea conştienţei
  • apnee - respiraţie agonică
  • absenţa pulsului la artera carotidă
  • atonie, eventual contractură
  • pe ECG ritm sinunsal

Question 119

Question
CM Diagnosticul stopului cardiorespirator se stabilește în baza următoarelor semne clinice:
Answer
  • reflex fotomotor absent
  • midriază
  • traseu izoelectric ECG/EEG, sau FV/TV fără puls
  • status convulsiv
  • FR 7/min

Question 120

Question
CS Diagnosticul stopului cardiorespirator se stabileşte în baza următoarelor semne clinice, cu excepția:
Answer
  • pierderea conştienţei
  • apnee
  • absenţa pulsului la artera carotidă
  • midriază, cu reflex fotomotor absent
  • pacientul nu răspunde la stimul verbal

Question 121

Question
CM Suportul Vital Bazal este constituit din:
Answer
  • A
  • B
  • C
  • G
  • D

Question 122

Question
CM Obiectivele punctului A al SVB la adult sunt:
Answer
  • recunoașterea obstrucției acute de căi aeriene
  • managementul de bază și avansat al căilor aeriene
  • determinarea frecvenței respirației
  • evaluarea calității excursiei cutiei toraciei
  • ventilația eficace

Question 123

Question
CM Managementul de bază al căilor aeriene superioare include:
Answer
  • manevre de deschidere a căilor aeriene
  • intubația oro și nazofaringiană
  • cricotiroidostomia cu ac/ventilația cu presiune pozitivă
  • intubația endotraheală
  • cricotiroidostomia chirurgicală

Question 124

Question
CM Managementul avansat al căilor aeriene inferioare poate fi asigurat prin:
Answer
  • manevre de deschidere a căilor aeriene
  • intubația oro și nazofaringiană
  • cricotiroidostomia cu ac/ventilația cu presiune pozitivă
  • intubația endotraheală
  • cricotiroidostomia chirurgicală

Question 125

Question
CS În caz de management al căilor aeriene fiți precauți în caz de:
Answer
  • suspecție de traumatism nazal
  • suspecție de leziune de coloană vertebrală cervicală, asigurând imobilizarea gâtului în timpul manevrelor de deschidere a căilor aeriene
  • suspecție de traumatism de coloană vertebrală lombară și toracică, asigurând imobilizarea pacientului în timpul manevrelor de deschidere a căilor aeriene
  • fractură femurului
  • fractura sternului

Question 126

Question
CM Identificați semnele de obstrucție a căilor aerirene:
Answer
  • retracție sternală, costală, subcostală
  • stare de inconștiență
  • imposibilitatea de a vorbi
  • stridor
  • tegumente hiperemiate

Question 127

Question
CS Semnele obstrucției căilor aeriene sunt, cu excepția:
Answer
  • respirație zgomotoasă
  • flux din căile aeriene scăzut, sau inexistent
  • imposibilitatea de a vorbi
  • stare de inconștiență
  • colorația normocromă a tegumentelor și a mucoaselor

Question 128

Question
CM Identificați manevrele de deschidere şi de permeabilizare a căilor aeriene:
Answer
  • hiperextenzia capului/ridicarea mandibulei
  • subluxarea mandibulei
  • aspirarea orofaringelui și nazofaringelui
  • îndepărtarea corpilor străini orofaringiene cu pensa Magill sau Kocher
  • capnografia

Question 129

Question
CM Identificați afirmațiile corecte pentru hiperextenzia capului /ridicarea mandibulei:
Answer
  • este indicată în catatraumă
  • contraindicată în suspiciune de leziune de coloană vertebrală cervicală
  • definește parțial manevra Safar
  • definește manevra Esmarch
  • este recomandată copiilor până la vârsta de 1 an

Question 130

Question
CS Consumul de O2 la copii constituie:
Answer
  • 6-8 ml/kg/1 min
  • 3-4 ml/kg/min
  • 600 ml/kg/min
  • 1000 ml/kg/min
  • 10 ml/kg/sec

Question 131

Question
CS Consumul de O2 la adult constituie:
Answer
  • 6-8 ml/kg/min
  • 3-4 ml/kg/min.
  • 600 ml/kg/min.
  • 1000 ml/kg/min
  • 10 ml/kg/sec.

Question 132

Question
CS Metode de dezobstrucție a căilor aeriene inferioare sunt, cu excepția:
Answer
  • intubarea endotraheală
  • ctricotireotomia
  • traheotomia
  • aspirarea conținutului traheobronșic cu un aspirator
  • intubarea orofaringiană, nazofaringiană

Question 133

Question
CM Identificați metodele de dezobstrucție a căilor aeriene inferioare prin intubare endotraheală:
Answer
  • intubarea orotraheală
  • intubarea nazofaringiană
  • intubarea nazotraheală
  • intubarea orofaringiană
  • intubarea cu sonda combinată (combitub)

Question 134

Question
CM Selectați metodele de ventilare posibil de utilizat în punctul B al SVB:
Answer
  • respirație gură-la-gură
  • respirație gură- la-nas
  • respirație gură-la-gură-și-la-nas
  • respirație gură-la-mască
  • respirație gură-la-sondă endotraheală

Question 135

Question
CM Selectați metodele de ventilare:
Answer
  • respirație gură-la-gură
  • respirație gură-la-nas
  • respirație gură-la-gură-și-la-nas
  • respirație cu balonul portabil AMBU
  • respirație prin tub esofago-nazo-gastral

Question 136

Question
CM Confirmați ventilarea adecvată prin
Answer
  • instalarea reflexului de vomă
  • apariția răspunsului verbal
  • prezența mișcărilor respiratorii de expansiune a cutiei toracice
  • asucultarea și sesizarea aerului expirator
  • apariția tusei

Question 137

Question
CM Pulsul central se determiniă la:
Answer
  • artera femorală
  • artera radială
  • artera carotidă
  • artera poplitee
  • artera brahială

Question 138

Question
CM Pulsul la nou-născut se determină la:
Answer
  • artera carotidă
  • artera brahială
  • artera femorală
  • artera temporală
  • vena jugulară

Question 139

Question
CS Resuscitarea cardiopulmonară a adultului, efectuată de o singură persosană constă în:
Answer
  • 15 compresii : 2 ventilații
  • 30 compresii : 2 ventilațiш
  • 5 compresii : 2 ventilații
  • 3 compresii : 1 ventilație
  • 2 compresii : 15 ventilații

Question 140

Question
CS Indicații pentru ventilația gură-la-nas sunt, cu excepția:
Answer
  • victima este inconștientă, nu respiră, iar gura este serios lezată
  • victima este inconștientă, nu respiră, victima este salvată de la înec
  • resuscitarea este efectuată de un copil
  • din motive estetice
  • victima este inconștientă, frecvența respirației este 10/ min

Question 141

Question
CM Resuscitarea cardiorespiratorie se continuă până la:
Answer
  • sosirea ajutorului calificat care preia manevrele de resuscitare
  • apariția semnelor vitale
  • epuizarea salvatorului
  • apariția semnelor precoce de moarte biologică
  • 10 minute

Question 142

Question
CM Determinarea prezenței respirației la pacientul inconștient se face prin:
Answer
  • observarea expansiunii peretelui anerior al cutiei toracice
  • obseravarea mișcării peretelui abdominal anterior
  • ascultarea prezenței inspirației și expirației
  • sesizarea prezenței jetului de aer expirat
  • provocarea unui stimul dureros

Question 143

Question
CS După obstrucția totală a căilor respiratorii pierderea conștienței se instalează în:
Answer
  • 30 secunde
  • 1 minută
  • 2 minute
  • 7 minute
  • 10 minute

Question 144

Question
CS În obstrucția severă a căilor respiratorii apnea se instalează în
Answer
  • 30 secunde
  • 1-2 minute
  • 2-6 minute
  • 5-10 minute
  • 30 minute

Question 145

Question
CS În obstrucția totală a căilor respiratorii prin corpi straini, stopul cardiac se instalează în:
Answer
  • 30 secunde
  • 1-2 minute
  • 5-10 minute
  • 2-6 minute
  • 30 minute

Question 146

Question
CS În obstrucția căilor respiratorii prin corpi straini, stopul cardiac survine:
Answer
  • în sistolă
  • prin dezechilibre electrolitice
  • prin asistolie
  • disociație electro-mecanică
  • fibrilație ventriculară/tahicardie ventriculară fără puls -

Question 147

Question
CM Obstrucția căilor respiratorii poate fi:
Answer
  • ușoară
  • severă
  • compensată
  • decompensată
  • subcompensată

Question 148

Question
CM Criteriile ventilării corecte la nou născut sunt
Answer
  • mișcări de expansiune și depresiune a peretelui cutiei toracice
  • prezența getului de aer expirator
  • de asigurat frecvența respirației 20-30 respirații/minut
  • de asigurat frecvența respirației 20 respirații/minut
  • de asigurat frecvența respirației 10 respirații/minut

Question 149

Question
CM Criteriile ventilării corecte la sugar (1-12 luni):
Answer
  • mișcări de expansiune și depresiune a peretelui cutiei toracice
  • prezența getului de aer expirator
  • de asigurat frecvența respirației 20 respirații/minut
  • de asigurat frecvența respirației 20-30 respirații/minut
  • de asigurat frecvența respirației 10 respirații/minut

Question 150

Question
CM Criteriile ventilării corecte la copil 1-8 ani:
Answer
  • mișcări de expansiune și depresiune a peretelui cutiei toracice
  • prezența getului de aer expirator
  • de asigurat frecvența respirației 15 respirații/minut
  • de asigurat frecvența respirației 20 respirații/minut
  • de asigurat frecvența respirației 10 respirații/minut

Question 151

Question
CM Criteriile ventilării corecte la copii de 8-15 ani:
Answer
  • mișcări de expansiune și depresiune a peretelui cutiei toracice
  • prezența getului de aer expirator
  • de asigurat frecvența respirației 12 respirații/minut
  • de asigurat frecvența respirației 20 respirații/minut
  • de asigurat frecvența respirației 10 respirații/minut

Question 152

Question
CM Criteriile ventilării corecte la copii mai mai de 15 ani:
Answer
  • mișcări de expansiune și depresiune a peretelui cutiei toracice
  • prezența getului de aer expirator
  • de asigurat frecvența respirației 20-30 respirații/minut
  • de asigurat frecvența respirației 20 respirații/minut
  • de asigurat frecvența respirației 10 respirații/minut

Question 153

Question
CS În caz de dificultăți respiratorii la ventilare
Answer
  • continuați să ventilați
  • verificați permeabilitatea căilor aerien
  • nu întreprindeți nimic
  • constatați moartea biologică a pacientului
  • amplasați victima în poziția laterală de siguranță

Question 154

Question
CM Resuscitarea cardiorespiratorie se continuă până la:
Answer
  • 30 minute
  • reapariția semnelor vitale (puls, respirație)
  • 2 minute
  • constatarea morții biologice
  • 10 minute

Question 155

Question
CM Identificați traumatismele toracice cu risc imediat pentru viața bolnavului
Answer
  • obstrucția de căi aeriene
  • pneumotoracele deschis
  • contuzia cordului
  • traumatismele esofagului
  • pneumotoracele sufocant (cu supapă)

Question 156

Question
CM Identificați traumatismele toracice cu risc imediat pentru viața bolnavului
Answer
  • pneumotoracele deschis
  • tamponada cardiacă
  • voletul costal
  • contuzia plămânilor
  • traumatismele căilor aeriene

Question 157

Question
CM Identificați traumatismele toracice cu risc imediat pentru viața bolnavului
Answer
  • voletul costal
  • pneumotoracele deschis
  • obstrucția de căi aeriene
  • ruptura diafragmului
  • hemotoraxul mic și mijlociu

Question 158

Question
CS Identificați traumatismul toracic cu risc imediat pentru viața bolnavului:
Answer
  • hemotoraxul mic și mijlociu
  • hemotoraxul masiv
  • ruptura diafragmului și hernia diafragmatică posttraumatică
  • leziunea toracică a esofagului
  • pneumotoracele simplu

Question 159

Question
CM La traumatismele toracice cu risc potențat pentru viața pacientului sunt atribuite:
Answer
  • obstrucția de căi aeriene
  • hemotoraxul mic și mijlociu - ?
  • tamponada cardiac
  • ruptura diafragmului și hernia diafragmatică posttraumatică
  • contuzia cordului

Question 160

Question
CM La traumatismele toracice cu risc potențat pentru viața pacientului sunt atribuite:
Answer
  • contuzia pulmonară
  • contuzia cordului
  • voletul costal
  • leziunile traumatice a esofagului
  • ruptura traumatică a căilor aeriene

Question 161

Question
CM La traumatismele toracice cu risc potențat pentru viața pacientului sunt atribuite:
Answer
  • pneumotoracele simplu
  • hemotoraxul masiv
  • leziunile traumatice a esofagului
  • ruptura diafragmului și hernia diafragmatică posttraumatică
  • contuzia peretelui cutiei toracice?????

Question 162

Question
CS Identificați traumatismul toracic cu risc potențat pentru viața pacientului
Answer
  • obstrucția de căi aeriene
  • hemotoraxul masiv
  • leziunile traumatice a esofagului
  • tamponada cardiacă
  • contuzia peretelui cutiei toracice

Question 163

Question
CM Traumatismele toracice frecvent întâlnite includ:
Answer
  • emfizemul subcutan
  • fracturile de coastă sau de coaste
  • fractura sternului și claviculei
  • obstrucția de căi aeriene
  • contuzia plămânilor

Question 164

Question
CM Traumatismele toracice frecvent întâlnite includ:
Answer
  • contuzia peretelui cutiei toracice
  • voletul costal
  • fractura sternului și a claviculei
  • fracturile de coastă sau de coaste
  • ruptura diafragmului

Question 165

Question
CS Identificați traumatismul toracic frecvent întâlnit:
Answer
  • obstrucția de căi aeriene
  • contuzia plămânilor
  • contuzia cordului
  • contuzia peretelui cutiei toracice
  • hemotoraxul masiv

Question 166

Question
CM La traumatismele toracice închise sunt atribuite:
Answer
  • contuziile peretelui cutiei toracice (cu sau fără leziuni viscerale toracice)
  • plăgi ale peretelui cutiei toracice nepenetrante
  • fracturi și luxații ale scheletului toracic fără întreruperea integrității pielii
  • plăgi penetrante al peretelui cutiei toracice
  • plăgi ale organelor mediastinale

Question 167

Question
CM La traumatismele deschise ale cutiei toracice se atribuie:
Answer
  • fracturi și luxații ale scheletului toracic fără întreruperea integrității pielii
  • plăgile nepenetrante al peretelui cutie toracice
  • plăgile penetrante al peretelui cutiei toracice
  • plăgi ale organelor mediastinale
  • contuziile peretelui cutiei toracice

Question 168

Question
CM Tratamentul de stabilizare a pacientului cu pneumotorace deschis include
Answer
  • aplicarea pansamentului ocluziv
  • decompresia cavității pleurale
  • compensarea volemică
  • imobilizarea voletului
  • intubarea pacientului

Question 169

Question
CM Devierea de trahee la examenul pacientului cu traumatisme toracice este prezentă în:
Answer
  • pneumotoracele sufocant (cu supapă
  • pneumotoracele deschis
  • voletul costal
  • tamponada cardiacă
  • hemotoraxul masiv

Question 170

Question
CM Examenul radiologic în pneumotoracele compresiv cu supapă evidențiază:
Answer
  • plămân colabat
  • cavitate pleurală hipertransparentă
  • opacitate lichidiană masivă
  • cordul și mediastinul deplasate spre partea sănătoasă
  • respirația paradoxală
Show full summary Hide full summary

Want to create your own Quizzes for free with GoConqr? Learn more.

Similar

Economic Growth
Kati Christova
Application of technology in learning
Jeff Wall
OCR GATEWAY CHEMISTRY C1 TEST
Olivia Farrow
Fundamentals in Chemistry
kate.siena
Geography Restless Earth
sophieelizabeth
LOGARITHMS
pelumi opabisi
Anatomy and Physiology - BIO 111 - Test #1 Flashcards
ajudkins
Evolution
rebeccachelsea
OCR GCSE History-Paper Two: The Liberal Reforms 1906-14 Poverty to Welfare State NEW FOR 2015!!!
I Turner
Renal System A&P
Kirsty Jayne Buckley
DEV I Part II
d owen
Browse Library