Quiz
Fiv 201-250
Erstelle ein kostenloses Konto, um dieses Quiz zu beenden
Speichere deinen Fortschritt und sieh dir dein Endergebnis an.
oder mit deiner E-Mail registrieren
Schon ein Konto? Anmelden
Fragen in diesem Quiz (50)
1201 CS. Care din următoarele formaţiuni se dezvoltă din diencefal?
- ALobul posterior al pituitarei
- BCorpul trapezoid
- CGenu corporis callosi
- DHipocampul
- EToate cele menţionate
2202 CS. Următoarele căi ascendente au releu talamic, EXCEPTÂND:
- ACalea sensibilităţii tactile epicritice
- BCalea olfactivă
- CCalea sensibilităţii proprioceptive conştiente
- DCalea sensibilităţii gustative
- ECalea sensibilităţii tactile protopatice
3203 CS. Au releu diencefalic următoarele căi senzoriale, EXCEPTÂND:
- ACalea olfactivă
- BCalea auditivă
- CCalea gustativă
- DCalea optică
- ECalea sensibilităţii tactile epicritice
4204 CS. Care dintre următoarele structuri este parte a epitalamusului?
- AStria terminalis
- BStria medularis thalami
- CFornixul
- DComissura posterior
- EPulvinarul
5205 CS. Nucleii anteriori ai hipotalamusului au rol în:
- ASecreţia de hormoni ce se depozitează în adenohipofiză
- BSecreţia de hormoni ce se depozitează în neurohipofiză
- CIntegrarea simpatică
- DSecretă hormoni gonadotropi
- ECoordonarea funcţiilor sexuale
6206 CS. Hipotalamusul este controlat de:
- ATalamus
- BTrunchiul cerebral
- CCerebel
- DScoarţa emisferelor cerebrale
- ENucleii bazali
7207 CS. Nucleii din aria hipotalamică dorsală au rol de:
- AIntegrare simpatică
- BIntegrare parasimpatică termoreglatoare
- CControl al activităţii secretorii ai hipofizei anterioare
- DSecreţie a hormonilor ce se depozitează în hipofiza posterioară
- EToate false
8208 CS. Substanţa perforată posterioară:
- ASe află între striile olfactive medială şi laterală
- BSe află înaintea infundibulului
- CEste delimitată lateral de pedunculii cerebrali
- DEste acoperită de lamina terminalis
- EC + B
9209 CS. Statinele şi liberinele sunt produse ale:
- AMagnocelularei sau celulelor colinergice
- BParvocelularei sau celulelor adrenergice
- CNucleilor ariei hipotalamice laterale
- DCorpilor mamilari
- ECorpilor geniculati medial si lateral
10210 CS. Hipotalamusul reprezintă partea diencefalului:
- AVentrală
- BDorsală
- CAntero-superioară
- DPostero-inferioară
- ELaterală
11211 CS. Subtalamusul este localizat:
- AMedial de talamus şi dorsal de hipotalamus
- BVentral de talamus şi lateral de hipotalamus
- CMedial de hipotalamus
- DAnterior de lamina terminalis
- ELateral de capsula internă
12212 CS. Care din structurile următoare se dezvoltă din telencefal?
- AArea Broca, insula, nucleul septal
- BBulbul cornului posterior, lamina terminalis, hipofiza
- CBrachium inferior, nucleus ruber, gyrus cinguli
- DA + B
- ENimic din cele de mai sus
13213 CS. Prin orificiile Monro comunică:
- APlexurile coroide cu ventriculul III
- BVentriculele laterale cu ventriculul III
- CVentriculele III şi V
- DVentriculul IV cu spaţiul subarahnoidian
- EVentriculele laterale cu ventriculul IV
14214 CS. Plafonul ventriculului III este format de:
- AFornix
- BCorpus callosum
- CEpendimă
- DPânza coroidă
- EToate de mai sus
15215 CS. Tela choroidea a ventriculului III:
- AConstă dintr-un strat dublu de pia
- BFormează planşeul ventriculului III
- CConstă dintr-un strat dublu de ependimă
- DSe află între corpul calos şi fornix
- ESe continuă în cornul posterior al ventriculului lateral
16216 CM. Diencefalul este constituit din:
- ALama cvadrigemenă
- BRegiunea talamică
- CVentriculul IV
- DHipotalamus
- EVentriculul III
17217 CM. Regiunea talamică a creierului intermediar include:
- AHipotalamusul
- BMetatalamusul
- CMetencefalul
- DTalamusul
- EEpitalamusul
18218 CM. Talamusul prezintă următoarele formațiuni morfologice:
- AAripile
- BPulvinarul
- CPedunculii cerebrali
- DTuberculul anterior
- EFeţele medială şi superioară
19219 CM. Substanța cenușie a talamusului este organizată sub aspect de nuclei:
- ADorso-laterali
- BAnteriori si posteriori
- CInferiori
- DVentrolaterali
- EMediali
20220 CM. Striile medulară și terminală:
- ALeagă amigdala cu area subcallosa
- BLeagă nucleul habenular cu area septalis
- CLeagă bulbul rahidian cu talamusul
- DTrece împreună cu vena talamostriată printre nucleul caudat şi talamus
- ELeagă nucleul habenular cu nucleul caudat
21221 CM. Talamusul:
- AE separat de nucleul lentiform prin braţul anterior al capsulei interne
- BFormează o parte din peretele lateral al ventriculului III
- CDin partea lui posterioară se află orificiul interventricular
- DE situat inferior de corpul fornixului
- EAre o faţă superioară care este parte a planşeului ventriculului lateral
22222 CM. Nucleii talamusului prezintă, sub aspect funcțional:
- ACentri subcorticali motori
- BCentri vegetativi
- CRelee ale cailor conductoare senzitive
- DCentri subcorticali senzitivi
- ECentri subcorticali senzoriali
23223 CM. Metatalamusul este constituit din:
- ACorpii geniculaţi laterali
- BColiculii superiori
- CCorpul calos
- DCorpii geniculaţi mediali
- EGenunchiul capsulei interne
24224 CM. Metatalamusul este format din:
- ACorpul geniculat lateral
- BEpifiză
- CCorpul geniculat medial
- DHipofiză
- EPulvinar
25225 CM. Epitalamusul este format din:
- AEpifiză
- BHipofiză
- CNucleul în care se închid reflexe olfactico-somatice
- DCorpi geniculaţi
- EHabenulă
26226 CM. Epitalamusul înglobează formațiunile:
- AHipofiza
- BEpifiza
- CComisura cerebrală anterioară
- DHabenulele
- EComisura habenulară
27227 CM. Sub aspect funcțional centrii nervoși ai metatalamusului prezintă:
- ACentri subcorticali olfactivi
- BCentri subcorticali ai auzului
- CRelee ale cailor conductoare ale analizatorului optic
- DCentri gustativi
- ECentri vegetativi
28228 CM. În componența diencefalului intră formațiunile endocrine:
- ACorpii cromafini
- BGlanda pineală
- CHipofiza
- DEpifiza
- EGlanda pituitară
29229 CM. Hipotalamusul este format din:
- AZonele periventriculară, medială şi laterală
- BDouă perechi de corpi geniculaţi
- CNuclei anteriori, mijlocii, posteriori
- DAriile rostrală, dorsală, intermediară, laterală, posterioară
- ENuclei de asociaţie
30230 CS. Hipotalamusul reglează activitatea glandelor endocrine prin intermediul:
- AScoarţei cerebrale
- BTrunchiului cerebral
- CConexiunilor cu talamusul
- DConexiunilor cu hipofiza
- EConexiunilor directe cu glandele endocrine
31231 CM. Din hipotalamus fac parte:
- ADecusația piramidelor
- BChiasma optică
- CCorpii geniculaţi
- DCorpora mamilaria
- ETuberculul cinereu cu infundibulul şi hipofiza
32232 CM. Celule neurosecretoare hipotalamice se află în:
- ANucleul paraventricular
- BNucleul supraoptic
- CNucleul ventromedial
- DNucleii infundibulari
- ENucleii corpilor mamilari
33233 CM. Hipotalamusul este un centru de integrare a:
- ASistemului limbic
- BFormației reticulare
- CSistemului nervos parasimpatic
- DSistemului nervos simpatic
- EGlandelor endocrine
34234 CM. In componenţa hipotalamusului intră:
- ATractul olfactiv
- BTractul optic
- CChiasma optică
- DTuber cinereum şi infundibulum
- ECorpii mamilari
35235 CM. Tractul optic:
- AConţine axonii neuronilor, corpii celulari ai cărora se află în retină
- BConţine fibre numai de la jumătăţile mediale ale ambelor retine
- CToate fibrele pe care le conţine se termină în corpul geniculat medial
- DConţine fibre care formează brachium colliculi inferioris
- EConţine fibre care constituie calea aferentă a reflexului pupilar
36236 CM. Chiasma optică:
- ASe află anterior de tija hipofizară
- BSe află lateral de artera carotidă internă
- CConţine fibre de la neuronii bipolari ai retinei
- DConţine fibre care se termină în corpul geniculat lateral
- EConţine o încrucişare de fibre asociate cu jumătăţile nazale ale ambelor retine
37237 CM. Hipotalamusul:
- ASe extinde de la chiasma optică până la tija hipofizei
- BFuncţional i se disting trei zone, iar morfologic – cinci arii
- CProduce hormoni stocaţi în lobul posterior al hipofizei
- DÎn nucleul lui supraoptic are loc elaborarea oxitocinei
- EReprezintă un centru superior de termoreglare
38238 CM. Următoarele structuri fac parte din subtalamus:
- ANucleul subtalamic (corpul lui Luys)
- BFasciculul lenticular
- CFasciculul mamilotalamic
- DFasciculul subtalamic
- EZona incertă
39239 CM. Ventriculul cerebral III comunică cu:
- ASpatiul subdural
- BVentriculul IV
- CSpatiul subarahnoidian (direct)
- DVentriculele laterale
- ECanalul central (direct)
40240 CM. Căile de comunicare a ventriculului III sunt:
- ACanalul central al măduvei spinării
- BAperturile laterale (Luschka)
- COrificiile interventriculare
- DApeductul Silvius
- EApertura mediană (Magendie)
41241 CM. Ventriculul III al encefalului conține:
- APlexuri venoase
- BLichid cefalorahidian
- CLichid tisular
- DPlexul coroid
- ERețele vasculare miraculoase
42242 CM. Ventriculul cerebral III are pereții:
- AMediali
- BLaterali
- CSagital
- DSuperior
- EInferior
43243 CM. Ventriculul trei:
- AComunică cu ventriculele laterale prin orificiile interventriculare
- BComunică cu ventriculul IV prin apeductul Sylvius
- CComunică cu spaţiul subarahnoidian prin orificiile din plafonul lui
- DNu are plex coroid
- ESe află anterior de corpul pineal
44244 CS. Care dintre afirmaţiile următoarele cu privire la comisura anterioară este falsă?
- AE situată în partea superioară a lamina terminalis
- BLeagă în special lobii temporali
- CTrece prin partea inferioară a nucleului lentiform
- DPoate fi văzută pe o secţiune frontală la nivelul corpilor mamilari
- EInclude fibrele căii olfactive
45245 CS. În masa emisferei cerebrale se află:
- AVentriculul III
- BVentriculul IV
- CVentriculul lateral
- DSpatiul subarahnoidian
- EApeductul cerebral
46246 CS. Faţa medială a emisferei cerebrale este vascularizată de:
- AArtera cerebrală mijlocie
- BArterele cerebrale anterioară și posterioară
- CArtera cerebrală posterioară
- DTrunchiul bazilar
- EArterele cerebrale mijlocie şi anterioară
47247 CS. Fisura longitudinală a creierului separă:
- ANumai feţele bazale ale emisferelor cerebrale
- BLobul frontal de cel parietal
- CLobul frontal de cel temporal
- DCele 2 emisfere cerebrale
- ENumai feţele convexe ale emisferelor cerebrale
48248 CS. Ariile corticale sunt delimitate de:
- AFeţele emisferelor cerebrale
- BLobii emisferelor cerebrale
- CŞanţurile interlobare
- DGirusurile corticale
- ENu au o delimitare prea netă
49249 CS. Cea mai voluminoasă parte a encefalului este reprezentată de:
- ADiencefal
- BEmisferele cerebeloase
- CTrunchiul cerebral
- DEmisferele cerebrale
- EGanglionii bazali
50250 CS. La om scoarţa cerebrală este segmentul cel mai dezvoltat al SNC, deoarece:
- AEste sediul ariilor corticale ale sistemelor senzoriale
- BPrimeşte informaţii de la toate segmentele de corp
- CReglează activitatea sistemului nervos vegetativ
- DReprezintă segmentul superior de integrare a funcţiilor organismului
- EDepășește ca volum substanța albă
Informationen
- Beschreibung
- Medicine Quiz am Fiv 201-250, erstellt von Otilia Gulii am 24/02/2020.
- Autor
- Otilia Gulii
- Sprache
- English
- Aufrufe
- 123
- Schlagwörter
- Bewertung
- 4,0 von 5 · 1 Bewertung Bewerte dieses Quiz