Quiz
Sistemul Respirator
Erstelle ein kostenloses Konto, um dieses Quiz zu beenden
Speichere deinen Fortschritt und sieh dir dein Endergebnis an.
oder mit deiner E-Mail registrieren
Schon ein Konto? Anmelden
Fragen in diesem Quiz (117)
1CS. Organele respiratoare se dezvoltă din:
- AA. Porțiunea cefalică a intestinului primitiv
- BB. Peretele ventral al intestinului anterior
- CC. Intestinul posterior
- DD. Ectoderm
- EE. Mezenteron
2CM. Căile respiratoare se intersectează cu cele digestive în:
- AA. Nazofaringe
- BB. Bucofaringe
- CC. Laringofaringe
- DD. Cavitatea bucală
- EE. Aditusul laringian
3CM. Respirația, ca totalitate a proceselor fiziologice cuprinde:
- AA. Respirația pulmonară (sau externă)
- BB. Respirația cutanată
- CC. Respirația bronhoveziculară
- DD. Respirația tisulară (internă)
- EE. Respirația abdominală
4CM. Referitor la căile respiratoare:
- AA. Sunt clasificate în supraglotice si infraglotice
- BB. Au pereții rigizi graţie scheletului osos sau fibrocartilaginos
- CC. Din exterior sunt tapetate cu peribronhie
- DD. Conțin tunica mucoasă care învelește pereții lor din interior
- EE. În pătura lor submucoasă se află rețele bogate de vase sangvine menite să încălzească aerul inspirat
5CM. Referitor la mucoasa căilor respiratoare:
- AA. E tapetată cu epiteliu ciliat
- BB. Dedesubtul ei se află o patură submucoasă
- CC. Nu conține rețele de vase sangvine
- DD. Nu conține rețele nervoase
- EE. În totalitatea sa se prezintă ca o zonă tusigenă
6CM. Formațiunile limfoide ale căilor respiratoare sunt reprezentate prin:
- AA. Țesutul limfoid din corionul mucoasei lor
- BB. Aglomerări de foliculi limfoizi la nivelul epiglotei
- CC. Amigdala carinei traheale
- DD. Amigdala laringiană
- EE. Amigdala nazofaringiană
7CM. Funcțiile căilor respiratoare sunt:
- AA. De umectare a aerului inspirat
- BB. Purificarea aerului inspirat
- CC. Schimbul de gaze
- DD. Participă în procesele metabolice
- EE. De încălzire a aerului
8CM. Cu privire la mucoasa căilor respiratoare:
- AA. E tapetată cu epiteliu ciliat
- BB. Dedesubtul ei se află o pătură submucoasă
- CC. Este dotată cu foliculi limfoizi şi celule endocrine diseminate
- DD. Nu conţine reţele de vase sangvine
- EE. Poate fi vizualizată endoscopic
9CS. Meatul nazal inferior comunică cu:
- AA. Sacul lacrimal
- BB. Sinusul maxilar
- CC. Sinusul frontal
- DD. Sinusul sfenoidal
- EE. Cavitatea bucală
10CS. Zona hemoragică (pata vasculară Kiesselbach) e situată în mucoasa:
- AA. Meatului superior
- BB. Meatului mijloci
- CC. Septului nazal la cca 1 cm deasupra nării
- DD. Cornetului superior
- EE. Cornetului mijlociu
11CM. Între faţa externă (cutanată) şi cea internă (cutaneomucoasă) ale nasului extern se află următoarele planuri ale regiunii:
- AA. Țesutul celuloadipos subcutanat
- BB. Planul muscular
- CC. Tunica seroasă
- DD. Scheletul osteocartilaginos
- EE. Planul adventiceal
12CM. Cu privire la nasul extern:
- AA. E de mai multe tipuri
- BB. I se descriu rădăcină, dors, vârf, aripi, narine
- CC. Prezintă schelet osteocartilaginos
- DD. Șanțul alar separă narinele de obraz
- EE. Cavitatea lui constituie vestibulul nazal
13CM. Vestibulul nazal:
- AA. Este un canal înalt de cca 15 mm
- BB. E plasat intre narine si limen nasi
- CC. Pereții lui sunt tapetați din interior cu mucoasă
- DD. La intrare e înzestrat cu perișori (vibrissae)
- EE. Împarte torentul de aer inspirat în două șuvoaie
14CM. Principalele configurații de nas extern sunt:
- AA. Nasul drept (tip August)
- BB. Nasul grecesc (tip Venus de Millo)
- CC. Nasul bifurcat
- DD. Nasul acvilin (coroiat) (tip Dante)
- EE. Nasul scobit (tip Socrate)
15CM. Nasul extern:
- AA. Adăpostește toată cavitatea nazală
- BB. Are forma unei piramide triunghiulare cu baza orientată în jos
- CC. Nu posedă particularități de rasă și gen
- DD. Imprimă in mare măsură fizionomia
- EE. E situat in mijlocul feţei
16CM. Mucoasa nazală exercită funcțiile:
- AA. De umectare a aerului inspirat
- BB. Olfactivă
- CC. De protecție
- DD. Rezonatorie
- EE. De încălzire a aerului inspirat
17CM. Pe viu cavitatea nazală poate fi explorată prin:
- AA. Inspecție
- BB. Palpație
- CC. Rinoscopie
- DD. Examen ultrasonic
- EE. Examen radiologic
18CM. În meatul nazal mediu se deschid:
- AA. Sinusul frontal
- BB. Celulele etmoidale posterioare
- CC. Sinusul maxilar
- DD. Canalul nazolacrimal
- EE. Celulele etmoidale anterioare
19CM. În meatul nazal superior se deschid:
- AA. Sinusul sfenoid
- BB. Celulele etmoidale posterioare
- CC. Celulele etmoidale anterioare
- DD. Sinusul frontal
- EE. Sinusul maxilar
20 CM. Cavitatea nazală:
- AA. Comunică cu exteriorul prin narine
- BB. Comunică cu rinofaringele prin coane
- CC. Vestibulul și cavitatea nazală propriu-zisă au pereții căptușiți cu o tunica mucoasă
- DD. În submucoasa de pe feţele mediale ale cornetelor nazale se află plexuri venoase
- EE. Vestibulul ocupă cea mai mare parte a cavității nazale
21CM. Cavitatea nazală:
- AA. E situată în partea superioară a craniului facial
- BB. Se învecinează cu fosa medie a craniului, cavitatea bucală, orbitele, nazofaringele
- CC. Prin septul nazal este divizată în două jumătăţi, denumite fose nazale
- DD. La fiecare fosă nazală se disting vestibulul şi fosa nazală propriu-zisă, separate prin limen nasi
- EE. Fosa nazală propriu-zisă se împarte în regiunile respiratorie, olfactorie şi hemoragică
22CM. Cavitatea nazală:
- AA. Comunică cu exteriorul prin nări şi cu rinofaringele prin coane
- BB. Cele două compartimente ale sale – vestibulul şi fosa nazală propriu-zisă sunt căptuşite cu o tunică mucoasă
- CC. În tunica care acoperă vestibulul din interior se conţin glande sudoripare, glande sebacee şi peri
- DD. Mucoasa din regiunile respiratorie şi olfactorie e de coloraţie diversă
- EE. În submucoasa de pe faţa medială a cornetelor nazale, mai ales a celui inferior se află plexuri cavernoase (venoase)
23 CM. Referitor la funcțiile sinusurilor paranazale:
- AA. Micșorează greutatea craniului
- BB. Măresc rezistența craniului
- CC. Au rol de izolatori termici
- DD. Sunt rezonatori ai sunetelor
- EE. Măresc greutatea craniului
24CM. Meaturile nazale sunt:
- AA. Superior, mediu, inferior
- BB. Nazal comun
- CC. Nazofaringian
- DD. Nazobucal
- EE. Nazolaringian.
25CM. Sinusul maxilar (antrul Highmore):
- AA. Este cel mai voluminos
- BB. Are forma unei piramide cu trei fete
- CC. Prezintă baza și trei pereți
- DD. Se deschide prin hiatul semilunar în meatul nazal superior
- EE. Baza sa răspunde premolarului II și molarilor I și II
26CM. Sinusul maxilar:
- AA. Se deschide în meatul nazal comun
- BB. Peretele lui inferior răspunde premolarului II şi molarilor I şi II
- CC. Începe să se dezvolte la vârsta de 5 – 6 ani
- DD. Peretele lui superior răspunde planşeului orbitei
- EE. Poate fi explorat pe viu prin diafanoscopie
27 CM. Referitor la sinusul frontal:
- AA. Este o cavitate piramidală
- BB. Cele două sinusuri frontale sunt despărțite printr-un sept
- CC. Se deschide în meatul nazal superior
- DD. Se deschide prin infundibulul etmoidal în meatul nazal mijlociu
- EE. E situat în partea nazală a frontalului
28CM. Sinusul sfenoidal:
- AA. Este o cavitate cuboidală neregulată
- BB. E împărțită de un sept în două jumătăți asimetrice
- CC. Se deschide în recesul sfenoetmoidal
- DD. Se deschide în meatul nazal mijlociu
- EE. E situat în corpul osului sfenoid
29CS. Scheletul laringelui e constituit din cartilajele:
- AA. Tiroid, cricoid, corniculate, hioid, aritenoide, cuneiforme
- BB. Tiroid, cricoid, glotic, corniculate, aritenoide, cuneiforme
- CC. Tiroid, cricoid, epiglotic, aritenoide, cuneiforme, corniculate
- DD. Tiroid, cricoid, hioid, epiglotic, aritenoide, corniculate
- EE. Tiroid, cricoid, aritenoide, epiglotic, hioid, sesamoide
30CS. Limita inferioară a laringelui este:
- AA. C5
- BB. C6
- CC. C4
- DD. Osul hioid
- EE. T1
31CS. Referitor la scheletotopia laringelui la adult:
- AA. Corespunde vertebrelor cervicale II - VII
- BB. Corespunde vertebrelor cervicale IV, V, VI
- CC. E plasat intre exobaza craniului si vertebra cervicală VI
- DD. Se află la nivelul vertebrelor cervicale II - V
- EE. Se află la nivelul vertebrelor cervicale III - VI
32CS. Doar din țesut cartilaginos elastic e constituit:
- AA. Cartilajul tiroid
- BB. Cartilajele aritenoide
- CC. Cartilajele corniculate
- DD. Cartilajele cuneiforme
- EE. Epiglota
33CS. Ligamentele vocale se inseră pe cartilajele:
- AA. Tiroid şi cricoid
- BB. Aritenoide şi epiglotă
- CC. Tiroid şi aritenoide
- DD. Tiroid şi cuneiforme
- EE. Tiroid şi corniculate
34CS. Principalul abductor al corzilor vocale este mușchiul:
- AA. Cricotiroidian
- BB. Cricoaritenoidian lateral
- CC. Cricoaritenoidian posterior
- DD. Tiroaritenoidian
- EE. Aritenoidian transvers
35CS. Se inseră pe processus vocalis a cartilajului aritenoid şi unghiul cartilajului tiroid ligamentul:
- AA. Tirohioid
- BB. Vocal
- CC. Cricotiroid
- DD. Tiroaritenoid lateral
- EE. Cricoaritenoid
36CS. Mușchii care acționează ca constrictori al fantei glotice sunt, EXCEPTÂND:
- AA. Cricoaritenoidian lateral
- BB. Tiroaritenoidian
- CC. Aritenoidian transvers
- DD. Aritenoidian oblic
- EE. Cricoaritenoidian posterior
37 CS. Mușchi tensor ai ligamentului vocal:
- AA. Cricoaritenoidian lateral
- BB. Aritenoidian oblic
- CC. Cricotiroidian
- DD. Cricotiroidian posterior
- EE. Tiroepiglotic
38CS. Elementele constitutive ale laringelui asigură sunetelor laringiene următoarele calități:
- AA. Intensitate
- BB. Înălțime
- CC. Timbru
- DD. Durată
- EE. Toate de mai sus
39CM. Funcțiile laringelui sunt:
- AA. De protecție
- BB. De sprijin
- CC. De respirație
- DD. De locomoție
- EE. De fonație
40CM. Cartilajele aritenoide:
- AA. Sunt pereche
- BB. Au formă piramidală
- CC. Sunt legate de cricoid prin sindesmoză
- DD. Sunt alcătuite din cartilaj hialinic si cartilaj elastic
- EE. De ele se fixează ligamentele vocale
41 CM. Cavității laringelui i se disting compartimentele:
- AA. Aditusul laringian
- BB. Vestibulul
- CC. Cavitatea infraglotică
- DD. Glota
- EE. Fanta glotică
42CM. Aditusul laringian este delimitat de:
- AA. Epiglotă
- BB. Plicele glosoepiglotice laterale
- CC. Plicele ariepiglotice
- DD. Incizura interaritenoidiană
- EE. Peretele posterior al laringofaringelui
43CM. Cu privire la ventriculii laringelui:
- AA. Sunt limitaţi inferior de plicele vocale, iar superior de plicele vestibulare
- BB. Conţin foliculi limfoizi
- CC. Au rol de rezonatori
- DD. Contribuie la umectarea corzilor vocale
- EE. Facilitează vibrațiile corzilor vocale
44CM. Zonele reflexogene ale laringelui (dupa М.С. Грачёвa) sunt localizate în mucoasa:
- AA. Din jurul intrării în laringe
- BB. De pe toată suprafaţa internă a laringelui
- CC. De pe faţa anterioară a cartilajelor aritenoide
- DD. Din ventriculii laringelui
- EE. De pe fața internă a cricoidului
45CM. Raporturi cu laringele au:
- AA. Faringele
- BB. Glanda tiroidă
- CC. Cavitatea nazală
- DD. Mușchii suprahioidieni
- EE. Mușchii infrahioidieni
46CM. Pe viu morfologia laringelui poate fi explorată prin:
- AA. Palpaţie
- BB. Auscultaţie
- CC. Laringoscopie
- DD. Examen radiologic
- EE. Examen ultrasonic
47CM. Cu privire la fanta glotică:
- AA. Este cuprinsă intre coardele vocale
- BB. Reprezintă spațiul dintre plicele vocale şi plicele vestibulare
- CC. I se descriu porțiunile anterioară (intermembranoasă) şi posterioară (intercartilaginoasă)
- DD. Dimensiunile ei variază în raport cu vârsta şi genul
- EE. Se îngustează în respirație şi se lărgește în fonație
48CS. Toți mușchii enumerați acționează ca constrictori ai fantei glotice cu excepția:
- AA. Mușchiului cricoaritenoidian lateral
- BB. Mușchiului aritenoidian transvers
- CC. Mușchiului aritenoidian oblic
- DD. Mușchiului cricoaritenoidian posterior
- EE. Mușchiului tiroaritenoidian
49CM. Poziția laringelui în raport cu vârsta este:
- AA. La nou-născut corespunde primelor patru vertebre cervicale
- BB. La nou-născut corespunde vertebrelor cervicale II - IV
- CC. La 12 - 14 ani ocupă o poziție definitivă
- DD. La maturi corespunde vertebrelor cervicale IV - VI
- EE. La femeie e mai ridicat cu 0,5 - 1,0 cm
50CM. Cartilajele laringelui sunt unite prin:
- AA. Articulații sinoviale
- BB. Semiarticulații
- CC. Ligamente
- DD. Membrana fibroelastică
- EE. Toate tipurile de sinartroze
51CM. Plica (coarda) vocală include:
- AA. Ligamentul vocal
- BB. Muşchiul vocal
- CC. Tunica mucoasă, tapetată cu epiteliu cilindric ciliat
- DD. O pătură submucoasă
- EE. Ţesut celuloadipos
52CM. Tensori ai plicelor vocale sunt mușchii:
- AA. Cricoaritenoidian posterior
- BB. Aritenoidian oblic
- CC. Vocal
- DD. Cricotiroidian
- EE. Aritenoidian transvers
53CS. Cu epiteliu pavimentos nekeratinizat sunt tapetate:
- AA. Plicele ariepiglotice
- BB. Plicele glosoepiglotice
- CC. Plica interaritenoidiană
- DD. Plicele vocale
- EE. Mucoasa pereților spațiului subglotic
54CM. Spre deosebire de adult la nou-născut laringele:
- AA. E de dimensiuni relativ mai mari
- BB. E situat mai sus (la nivelul vertebrelor cervicale II-IV)
- CC. Este mai scurt și mai lat
- DD. E cu aditusul relativ îngust
- EE. Are fanta glotică mai scurtă.
55CM. În perioada pubertară la nivel de laringe au loc:
- AA. Dezvoltarea intensă a muşchilor
- BB. Creşterea tuturor dimensiunilor
- CC. Verticalizarea axei longitudinale
- DD. Osificarea cartilajului tiroid
- EE. Mutatio vocis
56CM. Bifurcația traheei la adult este localizată la nivelul:
- AA. Unghiului sternal (Louis)
- BB. Articulațiilor sternocondrale III
- CC. Cartilajului dintre vertebrele toracice V si VI
- DD. Apofizei spinoase a vertebrei toracice IV
- EE. Vertebrelor toracice IV-V.
57CS. La adult traheea se află în faţa:
- AA. Vertebrei cervicale VI (marginea inferioară) - vertebrei toracice V (marginea superioară)
- BB. Vertebrei cervicale V - vertebrei toracice VI
- CC. Vertebrei cervicale IV - vertebrei toracice IV
- DD. Vertebrei cervicale VI - vertebrei toracice IV
- EE. Discurilor dintre vertebrele cervicale VI și VII și vertebrelor toracice V și VI
58CS. Cea mai sensibilă zonă a arborelui traheobronhic (ultima linie de apărare) e situată la nivelul:
- AA. Originii bronhiilor de ordinul I
- BB. Carinei traheale
- CC. Originii bronhiilor de ordinul III
- DD. Originii bronhiilor de ordinul IV
- EE. Originii bronhiilor de ordinul V
59CS. Unitatea morfofuncțională a plămânului este reprezentată de:
- AA. Lobulul pulmonar primar
- BB. Lobulul pulmonar secundar
- CC. Acinul pulmonar
- DD. Segmentul bronhopulmonar
- EE. Arborele alveolar
60CS. Anomalii ale plămânilor sunt:
- AA. Agenezia lobară sau totală
- BB. Lobulație anormală
- CC. Hipoplazie lobară sau pulmonară
- DD. Plămân suplimentar
- EE. Toate de mai sus
61CM. Traheea:
- AA. Se bifurcă la nivelul vertebrelor toracice IV-V
- BB. Constă din inele de cartilaj hialinic
- CC. În partea sa superioară vine in contact cu glanda tiroidă
- DD. Posterior de ea se află esofagul
- EE. Din exterior e tapetată cu adventice
62CM. Cu privire la trahee:
- AA. Tunica ei mucoasă e tapetată cu epiteliu pluristratificat plat
- BB. Peretele membranos conține fibre musculare netede care constituie mușchiul traheal
- CC. În mucoasă se conțin foliculi limfoizi
- DD. Glandele traheale sunt seroase, mucoase si seromucoase
- EE. Scheletul traheei e reprezentat de o tunică fibrocartilaginoasă
63CM. Carina traheei poate fi vizualizată prin:
- AA. Laringoscopie directă
- BB. Traheografie
- CC. Traheobronhoscopie
- DD. Ecografie
- EE. Tomografie
64CM. Holotopia traheei:
- AA. Regiunea anterioară a gâtului
- BB. Mediastinul anterior (BNA)
- CC. Mediastinul posterior (BNA)
- DD. Mediastinul superior (PNA)
- EE. Mediastinul inferior (PNA)
65CM. Particularitățile structurale ale peretelui traheal sunt:
- AA. Prezenţa musculaturii striate
- BB. Prezenţa semiinelelor cartilaginoase
- CC. Prezenţa epiteliului ciliat
- DD. Prezenţa epiteliului pavimentos stratificat
- EE. Prezenţa mușchiului traheal
66CM. Traheea vine în raport (sintopia) cu:
- AA. Esofagul
- BB. Timusul
- CC. Mușchii subhioidieni
- DD. Mușchii suprahioidieni
- EE. Pachetul neurovascular al gâtului
67 CM. Cu privire la bronhiile principale:
- AA. Ca grosime şi lungime sunt similare
- BB. Cea stângă e mai lungă şi mai îngustă
- CC. Cea dreaptă e mai scurtă şi mai largă
- DD. Cea dreaptă e mai lungă şi mai largă
- EE. Cea dreaptă reprezintă continuarea traheei
68CM. Bronhia principală stângă:
- AA. E mai lungă ca cea dreaptă
- BB. Are o poziție mai verticală ca cea dreaptă
- CC. Pătrunde în plămân inferior de arteră
- DD. Posterior are raporturi cu esofagul
- EE. E mai puțin voluminoasă
69 CM. Bronhia principală dreaptă:
- AA. Are o lungime de 25 - 30 mm
- BB. Se află posterior de aorta toracică
- CC. Are o poziție mai verticală ca cea stângă
- DD. Este eparterială
- EE. E întretăiată de vena azigos
70CM. Formațiuni cartilaginoase se conțin în pereții:
- AA. Bronhiei lobare
- BB. Bronhiei segmentare
- CC. Bronhiolei terminale
- DD. Bronhiolei respiratorii
- EE. Ductului alveolar
71CM. Formaţiuni cartilaginoase se conţin în pereţii:
- AA. Bronhiei intermediare
- BB. Bronhiei segmentare
- CC. Bronhiolei terminale
- DD. Bronhiolei respiratorii
- EE. Bronhiei lobulare
72CM. Cu privire la plămânul drept:
- AA. Posedă o fisură oblică şi una orizontală
- BB. Prin lig. pulmonar e fixat de pleura mediastinală
- CC. Peste rădăcina lui trece arcul venei azigos
- DD. Constă din zece segmente bronhopulmonare
- EE. Prin hilul lui artera pulmonară dreaptă pătrunde mai sus decât bronhia principală (ABV)
73CM. Cu privire la hilul plămânilor:
- AA. Se află pe fața mediastinală
- BB. Prin el pătrunde vena azigos
- CC. Din anterior prin el trec venele pulmonare
- DD. Posterior de el se află vena cavă superioară
- EE. Bronhia trece posterior de arteră
74CM. Cu privire la faţa mediastinală a plămânului stâng:
- AA. Posedă incizura cardiacă
- BB. Puțin mai jos de hil există un șanț cauzat de vena azigos
- CC. În hil bronhia principală se află mai jos de artera pulmonară stângă
- DD. Aorta descendentă trece prin spatele hilului lăsând o depresiune
- EE. De la hil în jos pornește ligamentul pulmonar
75CM. Pe faţa mediastinală a plămânului drept se evidențiază impresiunile:
- AA. Venei azigos
- BB. Arcului aortic
- CC. Venei cave superioare
- DD. Cardiacă
- EE. Arcului venei azigos
76CM. Cu privire la segmentele bronhopulmonare:
- AA. Sunt delimitate şi separate prin septe intersegmentare
- BB. Corespund bronhiei de ordinul III
- CC. Au un pedicul vascular propriu, compus din arteră şi două vene
- DD. Toate au proiecții separate pe torace
- EE. Pot fi individualizate sub aspect radiologic şi clinic
77CM. Care din afirmațiile de mai jos privind segmentele bronhopulmonare sunt adevărate:
- AA. Au raporturi cu pleura costală
- BB. Bronhia segmentară, artera segmentară şi vasele limfatice formează un pedicul comun situat central
- CC. Arterele si venele sunt localizate intersegmentar şi irigă feţele adiacente ale mai multor segmente
- DD. Corespund bronhiei de ordinul III
- EE. Nici o afirmație corectă
78CM. De fiecare segment bronhopulmonar țin formațiunile:
- AA. Bronhia de ordinul III
- BB. O ramură segmentară a arterei pulmonare
- CC. Două vene segmentare
- DD. Venele intersegmentare
- EE. Subdiviziunea segmentară a plexului pulmonar
79CM. Cu privire la arborele alveolar:
- AA. Bronhiolele terminale sunt tapetate din interior cu epiteliu cuboid
- BB. Pereții sacilor alveolari nu conțin glande mucoase
- CC. Alveolele sunt tapetate din interior cu o peliculă de surfactant
- DD. In pereții bronhiolelor există plăcuțe cartilaginoase
- EE. Pereții ductelor alveolare conțin alveole pulmonare
80CM. Cu privire la plămânul stâng:
- AA. Posedă o fisură oblică şi una orizontală
- BB. Posedă doar o fisură oblică
- CC. Prin hilul lui artera pulmonară stângă pătrunde mai sus decât bronhia principală
- DD. Peste rădăcina lui trece cârja venei azigos
- EE. Are 3 lobi
81CM. La plămânul stâng se întâlnesc:
- AA. Impresiunea arcului aortei
- BB. Impresiunea cardiacă
- CC. Impresiunea venei azigos
- DD. Impresiunea arcului venei azigos
- EE. Impresiunea venei cave superioare
82CM. Pediculul pulmonar drept are raporturi cu:
- AA. Nervul frenic drept (anterior)
- BB. Vena cavă superioară (anterior)
- CC. Vena azigos şi carja ei (postero-superior)
- DD. Aorta ascendentă, arcul aortei şi aorta descendentă
- EE. Ligamentul arterial
83CM. Pediculul pulmonar stâng are raporturi cu:
- AA. Aorta ascendentă, arcul aortei şi aorta descendentă
- BB. Ligamentul arterial
- CC. Esofagul (posterior)
- DD. Vena cavă superioară (anterior)
- EE. Vena azigos şi cârja ei (postero-superior)
84CM. Segmentele lobului superior al plămânului drept sunt:
- AA. Apical
- BB. Lateral
- CC. Posterior
- DD. Medial
- EE. Anterior
85CM. Segmentele lobului mijlociu al plămânului drept sunt:
- AA. Apical
- BB. Lateral
- CC. Anterior
- DD. Medial
- EE. Posterior
86CM. Segmentele lobului inferior al plămânului drept sunt:
- AA. Apical
- BB. Bazal medial si lateral
- CC. Bazal anterior si posterior
- DD. Lingular superior
- EE. Lingular inferior
87CM. Segmentele lobului superior al plămânului stâng sunt:
- AA. Apicoposterior
- BB. Lateral si medial
- CC. Anterior
- DD. Lingular superior
- EE. Lingular posterior
88CM. Segmentele lobului inferior al plămânului stâng sunt:
- AA. Apical
- BB. Bazal lateral si medial
- CC. Bazal anterior si posterior
- DD. Lingular superior
- EE. Lingular inferior
89CM. Complexul structural alveolocapilar e format din:
- AA. Pelicula de surfactant
- BB. Epiteliul alveolar cu membrana bazală epitelială
- CC. Substanța fundamentală
- DD. Stratul de țesut muscular neted
- EE. Membrana bazală capilară cu celule endoteliale capilare
90CS Referitor la bronhiolele respiratorii:
- AA. De regulă pot fi de ordinele I - IV
- BB. Nu dau ramificații
- CC. Continuă cu săculeții alveolari şi sfârșesc cu alveole respiratorii
- DD. Sunt continuare a bronhiolelor terminale
- EE. Sunt continuare a bronhiolelor lobulare secundare
91CM In componenţa acinului intra:
- AA. Bronhiolele respiratorii legate cu o bronhiolă terminală
- BB. Ducturile alveolare
- CC. Alveolele respiratorii și săculeții alveolari
- DD. Bronhiola terminală
- EE. Bronhiola lobulară secundară
92CM Lobulul primar include:
- AA. O bronhiolă respiratorie de ultim ordin
- BB. Ducturi alveolare
- CC. Alveole respiratorii și săculeți alveolari
- DD. O bronhiolă respiratorie de orice ordin care se divide
- EE. Tot ce e legat de o bronhiolă terminală
93CM Alveolele pulmonare:
- AA. Sunt cavități hemisferice mici cu aspect vezicular
- BB. Peretele lor include fibre musculare netede
- CC. Se deschid in ductele si bronhiolele respiratorii
- DD. Nu posedă căi aeriene "colaterale"
- EE. Comunică între ele prin pori sau stomate
94CM Cu privire la dezvoltarea plămânilor:
- AA. Epiteliul respirator provine din endoderm
- BB. Ductele alveolare şi săculeţii alveolari încep să se dezvolte în luna VI de viaţă intrauterină
- CC. La nou-născut ultimele ramificaţii ale arborelui bronhic şi alveolar sunt cele de ordinul 18
- DD. Dezvoltarea deplină a alveolelor pulmonare are loc numai după naştere
- EE. Pleura viscerală provine din splanhnopleură, iar cea parietală – din somatopleură
95CS Cupola pleurală sau domul pleural reprezintă:
- AA. Recesul costomediastinal anterior
- BB. Recesul costomediastinal posterior
- CC. Trecerea pleurei mediastinale în costală
- DD. Recesul interazigoesofagian
- EE. Recesul interaorticoesofagian
96CS La pacientul aflat in poziţie verticală acumulările lichidiene intrapleurale se vor constata în:
- AA. Aria interpleurală inferioară
- BB. Fisura oblică
- CC. Recesul costomediastinal anterior
- DD. Recesul costodiafragmatic
- EE. Incizura cardiacă
97CS Proiecţia recesurilor pleurale şi a plămânilor:
- AA. În regiunea superioară a toracelui liniile limitrofe ale sacilor pleurali şi ale plămânilor nu coincid
- BB. Proiecţia recesurilor costodiafragmatice coincide întocmai cu cea a marginii inferioare a plămânilor
- CC. Nu toate segmentele pulmonare au proiecţie pe torace
- DD. În inspir marginea inferioară a plămânului stâng pe linie medioclaviculară atinge nivelul coastei X
- EE. Nici o afirmaţie corectă
98CM Pleura:
- AA. Reprezintă o membrană seroasă
- BB. E acoperită cu un strat de celule mezoteliale
- CC. Există doi saci pleurali - drept și stâng
- DD. Fiecare pleură constă din foiţele viscerală şi mediastinală E. Nici o afirmație corectă
- EE. Nici o afirmație corectă
99CM Foiţa viscerală a pleurei:
- AA. Căptușește plămânii din exterior
- BB. Pătrunde în scizuri și delimitează lobii pulmonari
- CC. Nu are legături cu stroma plămânului
- DD. Contribuie la producerea lichidului pleural
- EE. Nici o afirmație corectă
100 CM Pleura viscerală:
- AA. E aderentă la suprafaţa plămânului
- BB. Nu pătrunde în scizurile interlobare ale plămânului
- CC. Mai jos de pediculul pulmonar formează ligamentul pulmonar, dispus in plan frontal
- DD. Este vizibilă radiografic D. Este vizibilă radiografic
- EE. Nici o afirmație corectă
101CM Pleura parietală:
- AA. Aderă la formațiunile subiacente de pe torace
- BB. Sub ea se află fascia endotoracică
- CC. Nu este vizibilă radiografic
- DD. Realizează recesuri pleurale
- EE. Nici o afirmație corectă
102CM Foita parietală a pleurei:
- AA. Căptușește pereții toracelui din interior
- BB. Reprezintă o foiţă unică cu cea viscerală formând de fiecare parte câte un sac pleural
- CC. Este divizată în porțiunile costală, mediastinală şi diafragmatică
- DD. Formează domul si recesurile pleurale
- EE. Nu contribuie la resorbția lichidului pleural
103CM Pleura mediastinală:
- AA. Reprezintă o porțiune a pleurei parietale
- BB. Este situată în plan sagital
- CC. Nu are raporturi cu mediastinul
- DD. La nivelul pediculului pulmonar trece în pleura viscerală
- EE. Aderă la pericard
104 CM Domul pleural:
- AA. Acoperă vârful plămânului
- BB. Este susmontat de ligamentele costopleural şi vertebropleural şi mușchiul scalen minim
- CC. Din faţă se află la 3 - 4 cm mai sus de coasta I
- DD. Realizează raporturi cu mușchii scaleni, artera subclavie, nervul frenic, nervul vag etc.
- EE. Poate fi palpat pe viu
105CM. Recesurile pleurale:
- AA. Reprezintă spaţii suplimentare ale cavității pleurale
- BB. Există la nivelul trecerii a unei porțiuni de pleură parietală în alta
- CC. La formarea lor participă pleura viscerală
- DD. Mai adânc e cel costodiafragmatic, mai ales pe linia medioaxilară
- EE. Nici o afirmație corectă
106 CM. Pleura:
- AA. Leagă plămânii cu pereții toracelui prin forțele de adeziune intermoleculară
- BB. Produce lichidul pleural
- CC. Asigură alunecarea plămânilor în respirație
- DD. Reglează temperatura corpului
- EE. Toate false
107 CM În mediastinul superior se află:
- AA. Venele brahiocefalice
- BB. Vena cavă superioară
- CC. Arcul aortic cu ramurile lui
- DD. Nervii vagi
- EE. Vena cavă inferioară
108CM În mediastinul anterior (PNA) se află:
- AA. Ramuri din artera toracică internă
- BB. Ligamentele pericardului
- CC. Aorta descendentă
- DD. Ganglionii limfatici parasternali
- EE. Nervii frenici
109CM În mediastinul posterior (PNA) se află:
- AA. Venele azigos şi hemiazigos
- BB. Aorta descendentă
- CC. Lanțul simpatic
- DD. Inima şi pericardul
- EE. Canalul limfatic toracic
110 CM Mediastinul mediu (PNA) include:
- AA. Esofagul
- BB. Inima cu pericardul
- CC. Bronhiile principale
- DD. Arterele şi venele pulmonare
- EE. Aorta ascendentă
111CM Mediastinul anterior (BNA) include:
- AA. Inima cu pericardul
- BB. Timusul
- CC. Nervii frenici
- DD. Ductul limfatic toracic
- EE. Componentele pediculului pulmonar
112CM. Mediastinul posterior (BNA) include:
- AA. Esofagul
- BB. Nervii frenici
- CC. Aorta toracică
- DD. Ductul limfatic toracic
- EE. Vena cavă superioară
113CM. Referitor la dezvoltarea organelor respiratorii:
- AA. Primordiul organelor respiratorii apare sub formă de prelungire a peretelui ventral al intestinului anterior
- BB. Se dezvoltă din intestinul primar
- CC. Începe la sfârșitul săptămânii a 3-a de viață embrionară
- DD. Începe la sfârșitul lunii a doua de viață embrionară
- EE. La sfârșitul lunii I în mezodermul înconjurător apare primordiul cartilajelor laringelui
114CS. Ariile (triunghiurile) interpleurale:
- AA. Se află între pleurele mediastinale
- BB. Din ambele părţi sunt cuprinse între liniile de reflexie a pleurei costale în cea mediastinală
- CC. Există în număr de trei – timică, pericardiacă şi sternală
- DD. Nu prezintă interes din punct de vedere al aplicabilităţii
- EE. Nici o afirmaţie corectă
115CS. Rolul pleurei în respirație constă în:
- AA. Formarea unui ansamblu funcțional – plămân + peretele toracic
- BB. Menținerea în cavitatea pleurală a presiunii negative
- CC. Eliminarea din sânge a dioxidului de carbon
- DD. Proiecția parenchimului pulmonar
- EE. Toate false
116CM Cu privire la mediastin:
- AA. Reprezintă o cavitate care apare la extirparea tuturor organelor situate între plămâni
- BB. Este regiunea, cuprinsă între segmentul toracic al coloanei vertebrale, stern, diafragmă şi pleurele mediastinale
- CC. Reprezintă complexitatea tuturor formaţiunilor anatomice dintre sacii pleurali
- DD. După PNA este divizat în cinci compartimente convenţionale
- EE. Pe viu poate fi explorat prin mediastinoscopie
117CM Cu privire la compartimentarea mediastinului (PNA):
- AA. Mediastinul superior este separat de mediastinul inferior prin planul orizontal, trasat prin unghiul lui Louis şi marginea superioară a corpului vertebrei toracice IV
- BB. Mediastinul anterior conţine tot ce se află între faţa posterioară a sternului şi faţa anterioară a pericardului
- CC. Mediastinul mediu se află între planul prepericardic şi faţa posterioară a pericardului
- DD. Mediastinul posterior cuprinde tot ce se află între pericard şi coloana vertebrală E
- EE. Mediastinul anterior, mediu şi posterior sunt compartimente ale mediastinului inferior
Informationen
- Beschreibung
- Medicine Quiz am Sistemul Respirator, erstellt von Tatiana Spataru am 28/12/2021.
- Autor
- Tatiana Spataru
- Sprache
- English
- Aufrufe
- 414
- Schlagwörter
- Bewertung
- 5,0 von 5 · 1 Bewertung Bewerte dieses Quiz