Prezentare Harta conceptuala

Harta conceptuala

• se pot utiliza atât în predare- învăţare, cât şi în evaluare, la toate nivelurile şi toate disciplinele
• presupune operaţii de analiză, identificare a semnificaţiei conceptelor (prin procedura de ierarhizare), comparaţii, clasificări şi raţionamente
• pun accentul pe relaţiile care se stabilesc între cunoştinţele pe care le are elevul, pe modul în care fiecare elev îşi organizează experienţa, ideile, dar şi modul de aplicare al acestora
• îi face pe elevi să devină activi în propriul proces de învăţare, să asimileze cunoştinţe, priceperi şi deprinderi având la bază cunoştinţe, priceperi şi deprinderi deja existente.

Etapele elaborării hărţilor conceptuale

• 1.PREGĂTIREA − stabilirea temei de lucru
• 2.GENERAREA IDEILOR, A AFIRMAŢIILOR − definirea conceptelor
• 3.STRUCTURAREA AFIRMAŢIILOR
• 4.REPREZENTAREA GRAFICĂ − elaborarea hărţii conceptuale
• 5.INTERPRETAREA, EVALUAREA − verificarea listei de concepte; − analiza relevanţei conceptelor pentru scopurile propuse; − analiza legăturilor şi a afirmaţiilor ce leagă conceptele
• 6.UTILIZAREA HĂRŢII CONCEPTUALE
• 

Avantajele acestei metode de evaluare

• 
• Utilizarea ei facilitează memorarea mai rapidă şi mai eficientă a informaţiei.
• Facilitează dezvoltarea gândirii logice şi a abilităţilor de învăţare.
• Poate fi folosită pentru orice disciplină, dar şi pentru a rezolva situaţii- problemă reale din viaţa de zi cu zi .
• Este un mod de lucru ordonat şi construit cu imaginaţie şi simţ artistic.

Unde construim o harta conceptuala

• https://www.goconqr.com/en
• www.graphic.org
• https://www.mindmeister.com/

Caracteristici

• Este o reprezentare grafică a componentelor unui proces sau concept, precum şi a relaţiilor dintre ele .
• Informaţiile dintr-o lecţie sau un text se organizează în jurul unor termeni-cheie, tema principală este plasată în centrul organizatorului;
• Subtemele sunt plasate în jurul temei principale, însoţite de caracteristici. Prezentarea schematizată a cunoştinţelor ajută la o mai bună structurare a lor, precum şi la o consolidare mult mai eficientă a acestora.
• O hartă conceptuală conţine cel puţin 10-15 subteme secundare, terţiare etc.
• Se folosesc forme de ciorchine pentru reprezentare, căsuţe sau cercuri, într-o modalitate ierarhizată.
• Săgeţile dintre căsuţe sunt utilizate frecvent pentru a indica tipul de relaţie existentă între componente (determinare, relaţionare etc.) .