Quiz
neurologie 601-650
Fragen in diesem Quiz (51)
1601. Virusul poliomielitei se transmite pe cale:
- AA. Fecal-orala.
- BB. Parenterala.
- CC. Sexuala.
- DD. Aerogena.
- EE. Habituala.
2602. Indicati stadiile de patogenie a poliomielitei acute anterioare:
- AA. Stadiul tonzilitei.
- BB. Stadiul nevraxial.
- CC. Stadiul intestinal.
- DD. Stadiul de viremie (apare atunci cind apararea locala si limfatica intestinala este depasita).
- EE. Stadiul de invazie a sistemului nervos central.
3603. In functie de localizarea parezelor si paraliziilor, in stadiul paralitic al poliomielitei acute anterioare se disting urmatoarele forme clinice:
- AA. Spinala.
- BB. Bulbara.
- CC. Pontina.
- DD. Mixta.
- EE. Corticala.
4604. In patogenia arahnoiditelor cerebrale joaca un rol important:
- AA. Reactia inflamatorie hiperergica a meningelor.
- BB. Tulburarile locale de circulatie sanguina la nivel de tunici cerebrale si spatiu subarahnoidian.
- CC. Tulburarile locale de circulatie lichidiana la nivel de tunici cerebrale si spatiu subarahnoidian.
- DD. Procesele alergice.
- EE. Procesele de hipersensibilitate imuna.
5605. In arahnoiditele cerebrale convexitale se scot in evidenta:
- AA. Tulburarile de hemitip cortical al sensibilitatii.
- BB. Tulburarile de monotip cortical al sensibilitatii.
- CC. Accesele jacksoniene senzitive.
- DD. Accesele jacksoniene motorii.
- EE. Semnele meningeale negative.
6606. Indicati modificarile cimpului vizual posibile in arahnoiditele cerebrale optico-chiasmale:
- AA. Ingustare concentrica.
- BB. Scotom central.
- CC. Hemianopsie heteronima bitemporala.
- DD. Hemianopsie heteronima binazala.
- EE. Hemianopsie omonima stinga sau dreapta.
7607. Indicati fazele de evolutie clinica a unui neurinom intrarahidian, intradural, dorsal:
- AA. Faza manifestarilor generale.
- BB. Faza manifestarilor de focar.
- CC. Faza manifestarilor de tip radicular.
- DD. Faza sindromului Brown-Séquard.
- EE. Faza lezarii medulare transverse totale.
8608. In functie de criteriul patogenic mielitele sunt:
- AA. Parainfectioase.
- BB. Postinfectioase.
- CC. Primare.
- DD. Secundare.
- EE. Per continuum.
9608. Virusul sau toxinele produse de el patrund in maduva spinarii, producind mielita, pe cale:
- AA. Iatrogena (punctie lombara, infiltratii epidurale, infuzii intravenoase).
- BB. De migrare axonoplasmatica.
- CC. Hematogena.
- DD. Limfogena.
- EE. Prin spatiile perineurale.
10609. Indicati simptomele caracteristice tabloului clinic de mielita:
- AA. Vertijul.
- BB. Tetra- sau paraplegia/pareza.
- CC. Tulburarea conductiva (paraplegica) a tuturor felurilor de sensibilitate.
- DD. Tulburari ale functiilor sfincteriene.
- EE. Dereglarile vegetative-trofice.
11610. In functie de evolutie mielitele se divizeaza in:
- AA. Fulminante.
- BB. Subacute.
- CC. Fruste.
- DD. Cronice.
- EE. Stationare.
12611. Care din examinarile electrofiziologice enumerate mai jos pot fi utile in stabilirea diagnosticului de suferinta medulara, precum si a prognosticului evolutiei mielitei acute:
- AA. Examenul EMG cu electrod coaxial.
- BB. Electroneurografia.
- CC. Potentialele evocate motorii.
- DD. Potentialele evocate auditive.
- EE. Potentialele evocate somatosenzoriale.
13612. Neurosifilisul in raport cu axa timpului se clasifica in:
- AA. Primar.
- BB. Secundar.
- CC. Tertiar.
- DD. Precoce.
- EE. Tardiv.
14613. Tabesul dorsal in varianta clasica parcurge urmatoarele faze de evolutie:
- AA. Asimptomatica.
- BB. Nevralgica.
- CC. Atactica.
- DD. Paralitica.
- EE. Vindecare spontana.
15614. Indicati modificarile pupilare care se pot observa deja in prima faza de evolutie a tabesului dorsal:
- AA. Mioza paralitica.
- BB. Semnul Argyll Robertson.
- CC. Midriaza paralitica.
- DD. Pupila crenelata.
- EE. Anizocoria.
16615. Pentru toxoplasmoza congenitala a fost descrisa tetrada diagnostica Sabin, compusa din:
- AA. Ataxie.
- BB. Sindrom convulsiv.
- CC. Corioretinita.
- DD. Hidrocefalie.
- EE. Calcificari cerebrale.
17616. Tratamentul toxoplasmozei se face cu:
- AA. Penicilina G.
- BB. Tetraciclina.
- CC. Pirimetamina.
- DD. Sulfadiazina.
- EE. Eritromicina.
18617. Maladia Lyme este o zooantroponoza al carei rezervor sunt:
- AA. Rozatoarele.
- BB. Caprioarele.
- CC. Furnicile.
- DD. Ciinii.
- EE. Pisicile.
19618. Cele mai frecvente organe si sisteme in maladia Lyme sunt:
- AA. Pielea.
- BB. Sistemul gastrointestinal.
- CC. Sistemul nervos.
- DD. Articulatiile.
- EE. Cordul.
20619. In varianta „clasica" de evolutie a neuroboreliozei poate fi observat urmatorul lant de evenimente:
- AA. Plimbare in parc sau padure.
- BB. Muscatura de capusa.
- CC. Eritem migrator.
- DD. Semne de intoxicatie generala.
- EE. Manifestari neurologice.
21620. Indicati grupele de antibiotice care pot fi folosite in tratamentul neuroboreliozei:
- AA. Macrolide.
- BB. Osmotice.
- CC. Peniciline semisintetice.
- DD. Cefalosporine de generatia II.
- EE. Cefalosporine de generatia III.
22621. In Moldova cele mai frecvente parazitoze ale sistemului nervos sunt:
- AA. Echinococoza.
- BB. Cisticercoza.
- CC. Paragonimiaza.
- DD. Ascaridoza.
- EE. Trichinoza.
23622. Din punct de vedere clinic, cisticercoza cerebrala se manifesta prin urmatoarele sindroame:
- AA. Hipertensiune intracraniana.
- BB. Crize de epilepsie.
- CC. Radicular.
- DD. Psihic.
- EE. De localizare.
24623. Formele clinice de cisticercoza a sistemului nervos in functie de localizare pot fi:
- AA.Medulare
- BB. Emisferice.
- CC. Ventriculare.
- DD. Bazale.
- EE. Generalizate (difuze).
25624. Examenul lichidului cefalorahidian in cisticercoza sistemului nervos arata:
- AA. Limfocitoza.
- BB. Eozinofilie.
- CC. Hiperalbuminorahie.
- DD. Hiperglicorahie.
- EE. Scaderea clorurilor.
26625. Indicati bolile care fac parte din grupul maladiilor demielinizante:
- AA. Encefalomielita acuta diseminata.
- BB. Boala lacunara cerebrala.
- CC. Nevrita optica.
- DD. Boala Devic.
- EE. Scleroza multipla.
27626. Printre agentii cauzali identificati ai encefalomielitei acute demielinizante se numara:
- AA. Virusurile Echo.
- BB. Virusurile herpes.
- CC. Virusurile Coxackie.
- DD. Mycoplasma.
- EE. Treponema palida.
28627. Alegeti descrierile particularitatilor fiziopatologice in encefalomielita acuta demielinizanta:
- AA. Demielinizarea inflamatorie a sistemului nervos central depinde de patrunderea limfocitelor activate prin bariera hematoencefalica.
- BB. Patrunderea limfocitelor activate prin bariera hematoencefalica favorizeaza contactul tesutului cerebral perivascular cu toti mediatorii imuni celulari.
- CC. Modificarile microscopice sunt limitate initial la infiltrarea intensa perivenoasa cu celule mononucleate si la hemoragie.
- DD. In faza initiala nu apare demielinizare.
- EE. Are loc infiltratia parenchimului cerebral si medular cu celule limfoidale, se formeaza focare mari de necroza, are loc trombozarea venelor superficiale si profunde.
29628. Debuteaza de obicei encefalomielita acuta diseminata in forma acuta cu:
- AA. Paraplegie si tulburari sfincteriene.
- BB. Fenomene catarale.
- CC. Indispozitie generala.
- DD. Cefalee.
- EE. Reactii vegetative si emotionale.
30629. Rezonanta magnetica nucleara in encefalomielita acuta diseminata arata:
- AA. Modificari similare celor care apar in scleroza multipla.
- BB. Multiple chisturi mici conturate pe fondal de hidrocefalie comunicanta.
- CC. Leziuni mai intinse si mai simetrice decit cele in scleroza multipla, persistind o perioada lunga de timp.
- DD. Focare de inflamatie si edematiere, localizate predominant in lobul frontal al creierului.
- EE. Afectarea selectiva a cortexului frontal.
31630. Pierderea tranzitorie a vederii poate aparea in:
- AA. Nevrita optica demielinizanta.
- BB. Neuropatia optica ischemica.
- CC. Sarcoidoza.
- DD. Compresiunea cailor vizuale in portiunea anterioara.
- EE. Nevroza isterica.
32631. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la boala Devic:
- AA. Are loc demielinizarea cailor auditive.
- BB. Morfopatologic se manifesta prin demielinizare masiva si confluenta la nivelul cailor vizuale anterioare, asociata cu o demielinizare de egala severitate a maduvei spinale.
- CC. Demielinizarile pot sa apara simultan sau secvential, indiferent de ordine, episoadele fiind separate de saptamini sau luni.
- DD. Este cauzata de o infiltratie limfoidala de focar si hiperplazie a endoteliului arahnoidian bazal.
- EE. Se datoreaza unui proces chistos-adeziv pe suprafata convexului cerebral.
33632. Selectati dovezile care pledeaza pentru originea virala a sclerozei multiple:
- AA. Studiile epidemiologice au constatat existenta unei lungi perioade de latenta intre expunerea subiectului la un presupus agent etiologic infectios si debutul sclerozei multiple.
- BB. Observatiile clinice indica evolutia ondulanta a bolii.
- CC. Studiile anatomo-patologice demonstreaza existenta demielinizarii cu conservarea initiala a axonilor.
- DD. Existenta unor boli virale experimentale, in care o lunga perioada latenta de incubatie este insotita de evolutia clinica cu remisiuni, recaderi si demielinizare, ca principal model anatomopatologic.
- EE. Existenta studiilor statistice (dublu-oarbe, randomizate) in care sunt demonstrate eficienta tratamentului cu medicatie antivirala la bolnavii cu scleroza multipla.
34633. Tulburarile principale de miscare ale pacientului ataxic sunt:
- AA. Instabilitatea posturala.
- BB. Deficitul de coordonare a miscarii.
- CC. Tulburarile de sensibilitate ce se incadreaza intr-un sindrom medular Brown-Sequard.
- DD. Articularea nedeslusita.
- EE. Rezonanta nazala sau stridenta.
35634. Tulburarile neuropsihice din scleroza multipla includ:
- AA. Anxietatea accentuata.
- BB. Starea depresiva.
- CC. Labilitatea emotiva.
- DD. Euforia si uneori psihoze.
- EE. Chemarile imperioase la mictiune.
36635. Primele simptome ale sclerozei multiple se manifesta prin:
- AA. Anosmie.
- BB. Nistagmus.
- CC. Tulburari de coordonare si de statica.
- DD. Simptome piramidale.
- EE. Tulburari de sensibilitate.
37636. Indicati tipurile de evolutie a sclerozei multiple:
- AA. In pusee (recurenta).
- BB. In pusee-progresiva (secundar progresiva).
- CC. Progresiva (primar progresiva).
- DD. In regresii (primar regresiva).
- EE. Monofazica (de tipul encefalomielitei acute diseminate).
38637. Indicati sinonimele termenului puseu:
- AA. Episod.
- BB. Estompare.
- CC. Atac.
- DD. Exacerbare.
- EE. Extensiune.
39638. Dupa gradul de certitudine distingem scleroza multipla:
- AA. Verificata prin autopsie.
- BB. Verificata prin tomografie computerizata.
- CC. Definita clinic.
- DD. Clinic probabila.
- EE. Clinic posibila.
40639. Potentialele evocate in scleroza multipla in raport cu intensitatea leziunii arata:
- AA. Diminuare a amplitudinii raspunsului evocat.
- BB. Intirziere a latentei raspunsurilor.
- CC. Absenta raspunsului evocat.
- DD. Reducerea timpului de latenta a raspunsului evocat la stimulare vizuala.
- EE. Blocuri de conducere severe.
41640. Rezonanta magnetica nucleara in scleroza multipla arata:
- AA. Anomalii ale substantei albe ventriculare si ale nucleilor cenusii.
- BB. O angajare occipitala.
- CC. Prezenta de arii de distructie a barierei hematoencefalice.
- DD. Prezenta placilor de scleroza.
- EE. Cavitati al caror semnal anormal este apropiat de cel al lichidului cefalorahidian.
42641. Placile de scleroza detectate prin examenul de rezonanta magnetica nucleara cerebrala sunt localizate:
- AA. Periventricular.
- BB. In corpul calos.
- CC. In nervul optic.
- DD. In trunchiul cerebral.
- EE. In coarnele medulare posterioare.
43642. Tratamentul medicamentos al sclerozei multiple include:
- AA. Tratamentul imunosupresiv.
- BB. Tratamentul imunomodulator.
- CC. Tratamentul imunostimulator.
- DD. Tratamentul de desensibilizare.
- EE. Tratamentul simptomatic.
44643. Indicati efectele secundare ale metilprednisolonului utilizat in puls-terapia sclerozei multiple:
- AA. Sindromul Cushing.
- BB. Ulcere trofice.
- CC. Roseata fetei.
- DD. Edemul gleznelor.
- EE. Gust metalic in timpul perfuziei si in orele urmatoare.
45644. Selectati referintele corecte pentru azatioprina:
- AA. Este o proteina din clasa interferonilor beta, produsa prin inginerie genetica.
- BB. Este un antagonist purinic ce intervine asupra metabolismului acizilor nucleici.
- CC. Poate fi folosit in doza de 2,5-3 mg/kg corp/zi divizata in 2-3 prize.
- DD. Tratament continuu pe termen lung al sclerozei multiple timp de 2-3 ani.
- EE. Nu are efect secundar major.
46645. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la generalitatile despre manifestarile neurologice in patologia somatica:
- AA. In stadiile precoce ale patologiei somatice manifestarile neurologice, in majoritatea cazurilor, sunt functionale, apoi devin constante si ireversibile.
- BB. Dereglarile sistemului nervos, de obicei, precedeaza cu 3-5 ani aparitia afectiunilor somatice.
- CC. Uneori manifestarile neurologice pot preceda manifestarile somatice, avind, astfel, un rol diagnostic important in depistarea precoce a maladiei somatice.
- DD. In bolile somatice se dezvolta o gama variata de manifestari neurologice.
- EE. In multe afectiuni somatice manifestarile neurologice au un caracter specific.
47646. Sindromul asteno-vegetativ include urmatoarele simptome si semne clinice:
- AA. Slabiciune generala si fatigabilitate sporita.
- BB. Tulburari de somn, indispozitie.
- CC. Anxietate, transpiratii, ameteli, cefalee.
- DD. Labilitatea tensiunii arteriale si a pulsului.
- EE. Accese comitiale.
48647. In infarctul miocardic se pot observa urmatoarele sindroame neurologice:
- AA. Sindromul cardio-cerebral.
- BB. Sindromul cardio-spinal.
- CC. Sindromul umar-mina.
- DD. Sindromul de tunel median.
- EE. Sindromul de tunel cubital.
49648. In angina pectorala pot fi observate urmatoarele manifestari neurologice:
- AA. Sindromul neurastenic.
- BB. Atacul ischemic tranzitor.
- CC. Ictusul cerebral.
- DD. Ictusul medular.
- EE. Vertijul vestibular periferic.
50649. In tulburari de ritm cardiac se pot intilni urmatoarele manifestari neurologice:
- AA. Atacul ischemic tranzitoriu.
- BB. Sindromul comitial.
- CC. Sindromul sincopal.
- DD. Sindromul algic toraco-lombar.
- EE. Accidentul vascular cerebral.
51650. Cele mai frecvente complicatii neurologice ale hipertensiunii arteriale reprezinta:
- AA. Encefalopatia hipertensiva acuta.
- BB. Cefaleea secundara hipertensiunii arteriale.
- CC. Vertijul.
- DHidrocefalia
- EE. Accidentele vasculare cerebrale.
Informationen
- Beschreibung
- 1 Neurologie Quiz am neurologie 601-650, erstellt von Grupa Noastra am 03/11/2023.
- Autor
- Grupa Noastra
- Sprache
- English
- Aufrufe
- 1.142
- Schlagwörter
- Bewertung
- 5,0 von 5 · 2 Bewertungen Bewerte dieses Quiz