Quiz
neurologie 700-750
Fragen in diesem Quiz (52)
1Selectati manevrele care in mod paliativ fac sa scada durerile de cap in tumorile cerebrale:
- AGreturile
- BVomismentele
- CDeshidratarea medicamentoasa.
- DDrenarea unei cantitati de lichid ventricular.
- EExtirparea completa a procesului expansiv.
2Selectati expresiile corecte referitoare la greturi si vomismente din cadrul sindromului de hipertensiune intracraniana provocat de procese expansive intracraniene:
- ASe pot produce fara efort, indiferent de alimentatie.
- BSunt mai frecvent intilnite in tumorile situate in fosa craniana anterioara.
- CDupa punctia ventriculara cedeaza definitiv.
- DDupa deshidratare cedeaza temporar.
- ELa copii pot fi insotite de difuze dureri abdominale.
3Indicati categoriile de bolnavi cu procese expansive intracraniene la care staza papilara lipseste sau este exprimata intr-un grad mic:
- ASugari.
- BCopii mici.
- CAdolescenti.
- DBatrini
- ELa bolnavii cu procese expansive intracraniene cu evolutie lenta.
4Indicati afirmatiile corecte referitoare la sindromul Foster-Kennedy:
- ASe intilneste in tumorile de 1/3 interna a aripii de sfenoid.
- BE prezenta o staza papilara la un ochi si atrofia optica primara cu scotom central la alt ochi.
- CE prezenta o staza papilara bilaterala.
- DE prezenta o atrofie optica secundara bilaterala.
- EIn evolutie se adauga si anosmia.
5Tulburarile psihice din hipertensiunea intracraniana in tumorile cerebrale se caracterizeaza initial prin:
- ADiminuarea globala a activitatii psihice.
- BScaderea memoriei.
- CDezorientare
- DConfuzie
- EAgresivitate.
6Simptomele neurologice de focar:
- ANu au o specificare, fiind semne de suferinta a intregului creier.
- BIndica sediul tumorii.
- C. Sunt cauzate de iritatia neuronala.
- DSunt cauzate de deficitul neuronal.
- ESunt insotite de tulburari vasculare locale corespunzatoare compresiunii.
7Indicati semnele clinice ale tumorilor cerebrale care au o importanta de diagnostic la copil:
- ALaterocolis
- BRetrocolis
- CDeviere in mers.
- DNecoordonarea miinilor.
- ENecoordonarea picioarelor.
8Tulburarile de schema corporala in tumorile de lob parietal iau forma de:
- AAstereognozie.
- BParestezii in hemicorpul opus tumorii.
- CAutotopoagnozie.
- DAnozognozie
- EPseudomielie
9Alexia din tumoarea parietala poate fi:
- ALiterala
- BVerbala
- CPropozitionala
- DExpresiva
- EReceptiva
10Alegeti caracterisiticile corecte ale halucinatiilor ce apar in tumorile occipitale:
- ASunt de tip elementar: scinteieri, inele de foc, trasee colorate.
- BMai rar apar halucinatii complexe animate.
- CBolnavul simte brusc un miros si gust neplacut de carne arsa etc.
- DBolnavul se vede invadat parca de secventele unui film care vine de undeva si care se impune a fi vizionat pina la sfirsit.
- EBolnavul are crize senzitive, care se manifesta prin furnicaturi, amorteli, senzatie de rece, arsura, intepaturi care cuprind in intrgemie sau partial un hemicorp.
11Indicati particularitatile tumorii de fosa craniana posterioara, conditionata de caracterele spatiului respectiv si de valoarea functionala a formatiunilor anatomice, pe care le adaposteste:
- ASpatiul existent este redus dimensional.
- BSistemul lichidian este blocat la nivelul apeductului Sylvius, ventriculului IV, cisternei magna sau al cisternelor pontocerebeloase si determina hidrocefalia.
- CEste implicat trunchiul cerebral, manifestindu-se clinic prin afectarea nucleilor de origine sau radacinilor nervilor cranieni in asociere cu semne motorii, senzitive si cerebeloase.
- DSe descriu mult mai putine tumori congenitale, comparativ cu alte fose craniene.
- ESe produc hernii cerebrale interne, deseori cu prognostic fatal.
12Indicati semnele clinice din tumorile de fosa craniana posterioara, care grabesc explorarea si interventia chirurgicala:
- ASughitul persistent.
- BTulburarile vegetative.
- CAlterarea cunostintei.
- DMersul ataxic cu baza largita.
- EScrisul inegal
13Indicati metodele radiologice cu folosire a mijloacelor de contrast utilizate in diagnosticul tumorilor cerebrale:
- AScintigrafia cerebrala.
- BPneumoencefalografia.
- CVentriculografia.
- DElectroencefalografia.
- EAngiografia cerebrala.
14Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte in ceia ce priveste principiile de tratament al tumorilor intracraniene:
- AInterventia chirurgicala este unica metoda de tratare a tumorilor intracraniene.
- BUneori atitudinea chirurgicala trebuie sa se limiteze la interventii paliative, care sa rezolve doar hipertensiunea intracraniana.
- CRadioterapia are un efect considerabil in tumorile radiosensibile: medulo-blastoame, epindimoame etc.
- DChimioterapia citostatica a inceput sa fie deja utilizata, dar efectele ei in materie de tumori cerebrale pina in prezent nu sunt inca bine studiate.
- EPlasmafereza se foloseste in tratamentul tumorilor intracraniene, eficienta ei bazindu-se pe faptul ca, odata cu indepartarea plasmei se indeparteaza si anticorpii antitumorali existenti.
15Indicati fazele clinice de evolutie a unei tumori medulare:
- AFaza manifestarilor generale.
- BFaza manifestarilor locale.
- CFaza radiculara.
- D. Faza de compresiune spinala partiala
- EFaza de compresiune spinala totala.
16Specificul clinic al tumorii medulare la copil este:
- ADebutul brusc (o lunga perioada asimptomatica).
- BEvolutia ondulata cu perioade de ameliorare si agravare.
- CPrezenta rigiditatii spinale dorso-lombare si cervicale.
- DCifoscolioze asociate cu contractura muschilor paravertebrali.
- EAbsenta modificarilor osoase radiologice.
17Rezultatul operator al tumorilor medulare depinde de mai multi factori:
- APrecocitatea diagnosticului.
- BSediul tumorii.
- CIntinderea leziunilor anatomice.
- DStarea generala a bolnavului.
- ESexul pacientului.
18Metodele complementare de tratament al tumorilor medulare maligne sunt:
- AInfuzia intravenoasa de celule stem.
- BPlasmafereza.
- CRadioterapia.
- DRadiochirurgia.
- EChimioterapia.
19Traumatismul craniocerebral a devenit din ce in ce mai actual si cu pondere mai mare in patologia neurochirurgicala odata cu:
- ADezvoltarea tehnologiilor de neurodiagnostic.
- BCresterea exagerata a traficului rutier.
- CDezvoltarea industriala.
- DRidicarea nivelului intelectual al societatii.
- EAparitia unor focare de razboi.
20In cadrul mecanismelor de traumatizare prin impact direct asupra scalpului si oaselor craniene actioneaza urmatoarele fenomene:
- ADe acceleratie.
- BDe rotatie.
- CDe deceleratie sau de frinare.
- DDe precipitatie.
- EDe compresiune bilaterala.
21Clasificarea traumatismelor craniocerebrale utilizeaza urmatoarele criterii:
- AEtiologic.
- BPatogenetic
- CAnatomic
- DEvolutiv
- EClinic
22Hemoragiile in tesuturile moi ale capului se manifesta prin:
- AEchimoza si edem palpebral.
- BHematom subtemporal.
- CEchimoza in regiunea mastoidiana.
- DOtoragii si epistaxis.
- EScurgere de lichid cefalorahidian (otoree, rinoree).
23Alegeti afirmatiile corecte referitoare la comotia cerebrala:
- ASe manifesta clinic printr-o scurta abolire a starii de constienta de la citeva secunde pina la 30 de minute.
- BNu are substrat lezional.
- CSe datoreaza unor tulburari functionale, care constau dintr-o abrupta depolarizare a membranei neuronilor din formatiunea reticulata a trunchiului cerebral.
- DPacientul isi revine complet.
- EDupa revenirea constientei pacientul are un deficit neurologic constant si pronuntat.
24In timpul intervalului liber al hematomului epidural pot fi observate urmatoarele evenimente clinice:
- APacientul acuza cefalee spontana, care se intensifica sub presiune la locul traumatismului (de obicei, in regiunea temporala).
- BPacientul doarme strins si din ce in ce mai greu poate fi trezit.
- CAlteori la sfirsitul intervalului liber are loc pierderea rapida a cunostintei.
- DSe produce o hemiplegie, afazie sau apar crize convulsive.
- EMioza unilaterala marcata apare, de asemenea, de aceeasi parte cu leziunea.
25Indicati metodele paraclinice de electie in diagnosticul hematomului epidural:
- ATomografia computerizata.
- BRezonanta magnetica.
- CEchoencefaloscopia.
- DAngiografia.
- EUltrasonografia transcraniana Doppler.
26Alegeti afirmatiile corecte referitoare la hematoamele subdurale.
- ASunt revarsate sanguine care iau nastere si se dezvolta in spatiul dintre endocraniu si dura mater.
- BAu o evolutie progresiva si un efect compresiv asupra creierului.
- CSunt clasificate in acute, subacute si cronice.
- DSursa de singerare este o vena ce dreneaza intr-un sinus dural.
- EVolumul variaza in medie intre 50-100 ml.
27Marcati manifestarile clinice ale hematomului subdural tip acut:
- APerturbarea functiilor vegetative este deosebit de grava si se reduce la: tahicardie, respiratie Cheyne-Stockes, hipertermie, alterare treptata a a reflexelor oculopalpebral, fotomotor, cornean, de clipire si de deglutitie.
- BSe remarca un deficit motor de tip hemiplegie insotit de midriaza, fenomene de compresiune cerebrala.
- C. Mutism akinetic.
- DSuferinta marcata a trunchiului cerebral cu alterare profunda a starii de constienta.
- ECrize de rigiditate prin decerebrare si midriaza fixa bilaterala.
28Dupa incapsulare volumul hematomului cronic subdural de obicei creste, fapt explicat prin urmatoarele mecanisme:
- APrezenta unui gradient de presiune osmotica intre continutul hematomului si al lichidului cefalorahidian din spatiile subdurale.
- BContinutul de chiaguri al hematomului se lichefiaza treptat, devenind fluid in final.
- CSingerari ulterioare din vasele de neoformatie ale capsulei parietale a hematomului.
- DSingerari ulterioare din vena emisara a sinusului longitudinal superior in regiunea frontotemporala.
- EFormarea unei fistule dintre spatiile de circulatii fiziologica a lichidului cefalorahidian si spatiul delimitat al hematomului.
29Schema clinica a hematomului subdural incapsulat este urmatoarea:
- ATraumatismul craniocerebral minim (comotie cerebrala) sau mediu (contuzie cerebrala minora).
- BInterval remisiv, care poate fi complet asimptomatic sau oligosimptomatic, manifestindu-se prin cefalee, astenie, bradipsihie.
- CPerioada manifesta in care sunt prezente semne de hipertensiune intracraniana (cefalee predominanta de partea hematomului, varsaturi, tulburari de echilibru, uneori edem palpebral), semne de iritatie meningiana, semne neurologice de localizare.
- DUn timp anumit bolnavul acuza doar cefalee (tip hemicranie) cu varsaturi. Apoi apar si celelalte fenomene neurologice.
- EIn pofida cresterii volumului hematomului, alterari de constienta nu au loc.
30Sindromul de angajare temporala in hematomul cronic subdural incapsulat se manifesta prin:
- AAcces epileptic tonico-clonic generalizat cu tendinta spre instalarea starii de rau epileptic.
- BAlterare profunda a starii de constienta.
- CTulburari vegetative (tahicardie, tulburari respiratorii, hipertermie, modificari ale reflexelor oculopalpebrale si de deglutitie).
- DTulburari neurologice (hemipareza ipsilaterala, accentuarea midriazei ipsilaterale).
- EIn ultima faza apar crizele de rigiditate prin decerebrare cu pupile midriatice bilaterale fixe, tulburari respiratorii si de deglutitie.
31Clinic, hematomul cronic subdural incapsulat de fosa craniana posterioara are urmatoarea evolutie:
- AImpact occipital.
- B. Interval liber de citeva saptamini.
- CAgravare, ce consta din cefalee intensa, varsaturi, edem papilar, tulburari de echilibru, redoare a cefei si fenomene de suferinta acuta prin compresiunea trunchiului cerebral (tulburari de respiratie, fonatie, deglutitie).
- DSe alatura efecte secundare traumatice: revarsate sanguine intracerebrale sau meningite seroase.
- EDupa recapatarea cunostintei pacientul isi revine complet, fara repercusiuni ori subsecvente imediate sau tardive..
32Examenul radiologic simplu in traumatismele craniocerebrale stabileste:
- AExistenta hematoamelor intracraniene.
- BExistenta fracturilor osoase.
- CLocalizarea precisa a fracturilor osoase.
- DCaracterul fracturii osoase
- EConfiguratia sistemului ventricular cerebral.
33Arteriografia are o deosebita valoare pentru:
- AHematomul intracranian (se constata in incidenta anteroposterioara o indepartare considerabila a vaselor cerebrale fata de oasele craniene).
- BAnevrismul posttraumatic.
- CAtrofia corticala posttraumatica.
- DEncefalopatia posttraumatica.
- EStarile preblastomatoase de origine traumatica.
34Indicati metodele de investigatie paraclinica utilizate in examinarea pacientului cu traumatism carniocerebral:
- ARadiografia simpla.
- BPotentiale evocate motorii.
- CEcoencefalografia.
- DTomografia axiala computerizata.
- ERezonanta magnetica nucleara.
35In cursul examenului bolnavului traumatizat medicul trebuie sa examineze:
- AGeneza leziunilor locale ale plagilor.
- BStarea de constiinta.
- CFunctiile vitale.
- DSimptomele neurologice.
- EStarea fundului de ochi.
36 Sindroamele neurologice vertebromedulare posttraumatice sunt urmatoarele:
- ATraumatizarea vertebrala fara implicarea maduvei spinarii.
- BComotia medulara.
- CContuzia medulara.
- DCompresiunea medulara.
- EDilacerarea medulara.
37Alegeti metodele complementare de diagnostic al traumatismelor vertebromedulare, care ofera informatie completa despre starea morfologica si functionala a maduvei spinarii, precum si a coloanei vertebrale.
- ARadiografia simpla in incidenta anterioara si de profil.
- BEndoscopia spatiului medular subarahnoidian.
- CTomografia computerizata.
- DRezonanta magnetica nucleara.
- EElectromiografia.
38Masurile terapeutice in traumatismele vertebromedulare includ:
- AModul de transportare a bolnavului si tratamentul antisoc.
- BExamenul radiologic si de laborator.
- CTratament operator (spondilodeza, corporodeza).
- DImobilizare.
- ETratamentul si prevenirea escarelor.
39Termenul epilepsie, precum si boala ca atare in aspect istoric comporta urmatoarele talmaciri si ipoteze:
- AProvine de la cuvintul roman epilambana – a se distra.
- BIn traducere din limba greaca inseamna surpriza – de la modul neasteptat de instalare „ca o surpiza”.
- CIn perioada magica a medicinii se numea morbus sacer – „boala sfinta”, datorita fortei de mare amploare din crizele convulsive.
- DEpilepsia este o suferinta cu desfasurare dramatica si cu impresie deosebita asupra unui public neavizat, care merge pina la spaima si „fiori reci”.
- EBolnavii erau considerati mesageri ai fortei diavolului, motiv pentru care a capatat denumirea de „boala neagra”.
40Caracteristicile epilepsiei sunt urmatoarele:
- AEste un simptom al disfunctiei creierului.
- BImplica o depolarizare haotica si paroxistica a neuronilor si propagarea descarcarilor neuronale respective in tesutul nervos.
- CAre implicatii bruste si severe in plan motor, senzitivo-senzorial, comportamental, emotional si bioelectric.
- DDescarcarea anormala poate fi limitata la un teritoriu particular sau localizat din creier ori se poate propaga in arii largi ale acestuia.
- EInclude un complex de semne patologice, determinate de afectarea functionala a sistemului nervos vegetativ segmentar si suprasegmentar.
41In frecventa epilepsiei pot fi marcate urmatoarele „virfuri”:
- ADe la nastere pina la virsta de 10 ani.
- BDe la 10 ani pina la 16 ani.
- CDe la 16 ani pina la 20 ani.
- DDe la 20 ani pina la 40 ani.
- ELa virstnici.
42La adulti un rol important in aparitia crizelor epileptice il au:
- AAfectiunile vasculare cerebrale.
- BEtilismul cronic.
- CPolineuropatia diabetica
- DMeningitele si encefalitele.
- ETraumatismul cranio-cerebral.
43La copii o importanta primordiala in aparitia crizelor epileptice il joaca:
- AInfectiile cerebrale.
- BSechelele patologiei perinatale.
- CNeoplasmele cerebrale.
- DSindromul de hipertensiune intracraniana.
- EScleroza multipla si alte afectiuni demielinizante.
44Clasificarea crizelor epileptice si a epilepsiei (dupa Liga Internationala de Combatere a Epilepsiei, 1981) se bazeaza pe:
- AAcuzele pacientului.
- BAnamneza bolii.
- CTabloul clinic.
- DTraseul electroencefalografic.
- EAlte particularitati speciale.
45Clasificarea internationala a epilepsiei (dupa Liga Internationala de Combatere a Epilepsiei, 1989) include:
- AForme localizate (focale, locale, partiale).
- BEpilepsia generalizata.
- CEpilepsia nedeterminata (focala sau generalizata).
- DSindroame speciale (convulsii febrile, starea de rau epileptic, reflex-epilepsia).
- EEpilepsia nou-nascutului.
46Formele localizate si generalizate se impart in functie de factorul etiologic in urmatoarele grupe:
- APosttraumatica.
- BIdiopatica
- CSimptomatica.
- DIn urma neuroinfectiilor suportate.
- ECriptogena.
47. Selectati enunturile corecte referitoare la epilepsia lobului temporal:
- APrezinta mari dificultati in privinta diagnosticului si tratamentului.
- BLa pacienti initial se inregistreaza crize partial simple, care mai tirziu devin partial complexe.
- CDebuteaza la sfirsitul primului deceniu de viata, apoi urmeaza o perioada de silentium si se manifesta printr-o noua amploare la adolescenti.
- DEste caracteristica aura (de regula epigastrala, asociata de frica), care trece intr-o criza psihomotorie.
- EInitial se trateaza dificil, apoi pacientul devine liber de accese pentru toata viata.
48Pentru epilepsia lobului occipital sunt caracteristice:
- AAutomatisme oro-alimentare, vocalizari.
- BHalucinatii vizuale elementare.
- CRaspindirea anterioara rapida a crizelor spre lobii frontal, temporal.
- D. Crizele se manifesta prin amavroza ictala, iluzii vizuale, clipiri rapide, nistagmus epileptic
- EIluziile de memorie ca starile „deja vu”, „jamais vu”.
49Indicati manifestarile proprii crizei absentei epileptice:
- AApare cu predilectie intre 3 si 15 ani.
- BAre loc suspendarea brusca a constiintei si implicit a functiilor psihice pentru citeva secunde.
- CBolnavul isi intrerupe orice activitate, inclusiv vorbirea, raminind imobil si cu privirea fixa.
- DNu se repeta decit o singura data pe zi.
- E. La sfirsitul crizei pacientul isi reia activitatea anterioara, dar prezinta o amnezie totala asupra crizei.
50Rezonanta magnetica cerebrala are fata de tomografia computerizata cerebrala urmatoarele privilegii:
- AAre o sensibilitate mai mare in depistarea disgeneziilor corticale.
- BEste mai sensibila in vizualizarea sclerozei hipocampale.
- CPoseda o susceptibilitate superioara in diagnosticul malformatiilor cerebrale.
- DEste mai eficienta in depistarea glioamelor cerebrale.
- EEste mai ieftina si mai rapida, deci mai accesibila.
51Care din metodele contemporane imagistice, enumerate mai jos, pot depista modificarile cerebrale functionale, responsabile de declansarea crizelor epileptice?
- ATomografia computerizata cu reconstructie tridimensionala.
- BAngiografia cerebrala cu sustractie digitala.
- CSingle Photon Emission Computed Tomography (SPECT) functionala.
- DScanerul cerebral radioizotopic.
- ERezonanta magnetica nucleara (RMN) functionala.
52Modificarile specifice inregistrate in timpul examenului prin electroencefalografie (EEG) contribuie la:
- ASustinerea diagnosticului de epilepsie.
- BPrecizarea caracterului convulsiei.
- CLocalizarea focarului epileptogen.
- DAprecierea eficacitatii tratamentului.
- EVizualizarea modificarilor structurale ale formatiunilor supratentoriale ale creierului.
Informationen
- Beschreibung
- 1 Neurologie Quiz am neurologie 700-750, erstellt von Grupa Noastra am 01/11/2023.
- Autor
- Grupa Noastra
- Sprache
- English
- Aufrufe
- 984
- Schlagwörter
- Bewertung
- 1,0 von 5 · 1 Bewertung Bewerte dieses Quiz