Quiz
Neurologie 101-150
Fragen in diesem Quiz (50)
1In care afazie continutul discursului este, ca regula, lipsit de sens si neinteles pentru persoanele inconjuratoare?
- AAfazia Broca
- BAfazia Wernicke
- CSurditatea verbala.
- DAfazia de conductie.
- ECecitatea verbala pura.
2Astereognozia este:
- AIncapacitatea de a identifica vizual un obiect sau reprezentarea lui grafica in absenta tulburarilor functiilor vizuale elementare sau a capacitatilor intelectuale.
- BTulburarea limitata la denumirea obiectului, a carui utilizare pacientul e capabil s-o indice.
- CIncapacitatea de a identifica un obiect pe cale tactila in absenta oricarei informatii vizuale sau auditive
- DImposibilitatea de a numi culorile atunci, cind ele sunt corect aplicate obiectelor
- EImposibilitatea recunoasterii fetelor persoanelor chiar apropiate. Identificarea poate deveni posibila la auzirea vocii
3O forma majora a hemisomatognoziei este: ( Indicati forma cea mai expresiva a:
- AAnozognoziile hemiplegiei din cadrul sindromului Anton-Babinski
- BImposibilitatea bolnavului de a descrie verbal, de a raspunde si de a se orienta in raport cu stimularile de partea contralaterala leziunii
- CIgnorarea de catre bolnav a hemispatiului sting (un dirijor ignoreaza muzicantii din orchestra plasati in stinga sa, pacientii isi rad doar hemifata dreapta etc.)
- DPierderea capacitatii de a indica la comanda orala partile propriului corp
- EAgnozie digitala, agrafie pura, dezorientare dreapta-stinga si acalculie.
4 In care apraxie executarea gestului este perfecta atunci cind pacientului i se propune sa utilizeze real un obiect (de exemplu, ciocanul) in loc sa mimeze intrebuintarea?
- AApraxia melo-cinetica.
- BApraxia dinamica.
- CApraxia ideo-motrice.
- DApraxia ideatorie
- EApraxia constructiva.
5Amneziile axiale inglobeaza:
- AO perioada de viata a subiectului, care n-a lasat nici o urma in memoria sa
- BO intrerupere in biografia bolnavului.
- CAnsamblul amneziilor legate cu afectarea bilaterala a circuitului hipocampo-mamilo-talamic.
- DAmneziile traumatice.
- EDereglarile de memorie de scurta durata.
6Se numeste shifting (in cadrul sindroamelor ariilor premotorii)
- AIncapacitatea de a executa actiuni secventiale
- BPierderea abilitatii de a trece rapid de la o miscare la alta.
- CO flexie reflexa patologica, invincibila a degetelor declansata de un stimul tactil mobil pe fata palmara a miinii.
- DPierderea obisnuintei de a utiliza membrele inferioare pentru a merge.
- EO deviere a privirii spre leziune.
7Tulburarea de tip I a personalitatii (tip apatico-abulic) in cadrul sindromului frontal propriu-zis cuprinde:
- AApatia si inertia motorie, dispozitia trista, indiferenta afectiva, scaderea spontanietatii verbale, nepasarea si imposibilitatea programarii unei activitati
- BComportamentul impulsiv, dezinhibat, cu schimbari de dispozitie, tendinta pentru calambururi, puerilitate, egocentrism, uneori comportament maniacal, hipersexual, bulimie, incapacitate de a efectua o activitate productiva.
- CPerseverarea motorie – repetitia anormala a unui comportament determinat, deficienta mecanismului de autocontrol al miscarii motorii, dificultati de trecere de la un ordin la altul.
- DComportamentul de imitare si de utilizare (comportamentul Lhermitte): pacientii frontali imita gesturile examinatorului si au tendinta de a apuca si de a folosi obiectele prezentate lor fara a fi enuntat vreun ordin
- EPierderea capacitatii bolnavului frontal de a mentine miscarile voluntare ale privirii in urma unei comenzi verbale, reducerea miscarii de explorare a privirii.
8Se numeste astereognozie (apraxie sau cecitate tactila):
- ANeglijenta spatiala unilaterala, deficitul de perceptie a spatiului.
- BIncapacitatea de a descrie verbal caracteristicile spatiale ale mediului familiar.
- CTulburarea schemei corporale
- DIncapacitatea de a identifica tactil un obiect fara ajutorul vederii, in absenta unui deficit senzitiv sau motor elementar.
- EHemianestezia sau hemihipoestezia contralaterala leziunii destructiva ale circumvolutiunii parietale ascendente
9Complexele onirice (dreamy state) isi au originea in:
- AStructurile temporale, in special din dreapta.
- BRegiunea striata, bilateral.
- CIntersectia temporo-parieto-occipitala.
- DAriile vizuale.
- ECortexul si substanta alba subiacenta a regiunii parieto-occipitale.
10Una din manifestarile cele mai spectaculoase ale deconexiunii intraemisferice (calozotomiei) este:
- AAnomia culorilor.
- BSindromul Balint.
- CApraxia diagnostica (de exemplu, pacienta se straduieste sa-si incheie bluza cu mina dreapta, in timp ce mina stinga executa actiunea opusa).
- DHalucinatia vizuala liliputana sau guliveriana
- EPalinopsia (de exemplu, bolnavul are impresia, ca vede trecind din nou prin fata sa o persoana, pe care a vazut-o cu 5 minute inainte.
11Indicati locul de formare a fluidului cerebrospinal:
- ASpatiul epidural.
- BSpatiul subdural
- CCisternele cerebrale
- DVentriculele cerebrale.
- ESpatiul subarahnoidian
12Accidentele vasculare ce implica vasele din spatiul subarahnoidian conduc la:
- AHematoame epidurale.
- BHematoame subdurale
- CHemoragii subarahnoidiene.
- DHemoragii intraparenchimatoase
- EHemoragii intraventriculare
13 Indicati cantitatea de lichid cefalorahidian de care dispune adultul sanatos:
- A50-60 ml
- B70-80 ml.
- C90-100 ml.
- D120-160 ml
- E170-200 ml
14Indicati maladia care adesea este insotita de eozinofilie in lichidul cefalorahidian:
- AAccidentul vascular cerebral hemoragic.
- BIctusul cerebral ischemic.
- CCisticercoza
- DEncefalita herpetica.
- EPoliradiculonevrita Guillain-Barré.
15Pentru a diferentia o contaminare cu singe a lichidului cefalorahidian de o hemoragie preexistenta se foloseste
- APunctia lombara repetata
- BExtragerea lichidului cefalorahidian prin punctie ventriculara
- CExamenul prin Rezonanta Magnetica Cerebrala.
- DExamenul prin Computer Tomografie Cerebrala
- EColectarea lichidului cefalorahidian in cel putin trei tuburi (testul celor trei tuburi).
16Pentru descrierea modificarilor lichidului cefalorahidian in meningite se utilizeaza termenul de:
- APleocitoza.
- BProteinorahie.
- CDisociatie celulara-proteica.
- DDisociatie proteica-celulara.
- ELichid meningitic.
17Indicati valorile glucozei in lichid cefalorahidian care sunt considerate anormale:
- A. Mai mici de 4,0 – 4,5 mmol/l.
- BMai mici de 2,2 – 2,5 mmol/l.
- CLa nivelul 60-70% din valorile concentratiei glucozei din singe
- DMai mari de 5,5 mmol/l
- EMai mari de 6,6 mmol/l.
18 Diminuarea concentratiei clorurilor si glucozei in lichidul cefalorahidian este specifica pentru:
- ABolile demielinizante ale sistemului nervos
- BMeningita tuberculoasa
- CHemoragia subarahnoidiana
- DEncefalopatia alcoolica acuta.
- EEpilepsie.
19Care afirmatie din cele enumerate mai jos este considerata ca contraindicatie pentru punctie lombara:
- AHipoglicemia
- BHipertensiunea arteriala
- CRezultate pozitive a testarii anticorpilor specifici pentru treponema in plasma.
- DEdemul papilei nervului optic
- EHidrocefalia normotenziva, depistata prin Computer Tomografie Cerebrala.
20Cea mai obisnuita complicatie dupa punctie lombara este:
- AAgravarea hernierilor cerebrale si a compresiunilor medulare.
- BCefaleea.
- CSingerarea subarahnoidiana
- DDiplopia.
- EDurerile in rahis si simptomele radiculare
21 Care este una din cele mai frecvente plingeri prezentate medicului de catre pacient?
- ADurerea de cap.
- BIndispozitia.
- CDereglarea de memorie
- DTulburarea de somn
- EDurerea in regiunea lombara a coloanei vertebrale.
22Indicati rata de cefalei primare (adica fara modificari organice):
- A85%.
- B90%.
- C90-92%
- D30-50%
- E20-40%.
23Pilonul fundamental intr-un diagnostic corect al cefaleei il constituie:
- AExamenul neuroimagistic.
- BExamenul de laborator
- CExamenul neurologic obiectiv
- DAnamneza detaliata
- EExamenul fundului de ochi.
24Care este cea mai frecventa greseala de diagnostic in stabilirea diagnosticului de cefalee:
- AUtilizarea metodelor instrumentale de diagnostic in detrimentul unei anamneze complete
- BInitierea unui tratament, in detrimentul unui examen neurologic obiectiv
- CSubaprecierea rezultatelor examenului de laborator
- DSupraaprecierea rezultatelor examenului neurologic obiectiv.
- EInscriptiile sarace facute de medic in foaia de observatii ambulatorii
25Constatarea edemelor in regiunea fetei cianoza mucoaselor in cadrul examenului obiectiv al unui bolnav cu cefalee ar putea eventual sugera:
- AUn hematom intracranian
- BO insuficienta venoasa
- CO hemoragie subarahnoidiana.
- DO tumoare cerebrala.
- EUn sindrom de hipertensiune intracraniana
26Marea majoritate a durerilor de cap o constituie:
- ACefaleea conditionata de hipertensiunea intracraniana.
- BCefaleea posttarumatica
- CCefaleea cervicogena
- DCefaleea medicamentoasa.
- ECefaleea primara (esentiala).
27 Tipic aura in migrena cu aura dureaza:
- ADe la 4 la 72 ore.
- B20-30 minute
- CCiteva secunde
- DNu mai putin de 72 ore.
- EMai mult de 72 ore.
28Cel mai frecvent in migrena cu aura se intilneste aura:
- AOlfactiva.
- BOftalmica sau vizuala.
- CVestibulara.
- DAuditiva.
- ESenzoriala.
29Sfirsitul unei versiuni tipice de migrena cu aura este:
- AScotomul scintilant
- BHipersensibilitatea la lumina (fotofobia).
- CHipersensibilitatea la sunete (fonofobia)
- DGreturile si varsaturile
- EInstalarea somnului
30Prevalenta migrenei in populatie este de circa
- A5%
- B10%
- C15%
- D20%
- E25%
31Tratamentul profilactic al migrenei se initiaza in cazul atacurilor mai frecvente de:
- A1 pe luna
- B2 pe luna
- C5 pe an
- D1 pe an
- E1 pe saptamana
32Prevalenta cefaleei tensionale in populatie este de:
- A30-50%.
- B10-20%
- C60-70%.
- D80-90%
- E100%
33 Indicati medicamentul care, de regula, inlatura completamente durerea in hemicrania paroxismala:
- ANaproxenul.
- BClonazepamul.
- CAlprazolamul.
- DIndometacina
- EPapaverina
34In care termen dupa traumatism cranio-cerebral apare cefaleea posttraumatica:
In cazul unui traumatism craniocerebral cefaleea posttraumatica apare:- AIn primele14 zile dupa traumatism.
- BDupa 30 zile de la traumatism
- CIntre 15 si 30 zile de la traumatism.
- DDupa 3 luni de la traumatism.
- EIntre 3 si 6 luni de la traumatism
35„Lovitura de pumnal” este expresia pe care o utilizeaza frecvent pacientii cu cefalee cauzata de:
- ACefalee posttraumatica
- BHipertensiune arteriala (feocromocitom, eclampsie).
- CHemoragie subarahnoidiana.
- DConsumul substantelor chimice sau de sistarea lor
- EOsteocondroza cervicala.
36Realmente cefaleea cervicogena este conditionata doar de modificari vertebrale la nivelul:
- AC1 – C3.
- BC4 – C5.
- CC5
- DC6
- EC7
37Scorul total de 9-12 puncte dupa scala Glasgow indica
- AStare de constienta completa.
- BSomnolenta
- CObnubilare (sopor, stupoare)
- DComa.
- EMoarte cerebrala
38Mai frecvent respiratia Chein-Stokes o intilnim in cadrul:
- ATraumatismelor cranio-cerebrale.
- BAccidentelor vasculare cerebrale
- CEncefalitelor
- DMaladiilor somatice.
- ETumorilor de fosa craniana posterioara.
39Respiratia haotica denota leziunea
- ABilaterala in profunzimea emisferelor si nucleilor bazali
- BMetabolica a creierului.
- CHipoxemia
- DAtacul de panica
- EBulbului rahidian.
40Midriaza unilaterala cu absenta reactiei fotopupilare la pacientul comatos denota:
- ALeziunea mezencefalului
- BO coma hipoglicemica
- C. O coma barbiturica
- DO angajare temporo-tentoriala
- EO supradozare de pilocarpina.
41Care din investigatiile complementare enumerate mai jos elucideaza starea de coma in cadrul unui status epileptic asimptomatic (status de absente)?
- AScanerul cerebral.
- BRezonanta magnetica cerebrala
- CElectroencefalografia (EEG)
- DPunctia lombara.
- EPotentiale evocate somatosenzoriale (PESS)
42Cel mai frecvent intr-o coma cauzata de dezechilibru ionic e vorba de:
De cele mai multe ori, intr-o coma cauzata de dezechilibrul ionic e vorba de:- AHipercalciemie pronuntata.
- BHipocaliemie
- CHipercaliemie.
- DHipocalciemie.
- EHiponatriemie
43Indicati cele mai frecvente afectiuni ale sistemului nervos din sirul celor enumerate mai jos:
- ABolile sistemului nervos periferic.
- BCefaleele primare.
- CAccidentele vasculare cerebrale.
- DTumorile cerebrale si medulare.
- ETraumatismele cranio-cerebrale si vertebro-medulare.
44Cea mai frecventa forma clinica dintre bolile sistemului nervos periferic este:
- ARadiculopatia (lombara, cervicala, toracica).
- BGangliopatia.
- CPlexopatia.
- DFuniculopatia
- ENeuropatia (mono- , multi- , poli- )
45Indicati formatiunea anatomica care constituie partea intrarahidiana a nervilor spinali:
- ARadacinile spinale
- BNervii intercostali.
- C. Plexurile.
- DFuniculii.
- EJonctiunea neuro-musculara
46Plexul brahial este format din fuziunea radacinilor:
- AC2 – C4
- BC4 – Th1.
- CC5 – Th2.
- DC6 – Th3.
- EC7 – Th4.
47 Una din cauzele cele mai frecvente de suferinta a plexului brahial este / sunt:
- AVirozele.
- BDifteria.
- CDizenteria.
- DBotulismul.
- ETraumatismul.
48 In sindromul Pancosta-Tobias plexul brahial este lezat de catre:
- AUn anevrism al arterei carotide comune.
- BCancerul apexului de plamin.
- CCoasta cervicala.
- DDiscopatia cervicala
- EPahimeningita cervicala hipertrofica
49Prin expresia „grifa cubitala” este descrisa pozitia miinii cauzata de afectarea nervului: „grifa cubitala” este numita pozitia miinii cauzata de afectarea nervului:
- AMusculocutanat
- BSubclavicular.
- CUlnar.
- DRadial
- EMedian.
50 Cele mai frecvente cauze locale de suferinta a nervului ulnar sunt:
- AFracturile de clavicula
- BTraumatismele directe prin glonte sau instrumente taioase.
- CTraumatismele din timpul nasterii
- DCompresiunile de origine externa.
- ECompresiunile de tunel.
Informationen
- Beschreibung
- 1 Neurologie Quiz am Neurologie 101-150, erstellt von Grupa Noastra am 28/10/2023.
- Autor
- Grupa Noastra
- Sprache
- English
- Aufrufe
- 1.684
- Schlagwörter
- Bewertung
- Noch keine Bewertungen Bewerte dieses Quiz