Quiz
200-400
Erstelle ein kostenloses Konto, um dieses Quiz zu beenden
Speichere deinen Fortschritt und sieh dir dein Endergebnis an.
oder mit deiner E-Mail registrieren
Schon ein Konto? Anmelden
Fragen in diesem Quiz (134)
1Care din următoarele criterii diferenţiază anemia aplastică de leucemie acută:
- ASindromul anemic
- BSindromul proliferativ
- CSindromul hemoragic
- DPancitopenia în analiza generală a sângelui periferic
- ECelule blastice 20% şi mai mult în mielogramă
2Care modificări morfologice pot fi întâlnite în anemia fierodeficitară:
- AHipocromia eritrocitelor
- BHipersegmentarea nucleelor neutrofilelor
- CMicrocitoza eritrocitelor
- DEritrocite “de tras în ţintă”
- EEritrocite – microsferocite
3Pentru anemia fierodeficitară sunt corecte caracteristicele cu excepţia:
- AStomatită angulară
- B“Pica chlorotica”
- CParestezii în degetele mânilor şi picioarelor
- DNuanţa ceroasă a pielii
- EEritrocite hipocrome
4Anemia fierodeficitară cel mai frecvent trebuie diferenţiată de:
- AAnemia B12- deficitare
- BAnemia prin deficit de acid folic
- CAnemia aplastică
- DMaladia Marchiafava-Micheli
- ETalasemie
5Anemia aplastică se manifestă prin:
- ASindromul anemic
- B“Pica chlorotica”
- CSindromul proliferativ
- DSindromul sideropenic
- ESindromul hemoragic
6Anemia fierodeficitară se manifestă prin:
- AGusturi perverse
- BSindromul hemoragic
- CSindromul neurologic
- DSindromul sideropenic
- EParestezii în degete
7Manifestările caracteristice ale sindromului de sideropenie sunt:
- AFragilitatea părului şi a unghiilor
- BIcterul tegumentelor
- C“Pica chlorotica”
- DSplenomegalia
- ELimfoadenopatia
8Preparatele folosite în tratamentul anemiei fierodeficitare sunt:
- AVitamina B12
- BAcid folic
- CPolivitamine
- DFersinol
- ESorbifer-Durules
9În apariţia anemiei B12- deficitare ar putea fi de vină:
- AHernia hiatală
- BAtrofia difuză a mucoasei stomacale
- CCancer gastric
- DCloramfenicol
- EAnchilostomidoza
10Care din următoarele sindroame diferenţiază în mod cert anemia fierodeficitară de anemia B12-
- ASindromul anemic
- BSindromul neurologic
- CSindromul hemoragic
- DSindromul proliferativ
- ESindromul sideropenic
11Cauzele frecvente ale anemiei prin deficit de acid folic sunt:
- AInsuficienţa alimentară – dieta săracă în fructe şi legume crude
- BCerinţele crescute ale organismului
- CAtrofia difuză a mucoasei stomacale
- DGastrectomia totală
- EInsuficienţa factorului Castle intrinsec
12Sindroamele de bază în clinica anemiei prin deficit de acid folic sunt:
- ASindromul sideropenic
- B“Pica chlorotica”
- CSindromul hemoragic
- DSindromul anemic
- ESindromul gastrointestinal
13În frotiul sângelui periferic se constată megalocite şi hipercromia pronunţată. Care din următoarele se pot asocia acestui aspect hematologic:
- ADisfagia
- BParestezii în degetele mânilor şi picioarelor
- CSplenomegalia pronunţată
- DAtrofia difuză a mucoasei stomacale
- ESindromul hemoragic
14Tratamentul combinat (3 cicluri de polichimioterapie + radioterapie la focarele afectate + 3 cure de polichimioterapie) în limfomul Hodgkin se aplică în stadiile
- AI
- BII
- CIII
- DIV
- EÎn toate cele enumerate
15Pentru limfomul Hodgkin sunt caracteristice:
- ASindromul anemic
- BSindromul hemoragic
- CConsecutivitatea apariţiei ganglionilor limfatici în zona primară
- DConsecutivitatea extinderii procesului tumoral în ganglionii limfatici
- EAfectări primare extranodale frecvente
16Pentru limfomul Hodgkin sunt corecte afirmaţiile
- AConcomitent se măresc toate grupurile de ganglioni limfatici
- BPredomină dezvoltarea maladiei în ganglionii limfatici periferici
- CFrecvent este afectat primar tractul gastrointestinal
- DLipseşte afectarea măduvei oaselor
- EGanglionii limfatici afectaţi sunt indolori şi neaderenţi la ţesuturile adiacente
17Prezenţa simptomelor de intoxicare generală în limfomul Hodgkin presupune:
- APrognostic nefavorabil
- BEvoluţia mai agresivă a bolii
- CPrognostic favorabil
- DEvoluţie favorabilă a bolii
- EEficacitate înaltă a tratamentului
18Pentru limfoamele non-Hodgkin agresive în calitate de monochimioterapie se folosesc preponderent:
- ACiclofosfan
- BVincristin
- CLeukeran
- DMielosan
- EMelfalan
19Tipurile morfologice ale limfoamelor non-Hodgkin indolente sunt:
- AMicrolimfoblastică
- BMacrolimfoblastică
- CFoliculară
- DDin zona marginală
- EImunoblastică
20Pentru limfoamele non-Hodgkin sunt corecte afirmaţiile:
- AFocarul primar al tumorii poate să se dezvolte în orice organ, care conţine ţesut limfatic
- BFrecvent primar se dezvoltă în ţesutul pulmonar
- CNici odată nu afectează măduva oaselor
- DMorbiditatea creşte cu vârsta
- ETractul gastrointestinal primar este afectat foarte rar
21Pentru variantele indolente ale limfoamelor non-Hodgkin sunt corecte afirmaţiile:
- AEvoluţia agresivă
- BFrecvent se afectează măduva oaselor
- CDestul de frecvent este afectat sistemul nervos central
- DFrecvent primar este afectată splina
- ELocalizările extranodale se întâlnesc foarte rar
22În leucemia granulocitară cronică puncţia medulară se efectuează în stadiile:
- AIniţial
- BManifestărilor clinico-hematologice desfăşurate
- CPreterminal
- DTerminal
- EÎn toate
23Modificările în sângele periferic pentru faza cronică precoce a leucemiei granulocitare cronice sunt:
- ALeucocitoză > 30,0·109/l
- BLeucocitoză < 30,0·109/l
- CLeucopenie < 3,0·109/l
- DDeviere spre stânga până la mielocite
- ELimfocitoză
24Pentru mielofibroza idiopatică sunt corecte afirmaţiile:
- ALipsa splenomegaliei
- BEritrocitele sunt normocitare
- CAnemia nu este frecventă
- DTrombocitopenia se întâlneşte rar
- ENumărul de trombocite ca regulă este majorat
25La examenarea preparatelor histologice din splină în mielofibroza idiopatică se observă:
- ACelule plasmatice
- BCelulele rândului granulocitar
- CEritrocariocite şi megacariocite
- DLimfocitoză
- EMonocitoză
26Terapia parenterală cu fier este indicată în cazurile de:
- AMalabsorbţie intestinală severă
- BEnterita cronică
- CSarcină în primele doua trimestre
- DDonatori de sânge
- EHernie hiatală
27Pe frotiul sângelui periferic se constată microcitoză şi hipocromie pronunţată. Care din următoarele se pot asocia acestui aspect hematologic:
- ADisfagia
- BStomatită angulară
- CParestezii în degetele mânilor şi picioarelor
- DSplenomegalie pronunţată
- EIcter
28 Cu referire la anemia cauzată de infecţiile cronice sunt corecte afirmaţiile:
- ASideroblaştii inelari sunt specifici
- BConcentraţia fierului e mărită în macrofagele din măduva oaselor
- CMicrocitoza este un semn corect
- DFierul va fi administrat numai pe cale orală
- ETratamentul cu fier este contraindicat
29Care din următoarele diferenţiază în mod cert anemia fierodeficitară de anemia inflamatorie pură:
- ANumărul de eritrocite
- BNivelul feritinei
- CNivelul reticulocitelor
- DSideremia scăzută
- ELipsa sindromului de sideropenie
30Care din următoarele se întâlnesc numai la anemia B12-deficitară:
- AHematopoieză megaloblastică
- B“Pica chlorotica”
- CHipocromie si microcitoză
- DSindromul neurologic
- EFierul seric considerabil scăzut
31Care din următoarele nu sunt corecte pentru anemia Biermer:
- AIncidenţa crescută a cancerului gastric
- BGastrită atrofică
- CValori scăzute ale acidului folic
- DHematopoieză megaloblastică
- EFierul seric considerabil scăzut
32In diagnosticul diferential dintre anemia B12-deficitară şi anemia prin deficit al acidului folic sunt importante urmatoarele:
- ASindromul neurologic
- BSindromul anemic
- CSindromul gastrointestinal
- DSindromul sideropenic
- ECriza reticulocitară pe fond de tratament de probă cu vitamina B12
33Care dintre următorii parametri sunt compatibili cu diagnosticul de anemie aplastică:
- AInfecţiile sunt frecvent întâlnite
- BSindromul hemoragic este caracteristic pentru maladie
- CMegaloblastoză în măduva osoasă
- DGanglionii limfatici sunt măriţi
- ESplenomegalia
34Care dintre următorii parametri în analiza generală a sângelui sunt compatibili cu diagnosticul de anemie aplastică:
- ATrombocitoză
- BReticulocitoză
- CLeucopenie
- DTrombocitopenie
- ELeucocitoză peste 15,0∙109/l
35Din tabloul clinic al unei anemii aplastice fac parte urmatoarele:
- ASindromul neurologic
- BSindromul sideropenic
- CSindromul hemoragic
- DInfectiile sunt frecvent întilnite
- ESindromul proliferativ
36Cu referire la microsferocitoza ereditară sunt corecte afirmaţiile:
- AÎn evoluţia bolii pot să apară crize aplastice
- BHemoliza se produce aproape exclusiv în măduva oaselor şi numai într-o măsură redusă în splină
- CCorectarea anemiei necesită doze mari de fier
- DProteinele din membrana eritrocitară sunt alterate genetic
- ESplenectomia este absolut contraindicată
37Hemoliza intravasculară este caracterizată prin
- AEliberarea hemoglobinei în plasmă
- BValori crescute ale hemopoetinei
- CIntervenţia predominantă a splinei în distrugerea eritrocitară
- DHemoglobinurie şi hemosiderinurie
- EDistrugerea eritrocitară în măduva oaselor
38Diagnosticul de talasemie este susţinut de următoarele:
- ASideremie scăzută
- BTest Ham pozitiv
- CValori crescute ale hemoglobinei F la electroforeza hemoglobinei
- DSplenomegalie pronunţată
- ERezistenţă osmotică scăzută
39În purpura trombocitopenică sunt prezente urmatoarele modificari ale hemostazei:
- APrelungirea timpului de sângerare
- BLipsa sau diminuarea concentraţiei factorului VIII
- CScăderea numarului de trombocite
- DIndicele de protrombina scăzut
- EPrezenţa monomerilor de fibrină
40În analiza generală a sângelui în purpura trombocitopenică la o femeie de vârsta reproductivă pot fi următoarele modificări:
- ALeucopenie
- BAnemie posthemoragică
- CLimfocitoză
- DPrezenţa celulelor blastice
- EScăderea numărului de trombocite
41Cu referire la purpura trombocitopenică sunt corecte afirmaţiile:
- ARetracţia chiagului este în normă
- BTimpul de sângerare constant prelungit
- CEste o coagulopatie ereditară
- DNumărul de trombocite scăzut
- ETimpul de coagulare după Lee-White prelungit
42Prelungirea timpului de sângerare este întâlnită în:
- APurpura trombocitopenică
- BHemofilie
- CMaladia Randiu-Osler
- DCapilarotoxicoză
- EBoala Willebrand
43Prelungirea timpului de coagulare dupa Lee-White este întâlnită în:
- APurpura trombocitopenică
- BHemofilie
- CMaladia Randiu-Osler
- DBoala Willebrand
- ECapilarotoxicoză
44Constatarea de laborator in favoarea diagnosticului de hemofilie este:
- ATimpul de sângerare prelungit
- BScăderea numărului de trombocite
- CTimpul de coagulare dupa Lee-White prelungit
- DIndicele de protrombină micsorat
- EMărirea timpului parţial activat de tromboplastină
45Pentru hemofilie sunt caracteristice:
- AHemartroze si hematoame
- BScăderea numărului de trombocite
- CMajorarea timpului parţial activat de tromboplastină
- DTimpul de sângerare este prelungit
- ESindrom hemoragic sub formă de peteşii şi echimoze
46Diagnosticul limfomului Hodgkin cu afectarea doar a ganglionilor limfatici mediastinali se confirmă prin:
- AExamenul radiologic
- BMediastinoscopie cu biopsie
- CExamenul ultrasonor
- DToracotomie explorativă cu biopsie
- ETomografie computerizată
47Pentru limfomul Hodgkin corecte sunt următoarele afirmaţii:
- AAfectarea sistemului nervos central este cea mai frecventă localizare extranodulară
- BVarianta morfologică nu are importanţă prognostică
- CVarianta morfologică are importanţă prognostică
- DMărirea nivelului fosfatazei alcaline ne indică despre afectarea ganglionilor limfatici mediastinali
- EEste caracteristic deficitul imun
48În tratamentul limfomului Hodgkin sunt corecte următoarele afirmaţii:
- AMonochimioterapia este metoda de elecţie a pacienţilor cu stadiile locale
- BMetoda de tratament se elaborează în conformitate cu stadiul bolii şi varianta morfologică
- CRadioterapia se aplică numai în stadiile generalizate
- DPacienţii cu stadiul I tratament specific nu necesită
- EMetoda principală în tratamentul pacienţilor cu stadiul IV este polichimioterapia
49Variantele morfologice ale limfoamelor non-Hodgkin agresive sunt:
- AAnaplazie
- BProlimfocitară
- CLimfocitară
- DLimfomul difuz cu celulă mare B
- ELimfoplasmocitară
50Care sunt factorii ce ne mărturisesc despre o evoluţie nefavorabilă a limfomului non-Hodgkin:
- AVarianta prolimfocitară
- BLeucemizarea limfomului non-Hodgkin cu celule blastice
- CStadiile generalizate
- DStadiile locale
- EAfectarea primară locală a stomacului
51Cele mai frecvente localizări extranodale primare în limfomul non-Hodgkin sunt:
- AŢesutul pulmonar
- BTractul gastrointestinal
- CSistemul nervos central
- DOasele
- EInelul limfatic faringian
52Localizările extramedulare cele mai frecvente ale leucemiei acute limfoblastice sunt:
- ALocalizările gingivale
- BInfiltraţia amigdalelor
- CLocalizările cutanate
- DLocalizările meningiene
- ELocalizările testiculare
53Factorii de valoare prognostică nefavorabilă în leucemia acută mieloblastică sunt:
- AHiperleucocitoză
- BVârsta tânără (sub 30 ani)
- CPozitivitatea reacţiei pentru peroxidază
- DPrezenţa corpilor Auer
- ECaracterul secundar al leucemiei acute
54Prevenirea determinărilor meningiene în leucemia acută limfoblastică se face cu:
- ACorticoterapia intravenoasă
- BChimioterapia cu Vincristin
- CL-asparaginaza
- DAdministrarea intratecală a metotrexatului
- EAdministrarea intratecală a citozarului
55Cu referire la tratamentul unei leucemii acute sunt corecte afirmaţiile:
- AAlcalinizarea urinei previne nefropatia urică postcitostatică
- BTratamentul cu visanoid este indicat în leucemia acută limfoblastică L1 la copii
- CHeparinoterapia se utilizează pentru prevenirea sindromului CID în leucemia acută M4
- DTratamentul de menţinere în leucemia acută limfoblastică se face cu 6-mercaptopurin şi methotrexat
- EAsocierea antifungicelor cu antibiotice este contraindicată în tratamentul infecţiilor severe din leucemia acută
56Diateza hemoragică ce poate apărea în leucemia granulocitară cronică faza acută este consecinţa:
- ASintezei scăzute a factorilor de coagulare
- BTrombocitopeniei prin insuficienţă medulară
- CTrombocitopeniei metaplastice
- DFibrinolizei sporite
- EFragilităţii vasculare accentuate
57Medicamentele cele mai utilizate în tratamentul leucemiei granulocitare cronice sunt:
- AGleevec (Imatinib mesilat
- BVinblastina
- CPrednizolonă
- DClorambucilul
- EHidroxiurea
58Pentru diagnosticul de mielofibriză idiopatică pledează:
- ALeucocitoza mai mare de 100,0·109/l
- BValorile scăzute ale fosfatazei alcaline granulocitelor
- CSplenomegalia gigantică
- DPrezenţa cromozomului Ph
- EÎn trepanobioptat – proliferarea mieloidă inclusiv şi a megacariocitelor
59Care din următoarele afirmaţii cu referire la leucemie limfocitară cronică sunt corecte:
- AFrecvent se dezvoltă complicaţii infecţioase
- BPreparatul de elecţie în tratament este Alkeranul
- CLeucocitoza este cauzată de o limfocitoză absolută
- DInfiltraţia limfoidă are caracter policlonal
- ECauza anemiei întotdeauna este hemoliza autoimună
60Leucemia limfocitară cronică este tumoare a sistemului sanguin cu provinenţă din:
- ACelula – stem
- BCelula-predecesoare a B-limfocitelor
- CCelula-predecesoare a T-limfocitelor
- DCelula-predecesoare a mielopoiezei
- ECelule blastice
61Cauzele dezvoltării anemiei în leucemia limfocitară cronică sunt:
- ADeficitul de fier
- BDeficitul vitaminei B12
- CHemoliza autoimună
- DHemoragiile
- EAfectarea maduvei osoase
62In evoluţia eritremiei sunt posibile urmatoarele complicaţii:
- AInfarct al miocardului
- BNecroze ale degetelor
- CHemoliza autoimună
- DColelitiază
- EFrecvent complicaţii infecţioase
63Care din preparatele enumerate sunt mai efective în tratamentul eritremiei:
- AInterferonul - α
- BHidreia
- CCiclofosfamida
- DVincristina
- ELeukeranul
64Asocierea căror semne face diagnosticul de mielom multiplu incontestabil:
- ADepistarea în mielogramă mai mult de 15% de celule mielomice
- BDepistarea la examenul radiologic a osteodistrucţiilor
- CDepistarea paraproteinei patologice
- DProteinurie
- EÎn hemogramă – anemie şi VSH accelerată
65Care din cercetările enumerate sunt obligatorii pentru confirmarea formei mielomului multiplu şi gradului de răspândire a procesului:
- ARadiografia oaselor scheletului
- BElectroforeza proteinelor serice
- CCoagulograma
- DDeterminarea nivelului bilirubinei şi transaminazelor
- EAnaliza urinei după Neciporenco
66Referitor la patogenia maladiei Rendu-Osler sunt corecte afirmaţiile:
- AInsuficienţa sau lipsa fibrelor de colagen în ţesutul conjunctiv pericapilar de sprijin
- BMărirea timpului protrombinei
- CTrombocitele nu sunt activate şi suferă funcţia lor de adezivitate
- DSe formează anticorpi împotriva trombocitelor
- ESe dereglează testul de autocoagulare
67Tratamentul maladiei Rendu-Osler se reduce la:
- ATransfuzii de masă trombocitară
- BEfectuarea măsurilor locale de hemostază
- CTransfuzii de crioplasmă
- DTratamentul anemiei fierodeficitare apărute ca rezultat al hemoragiilor
- ETransfuzii de crioprecipitat
68Prelungirea timpului de coagulare după Lee-White se întâlneşte în:
- AMaladia Rendu-Osler
- BTrombocitopatii
- CHemofilie
- DVasculite hemoragice
- EMaladia Willebrand
69În analiza sângelui periferic în purpura trombocitopenică la femeile de vârsta reproductivă se depistează:
- AAnemie posthemoragică
- BLeucocitoză până la 30,0∙109/l
- CNumărul de trombocite scade până la trombocite solitare
- DBazofilie şi eozinofilie
- ECelule blastice
70Cu referire la trombocitopenia autoimună sunt corecte afirmaţiile:
- AEste o maladie cu dereglarea hemostazei secundare
- BSe dezvoltă în urma formării anticorpilor împotriva trombocitelor proprii cu structura antigenică normală
- CSe întâlneşte mai frecvent la bărbaţi
- DExistă trombocitopenii autoimune idiopatice şi simptomatice
- EFrecvent apar hemartroze
71Cu referire la purpura trombocitopenică autoimună sunt corecte afirmaţiile:
- AÎn tabloul clinic predomină hemartrozele
- BÎn formele severe pot avea loc hemoragii meningo-cerebrale
- CTratamentul cu corticosteroizi decurge 4-5 luni
- DImunodepresantele constituie tratamentul de bază
- EDacă splenectomia nu este eficace se administrează tratament cu imunodepresante
72Care din următoarele susţine diagnosticul de hemofilie A:
- ATimpul de sângerare este constant prelungit
- BTimpul de coagulare după Lee-White este prelungit
- CBărbaţii sunt conductori
- DEste o coagulopatie ereditară cauzată de deficitul factorului VIII
- EPrezenţa monomerilor de fibrină caracterizează formele subclinice ale bolii
73Hemofilia B se caracterizează prin:
- ADereglarea timpului tromboplastinei parţial activate
- BReducerea adeziunii şi agregabilităţii trombocitelor
- CMicşorarea numărului de trombocite până la solitare
- DFrecvent se dezvoltă hemoragii cerebrale şi în măduva spinării
- EDeficitul factorului IX de coagulare
74Metoda de tratament a hemofiliei A constă în:
- ATransfuzii de masă eritrocitară
- BTransfuzii de masă trombocitară
- CTransfuzii de plasmă proaspăt congelată
- DTransfuzii de crioprecipitat
- EAdministrarea imunodepresantelor
75Leucemia limfocitară cronică este:
- AÎn 94-95% B-limfocitară
- BO maladie substratul morfologic al căreia este constituit din celule blastice
- C5-6% constitue forma T- limfocitară
- DO maladie de sistem
- EO maladie, care afectează preponderent pacienţi de vârstă tânără
76Care din următoarele afirmaţii cu referire la leucemie limfocitară cronică sunt corecte:
- AEste o tumoare mieloproliferativă
- BPrezintă un proces limfoproliferativ, al cărui substrat morfologic îl formează limfocitele mature
- CTabloul clinic se caracterizează prin două sindroame principale: osteomedular şi patologie proteică
- DFrecvent se complică cu infecţii intercurente şi procese autoimune (anemie hemolitică autoimună, trombocitopenie autoimună)
- EFrecvent se dezvoltă dereglări de microcirculaţie şi tromboze
77Pentru leucemia limfocitară cronică este caracteristic:
- APredominarea celulelor blastice în sângele periferic
- BAfectarea frecventă a tractului gastrointestinal
- CMărirea ganglionilor limfatici periferici
- DSe dezvoltă şi progresează rapid
- EAfectarea ficatului şi a splinei
78Deficitul relativ de fier în anemiile din bolile cronice este creat în urma acţiunii:
- AInterleukinei 1
- BInterleukinei 3
- CApolactoferinei
- DHaptoglobinei
- ECeruloplazminei
79Pentru anemiile hemolitice sunt caracteristice următoarele sindroame:
- ASindromul sideropenic
- BSindromul anemic
- CSindromul gastrointestinal
- DSindromul neurologic
- ESindromul hemolitic
80În anemia hemolitică ereditară microsferocitară pot fi:
- AComplicaţii cu tromboze
- BComplicaţii infecţioase
- CColelitiază
- DSindromul hemoragic
- ELimfadenopatie
81La studierea morfologică a eritrocitelor în microsferocitoză ereditară se observă:
- AEritrocite normocrome
- BMicrosferocite
- COvalocite
- DHipocromie
- EStomatocite
82Modificările în sângele periferic pentru microsferocitoza ereditară sunt:
- AAnemie însoţită de reticulocitoză
- BLeucopenie
- CLimfocitoză
- DMicrosferocite
- ETrombocitopenie
83În talasemie hemoliza are loc în:
- AFicat
- BMăduva oaselor
- CSplină
- DIntravascular
- EÎn toate cele enumerate
84La studierea morfologică a eritrocitelor la talasemie se observă:
- AMicrosferocite
- BHipocromie
- CEritrocite “de tras în ţintă”
- DOvalocite
- EAcantocite
85Tabloul clinic al talasemiei se caracterizează prin:
- ASindromul hemolitic
- BSindromul hemoragic
- CSindromul neurologic
- DSplenomegalie
- ELimfadenopatie
86La pacienţii cu talasemie pot avea loc următoarele complicaţii:
- AComplicaţii infecţioase
- BHemosideroză secundară
- CComplicaţii cu tromboze
- DSindromul hemoragic
- EComplicaţii autoimune
87Specifice pentru hemoglobinuria paroxistică nocturnă sunt:
- ATestul Combs direct
- BTestul Combs indirect
- CTestul Ham
- DProba cu zaharoză
- ETestele de siclizare
88Anemiile hemolitice heteroimune se dezvoltă ca rezultat al:
- AAcţiunii anticorpilor antieritrocitari
- BDistrucţiei mecanice a eritrocitelor
- CModificări structurale a membranei eritrocitare
- DFormarea anticorpilor împotriva eritrocitelor pe membrana cărora sau fixat unele medicamente
- EFormarea anticorpilor împotriva eritrocitelor pe membrana cărora sau fixat unele virusuri
89Pentru anemia hemolitică autoimună cu anticorpi împotriva eritrocariocitelor în măduva oaselor sunt caracteristice:
- AHiperplazie eritroidă în măduva oaselor
- BReticulocitoză
- CReticulocitoza lipseşte
- DAbsenţa totală sau aproape totală a eritrocariocitelor în măduva oaselor
- EBilirubinemie
90Pentru tratamentul leucemiei limfoblastice acute se foloseşte:
- AMelfalan
- BMielosan
- CLeukeran
- DVincristin
- EDoxorubucin
91 În inducerea remisiunei leucemiei mieloblastice acute preparatele de elecţie sunt:
- ACitozar
- BVincristin
- CDoxorubucin
- DL-asparaginaza
- EVisanoid
92L-asparaginaza se foloseşte în tratamentul:
- ALeucemia limfoblastică acută L1
- BLeucemia limfoblastică acută L2
- CLeucemia mieloblastică acută M2
- DLeucemia mielomonoblastică acută M4
- ECriza mieloblastică în leucemia granulocitară cronică
93Pentru leucemia acută e corect:
- AHiperplazia gingivală este mai frecventă în varianta limfoblastică
- BReacţia PAS-pozitivă este caracteristică pentru varianta mieloblastică
- CCorpusculele Auer sunt caracteristice pentru varianta monoblastică
- DSindromul CID este caracteristic pentru varianta promielocitară
- EPentru confirmarea diagnosticului de leucemie acută în măduvă osoasă trebuie să fie 20% şi mai mult de celule blastice
94Pentru diagnosticul mielomului multiplu au importanţă următoarele sindroame clinice:
- ASindrom de intoxicaţie
- BSindrom pletoric
- CSindrom osteomedular
- DSindrom hemolitic
- ESindromul patologiei proteice
95Pentru confirmarea diagnosticului de mielom solitar e necesar:
- AInvestigarea radiologică a tumorii
- BBiopsia şi examinarea morfologică a tumorii
- CInvestigarea ultrasonografică
- DPuncţia sternală cu examinarea măduvei oaselor
- ETomografia computerizată
96Geneza anemiei în mielomul multiplu este:
- ADeficit de fier
- BHemoliză
- CAplazia
- DMetaplazia
- EInsuficienţa renală cronică
97Complicaţiile cele mai frecvente la mielomul multiplu sunt:
- ACriza hemolitică
- BHepatosplenomegalia
- CComa paraproteinemică
- DHiperplazia gingivală
- ENeuropatie senzorială periferică
98 Pentru confirmarea diagnosticului de eritremie în faza desfăşurată sunt necesare următoarele criterii:
- ABlastoză în sângele periferic
- BLimfocitoză în sângele periferic
- CPancitoză în sângele periferic
- DVSH accelerată
- EPanmieloză în trepanobiopsia osului iliac
99Trombozele în eritremie sunt cauzate de:
- AHiperviscozitatea sângelui
- BSindromul neurologic
- CTrombocitoză
- DDereglarea funcţiei tractului gastrointestinal
- ESindromul osteomedular
100Semnele dereglării microcirculaţiei în eritremie sunt:
- AMieloză funiculară
- BParaamiloidoză
- CEritromelalgii
- DNeuropatie senzorială
- EAccese de convulsii epileptiforme
101Complicaţii hemoragice în eritremie sunt interpretate ca rezultat:
- ASindromul paraproteinemic
- BDereglarea funcţiei trombocitelor
- CHiperviscozitatea sângelui
- DSplenomegalie
- EEritromelalgie
102Care dintre următorii parametri în analiza generală a sângelui sunt compatibili cu diagnosticul de anemie prin deficit de acid folic:
- ATrombocitoza
- BReticulocitoza
- CMacrocitoza, hipercromia eritrocitelor
- DInele Kebot, corpusculi Jolly
- EHipocromia eritrocitelor
103Transfuzia de concentrat de eritrocite în anemia B12- deficitară se justifică în caz de:
- AComa anemică
- BPsihoza megaloblastică
- CCifre considerabil scăzute ale hemoglobinei
- DBolnavi după gastrectomie totală
- EBolnavi, cărora li se planifică intervenţia chirurgicală după indicaţii vitale
104Modificări morfologice, care pot fi întâlnite în anemia fierodeficitară:
- AHipersegmentarea nucleelor neutrofilelor
- BHipocromia
- CMicrocitoza
- DEritrocite inelare
- EEritrocite “de tras în ţintă”
105Manifestări caracteristice sindromului de sideropenie sunt:
- AGusturi perverse
- BStomatita angulară
- CSindromul neurologic
- DSindromul hemoragic
- ESindromul gastrointestinal
106Preparatele folosite în tratamentul anemiei aplastice sunt:
- ATotema
- BVitaminoterapia
- CNerobol
- DPrednisolon
- ELeukeran
107În anemia megaloblastică pot fi prezente următoarele:
- AValori scăzute ale fierului seric
- BHipoferitinemia
- CPaloarea cu nuanţă icterică
- DAtrofia difuză a mucoasei stomacale
- ESindromul neurologic
108Deficit de fier poate surveni ca consecinţă a:
- AEnteritei cronice
- BMaladiei Krohn
- CInsuficienţei factorului Castle intrinsec
- DHemoragiile cronice
- EAtrofia difuză a mucoasei stomacale
109Anemia B12- deficitară se evidenţiază prin:
- AHemopoieza normoblastică
- BParestezii în picioare şi mâini
- CSindromul anemic
- DHemopoieza megaloblastică
- EHemoragiile cronice
110Enumeraţi factorii; care provoacă anemii aplastice secundare:
- ALevomicetina
- BIradierea ionizantă
- CHepatita virală C
- DHemoragii cronice
- ELipsa proteinei - R în sucul gastric
111Anemia B12- deficitară poate fi evidenţiată prin:
- AFebră, care este cauzată de distrucţia accelerată a eritrocitelor în măduva osoasă
- BGlosita Hunter
- CSenzaţie de “picioare de vată”
- D“Pica chlorotica”
- ESindromul Rosolimo-Behterev
112La bolnavii de anemie B12- deficitară în sângele periferic se observă:
- ANumărul de eritrocite este micşorat mai mult comparativ cu conţinutul hemoglobinei
- BCreşterea numărului de leucocite
- CNumărul de leucocite este micşorat
- DNumărul de trombocite este micşorat
- EHipocromia eritrocitelor
113Preparatele folosite în tratamentul anemiei aplastice sunt:
- ATotema
- BVitaminoterapia
- CNerobol
- DPrednisolon
- ELeukeran
114Diagnosticul anemiei B12- deficitare se stabileşte în baza:
- ATrepanobiopsia medulară
- BHemopoieza megaloblastică în mielogramă
- CPrezenţa crizei reticulocitare la a 4-a – 5-a zi de la începutul administrării vitaminei B12
- DPrezenţei crizei reticulocitare peste 10 – 14 zile de la începutul administrării vitaminei B12
- EPrezenţei asincronismului în dezvoltarea citoplasmei şi a nucleului eritrocariocitelor
115Prezenţa asincronismului în dezvoltarea citoplasmei şi a nucleului eritrocariocitelor în măduva osoasă se evidenţiază în diagnosticul de:
- AAnemia fierodeficitară
- BAnemia hemolitică autoimună în criza hemolitică
- CAnemia B12- deficitară
- DAnemia metaplastică
- EAnemia prin deficit de acid folic
116În tratamentul limfomului Hodgkin sunt corecte afirmaţiile:
- A3 cicluri de polichimioterapie + radioterapie la focarele afectate + 3 cure de polichimioterapie se aplică doar în stadiile locale (I-II)
- BRadioterapia după programul radical se aplică numai în stadiile generalizate (III-IV)
- CÎn stadiul IV metoda de elecţie este polichimioterapia
- DÎn stadiile locale preponderent este indicată monochimioterapia
- EÎn stadiul III al bolii se efectuează 6 cicluri de polichimioterapie + radioterapie la focarele reziduale
117Pentru limfomul Hodgkin sunt corecte următoarele afirmaţii:
- APentru biopsie trebue de înlăturat un ganglion limfatic cu termen mic de afectare
- BPentru biopsie trebue de înlăturat ganglionii limfatici de durata cea mai mare
- CÎn cazurile de afectare izolată a ganglionilor limfatici mediastinali – toracotomie explorativă
- DÎn cazurile de afectare izolată a ganglionilor limfatici abdominali – laparatomie explorativă
- EÎn cazurile de afectare izolată a ganglionilor limfatici mediastinali pentru stabilirea diagnosticului este suficientă doar radiografia organelor cutiei toracice
118Varianta cu depleţie limfocitară a limfomului Hodgkin se caracterizează prin:
- AEvoluţie clinică agresivă
- BPrognostic favorabil
- CMicşorarea considerabilă a numărului de celule limfocitare în preparatul histologic
- DPrezenţa de celule Sternberg-Reed în număr mare
- EProliferare difuză a limfocitelor, celule Sternberg-Reed unice
119Pentru limfomul Hodgkin sunt corecte următoarele afirmaţii:
- AVarianta morfologică se schimbă în funcţie de stadiul clinic
- BPrognosticul depinde de varianta morfologică
- CVariantele morfologice sunt stabile
- DEvoluţia clinică nu depinde de varianta morfologică
- EMai frecvent se întâlnesc variantele scleroză nodulară şi mixt celulară
120Pentru limfoamele non-Hodgkin sunt corecte afirmaţiile:
- ASimptomele de intoxicare generală mai frecvent se întâlnesc la pacienţii cu variantele indolente
- BSimptomele de intoxicare generală sunt mai frecvente în formele agresive
- CAfectarea solitară a unui organ se consideră ca un stadiu local
- DLipseşte o corelaţie dintre ritmul de generalizare a maladiei şi varianta morfologică
- EAfectarea primară a splinei are loc mai frecvent la bolnavii cu variantele indolente
121Pentru limfoamele non-Hodgkin sunt corecte afirmaţiile:
- AProcesul patologic în majoritatea cazurilor se extinde în primul rând spre zonele vecine de ganglioni limfatici
- BGanglionii limfatici mediastinali sunt incluşi în procesul patologic rar
- CAfectarea măduvei osoase şi leucemizarea mai frecvent au loc în variantele agresive
- DAfectarea secundară a sistemului nervos central predomină în variantele indolente
- EAfectarea primară a splinei mai frecvent are loc în variantele indolente
122Afectarea măduvei oaselor la pacienţii cu limfom non-Hodgkin frecvent are loc în:
- AVarianta limfoblastică
- BLimfom non-Hodgkin limfocitar din limfocite mici
- CAfectarea primară a splinei
- DLimfom non-Hodgkin din celulele zonei marginale
- EVarianta imunoblastică
123Pentru limfoamele non-Hodgkin sunt corecte:
- AAlegerea schemei de polichimioterapie este în funcţie de varianta morfologică
- BAlegerea schemei de polichimioterapie nu depinde de varianta morfologică
- CAfectarea măduvei oaselor are loc mai frecvent decât în limfomul Hodgkin
- DDebutul extranodal are loc în cazuri excepţionale
- EEvoluţia limfoamelor non-Hodgkin este mai agresivă decât a limfomului Hodgkin
124Faza cronică tardivă a leucemiei granulocitare cronice se caracterizează prin:
- ASplenomegalie
- BSindromul hemoragic
- CDevierea în stânga corelează cu numărul de leucocite
- DComplicaţii cauzate de hiperleucocitoză (infarct splenic, edem al retinei, tromboze la nivelul vaselor mici)
- ELimfadenopatie
125Simptomele caracteristice pentru faza de accelerare a leucemiei granulocitare sunt:
- AEritrocitoza
- BReducerea eficacităţii tratamentului citostatic efectuat
- CFebra nemotivată de infecţie
- DOsalgii
- EMicşorarea splinei în dimensiuni
126Splenectomia la pacienţii de leucemie granulocitară cronică rareori poate fi efectuată în:
- AFaza cronică precoce a maladiei
- BFaza acută
- CInfarcte frecvente în splină
- DTrombocitopenie
- EDiscomfort pronunţat abdominal
127În preparatele histologice ale măduvei oaselor în mielofibroza idiopatică poate fi observată:
- AHipercelularitate polimorfă
- BHipercelularitate cu predominarea fibrozei
- CMegacariocitoză pronunţată
- DSubstituirea ţesutului hemopoietic cu ţesut adipos
- EInfiltraţie difuză cu celule limfoide
128În care din situaţiile enumerate mai jos e necesară profilaxia anemiei fierodeficitare prin fieroterapie orală:
- AIntoxicaţie cu plumb
- BBolnavi cu hemocromatoză
- CGravide
- DAdolescente
- EDonatorii de sânge
129La nou-născuţi anemia fierodeficitară poate fi cauzată de:
- ANaştere prematură
- BNaştere prin cezariană
- CNaşterea gemenilor
- DPierderi cronice de sânge
- EFactor nutritiv
130Transfuzia de masă eritrocitară la anemia fierodeficitară se justifică în caz de:
- ABolnavi, cărora li se planifică intervenţie chirurgicală din indicaţii vitale
- BIntoleranţa tuturor preparatelor de fier
- CCifre considerabil scăzute ale hemoglobinei şi numărului de eritrocite
- DBolnavi după gastrectomie
- EComă anemică
131Modificări morfologice, care pot fi întâlnite în anemia Biermer:
- AHipersegmentarea nucleelor neutrofilelor
- BAnizocitoză şi poikilocitoză pronunţată
- CMetamielocite gigante
- DMicrocitoză şi hipocromie
- EEritrocite “de tras în ţintă”
132Pentru anemia B12- deficitară sunt corecte caracteristicele cu excepţia:
- AParestezii în degete
- BStomatită angulară
- CNuanţă ceroasă a pielii
- DFisuri calcanee
- EGusturi şi mirosuri perverse
133Pentru anemia prin deficit al acidului folic sunt caracteristice:
- ASindromul anemic
- BSindromul gastrointestinal
- CSindromul neurologic
- DSindromul sideropenic
- ELipsa sindromului neurologic
134În diagnosticul diferenţial dintre anemia aplastică şi insuficienţa medulară din leucemia acută sunt importante următoarele:
- APrezenţa splenomegaliei
- BPrezenţa celulelor blastice în măduva oaselor
- CPrezenţa sindromului hemoragic
- DMăduva oaselor este înlocuită cu ţesut adipos
- EInfecţiile sunt frecvent întâlnite
Informationen
- Beschreibung
- Quiz am 200-400, erstellt von scz aserq am 14/01/2022.
- Autor
- scz aserq
- Sprache
- English
- Aufrufe
- 138
- Bewertung
- Noch keine Bewertungen Bewerte dieses Quiz