Quiz
BL3
Fragen in diesem Quiz (50)
1. cm. Inspectia unui pacient cu boli cardiace poate dezvălui
- APoziția așezată
- BErupții pe palme
- CCuloarea cianotică a pielii
- DCuloare palidă a pielii
- ECuloarea iterică a sclerelor și a pielii
2cm. Anasarca poate include
- AAscita
- BHidrotorax
- CPleurezia
- DHidropericard
- EPericardita
3cm. "Cocoașa" cardiacă este definit ca:
- AUmflarea zonei sub inimă
- BDepresia zonei sub inimă
- CCauzate de hipertrofie și mărirea inimii
- DCauzate de patologiile vaselor coronariene
- ETrebuie diferențiată de deformările pieptului cauzate de modificările oaselor
4cm. Bătăile cardiace patologice determinate la inspecție se caracterizează prin
- A. Se observă la stânga liniei sternale pe o suprafață vastă extinsă pînă la regiunea epigastrică
- BSe observă la dreapta liniei sternale pe o suprafață vastă extinsă pînă la regiunea epigastrică
- CCauzate de ventriculul drept marit
- DCauzate de ventriculul stâng mărit
- ECauzate de aorta mărită
5cm. Scopul palpării cardiace este de a examina:
- AA. Șocul apexian
- BȘocul cardiac
- CPulsarea vizibilă
- DSimptomul tors de pisică
- EFremitus vocal
6cm. Scopul palpării cardiace este de a examina
- AȘocul apexian
- BȘocul cardiac
- CBatetul stomacal
- DTurgescența venelor jugulare
- ESimptomul tors de pisică
7cm. Alegeți etapele determinării șocului apexian
- APlasare palmii mâinii drepte este așezată pe pieptul pacientului
- B. Plasare palmii mâinii stângi este așezată pe pieptul pacientului
- CGlanda mamară stângă la femei este mai întâi mutată în sus și spre dreapta
- D. Baza mâinii trebuie să fie așezată pe stern, în timp ce degetele trebuie îndreptate către regiunea axilară, între coastele 3 și 4
- E. Baza mâinii trebuie să fie așezată pe stern, în timp ce degetele trebuie îndreptate către gât
8. cm. Alegeți etapele determinării șocului apexian
- AGlanda mamară dreaptă la femei este mai întâi mutată în sus și spre stânga
- BGlanda mamară stângă la femei este mai întâi mutată în sus și spre dreapta
- CFalangele terminale ale celor trei degete trebuie să fie flexate pentru a forma un unghi drept față de suprafața toracelui și să se miște încet de-a lungul spașiilor intercostale spre stern până la senzația de mișcare a vârfului inimii
- DBaza mâinii trebuie să fie așezată pe stern, în timp ce degetele trebuie îndreptate către regiunea axilară, între coastele 3 și 4
- EPalma mâinii drepte este așezată pe pieptul pacientului
9. cm. Alegeți caracteristicile normale ale șocului apexian:
- ASe găsește în spațiul intercostal 5 pe stînga
- BSe află la 1-1,5 cm medial de linia medioclaviculară stângă
- CSe găsește în spațiul intercostal 3 pe stînga
- DSe află la 2-3,5 cm medial de linia medioclaviculară stângă
- ESe găsește în spațiul intercostal 5 pe dreapta
10cm. Proprietățile șocului apexian sunt
- ALățimea (sau zona)
- BÎnălțime
- CPutere
- DRezistența
- ERezonanță
11cm. Alegeți afirmațiile corecte despre șocul apexian difuz
- AEste cauzat de ateroscleroza coronariană
- BEste cauzat de ventriculul stâng mărit
- CSe stabilește atunci când suprafața depășește 1 cm
- DSe stabilește atunci când suprafața depășește 2 cm
- E. Se stabilește atunci când suprafața depășește 4 cm
R: B, D
12cm. Percuția cardiacă își propune să examineze
- AȘocul apexian
- BLimitele inimii
- CPoziția inimii
- DForma inimii
- EPediculul vascular
13cm. Percuția cardiacă își propune să examineze
- AZgomotele cardiace
- BRitmul cardiac
- CPoziția și forma inimii
- DLimitele inimii
- EPediculul vascular
14cm. Matitea relativă a inimii are următoarele limite
- ALimita stângă: 1-2 cm medial de linia medioclaviculară stângă
- BLimita stângă: 1-2 cm lateral a linia medioclaviculară stângă
- CLimita superioară: al treilea spațiu intercostal pe stânga
- DLimita superioară: spațiul 5 intercostal pe stânga
- E. Limita stânga coincide cu șocul apexian
15cm. Alegeți cauzele deplasării zonei de matitate relativă spre stânga
- ADilatarea ventriculului drept
- BDilatarea ventriculului stâng
- CDilatarea atriului stâng
- DDilatarea atriului drept
- EHidropericard
16cm. Regulile auscultării inimii sunt
- AValva aortică ar trebui să fie asculatată prima
- BValva mitrală ar trebui să fie asculatată prima
- CZgomotele valvelor ar trebuie să fie ascultate în ordinea descrescătoare a frecvenței afectării lor
- DValva aortică ar trebui să fie asculatată în al doilea rând
- EValva mitrală ar trebui să fie asculatată în al doilea rând
17cm. Regulile auscultării inimii sunt
- APunctul Botkin-Erb este ultimul ascultat
- BZgomotele inimii ar trebui auzite în diferite posturi ale pacientului: în picioare, culcat, după efort fizic
- CZgomotele valvelor ar trebuie să fie ascultate în ordinea descrescătoare a frecvenței afectării lor
- DValva aortică ar trebui să fie asculatată în al doilea rând
- EValva mitrală ar trebui să fie asculatată în al doilea rând
18cm. Primul zgomot cardiac este caracterizat prin
- AEste produs în timpul diastolei
- BEste produs în timpul sistolei
- CEste mai lung și mai puternic decât al doilea zgomot
- DEste cel mai bine auzit la apex
- EEste cel mai bine audiat la baza inimii
19cm. Al doilea zgomot cardiac este caracterizat prin
- AEste produs în timpul diastolei
- BEste produs în timpul sistolei
- CEste mai lung și mai puternic decât al doilea sunet
- DEste cel mai bine auzit la vârf
- EEste cel mai bine audiat la baza inimii
20cm. Intensitatea zgomotelor inimii poate scădea în
- AÎn timpul exercițiului
- BMiocardită
- CDistrofia miocardică
- DCardiosleroză
- EHidropericard
21cm. Suflurile cardiace pot fi
- ASimetrice
- BFuncțională
- COrganice
- DParalele
- EIntrinsece
22. cm. Suflurile cardiace pot fi
- A. Sistolice
- BFuncționale
- COrganice
- DParalele
- EDiastolice
23cm. Suflu sistolic poate fi auzit în următoarele situații
- AStenoza aortică
- BStenoza pulmonară
- CRegurgitarea aortică
- DRegurgitarea pulmonară
- EStenoza valvei mitrale
24cm. Suflul sistolic poate fi auzit în următoarele situații
- AStenoza aortică
- BStenoza pulmonară
- CRegurgitarea aortică
- DRegurgitare tricuspidă
- ERegurgitare mitrală
25cm. Suflul diastolic poate fi auzit în următoarele situații
- AStenoza aortică
- BStenoza pulmonară
- CRegurgitarea aortică
- DRegurgitarea pulmonară
- EStenoza valvei mitrale
26. cm. Cele mai frecvente cauze a patologiei primare a valvei tricuspide sunt
- AReumatism
- BArtrita reumatoidă
- CEndocardita infecţioasă
- DInfarctul miocardului ventricului drept
- EMixoma
27cm. Durerea anginoasă are următoarele caracteristici
- AEste localizată retrosternal
- BAre o durată de câteva minute
- CDe obicei iradiază în umărul stâng, scapula stângă, braţul stâng
- DAre o durată de peste 30 minute
- ESe jugulează după administrare de nitroglicerină sublingual
28cs. Principalele simptome în bolile cavității buco-faringiene sunt cele enumerate, cu excepția
- AA. Dispneea
- BB. Modificările gustului
- CC. Durerea
- DD. Orodisfagia
- EE. Hemoragia
29129 cs. Principalele simptome în bolile cavităţii buco-faringiene cele enumerate, cu excepția:
A. Tulburări ale salivației- ATulburări ale salivației
- BB. Bruxismul
- CC. Tusea
- DD. Orodisfagia
- EE. Hemoragia
30cs. Examenul obiectiv al buzelor poate include aprecierea componentelor
- AModificări de culoare
- BModificări de volum
- CAsimetria buzelor
- DLeziuni și formațiuni patologice
- EToate cele enumerate
31 cs. Sialoreea (hipersalivația) se poate obiectiva în:
- A. Stomatite
- BDeshidratare masivă
- CSindromul Sjogren primar
- DSindromul Sjogen secundar
- EPneumonia
32132 cs. Hiposalivația (xerostomia) se poate obiectiva în:
- AStenoza esofagiană
- BSarcina
- CSindromul sjogren primar și secundar
- DD. Cancer buco-faringian
- EE. Erupție dentară
33 cs. Halena se definește prin
- ADiminuarea secreției salivare
- BIntensificarea secreției salivare
- CMirosul neplăcut, fetid al cavității bucale
- DAsimetria limbii
- EErupții la nivelul palatului dur
34134 cs. Definiți aspectul normal la inspecția limbii
- AMucoasă umedă, moale, granulat-catifelată, roșiatică, prezentând un aspect rugos în formă de v deschis anterior, determinat de papilele gustative
- BMucoasă uscată, dură, granulat-catifelată, roșiatică, prezentând un aspect rugos în formă de v deschis anterior, determinat de papilele gustative
- CMucoasă umedă, moale, granulat-catifelată, cu depuneri albicioase, prezentând un aspect rugos în formă de v deschis anterior, determinat de papilele gustative
- D. Mucoasă umedă, dură, granulat-catifelată, roșiatică, prezentând un aspect rugos în formă de v deschis anterior, determinat de papilele gustative și leziuni ulcerative
- EMucoasă uscată, moale, granulat-catifelată, albicoasă, prezentând un aspect rugos în formă de v deschis anterior, determinat de papilele gustative
35135 cs. Ulcerațiile limbii sunt cauzate de
- ATraumatică - proteze dentare defectuoase, mușcarea limbii în crizele epileptice
- B. Chimică - intoxicaţiile cu acizi sau baze
- CInfecţioasă - în tuberculoză, sifilis, stomatită aftoasă
- DNeoplazică
- EToate cele enumerate
36cs. Care este cea mai comună acuză la pacienții cu patologia esofagiană?
- Apirozis
- Bdisfagie
- Cdisfonie
- DHematemeza
- EMelena
37cs. Disfagia este definită ca
- A. Regurgitarea alimentelor înghițite în cavitatea orală
- BSensibilitate specifică de arsură în spatele sternului asociată cu regurgitarea conținutului gastric
- CDurerea pe parcursul întregului esofag
- DTrecerea dificilă a alimentelor prin esofag
- EToate cele de mai sus
38cs. Pirozisul este definită ca
- ARegurgitarea alimentelor înghițite în cavitatea orală
- BSensibilitate specifică de arsură în spatele sternului asociată cu regurgitarea conținutului gastric
- CDurerea pe parcursul întregului esofag
- DTrecerea dificilă a alimentelor prin esofag
- EToate cele de mai sus
39cs. Regurgitarea este definită ca
- ARegurgitarea alimentelor înghițite în cavitatea orală
- BSensibilitate specifică de arsură în spatele sternului asociată cu regurgitarea conținutului gastric
- CDurerea pe parcursul întregului esofag
- D. Trecerea dificilă a alimentelor prin esofag
- EToate cele de mai sus
40cs. Anorexia este definită de
- AApetit pervers
- B. Scăderea poftei de mâncare sau absența completă
- CApetit mărit
- DDurere epigastrică
- EVărsături cu sânge
41cs. În cazul în care pacientul se plânge de vărsături, medicul trebuie să se intereseze de următoarele aspectele
- ACând apare voma
- BConexiunea posibilă cu mesele
- CVolumul vărsăturilor
- DCaracterul masei vomitive
- EToate cele de mai sus
42cs. Caracterul sezonier al durerii epigastrice este caracteristic pentru
- AEsofagita
- BUlcerul peptic
- CDuodenită cronică
- DHepatita
- EPancreatită cronică
43cs. Melena este definită ca
- AVărsături de sânge
- BScaun cu sânge proaspăt
- CDurere în hipocondrul stâng
- DScaun cu sânge digerat
- ENiciuna dintre cele de mai sus
44cs. Constipația este definită de
- AScaune frecvente și lichide
- BMasele fecalele se rețin în intestin mai puțin de 48 de ore
- CMasele fecalele se rețin în intestin mai mult de 48 de ore
- DMasele fecalele se rețin în intestin pentru mai mult de 72 de ore
- EMasele fecalele se rețin în intestin mai mult de 5 zile
45cs. Palparea profundă a intestinului stabilește
- ALocalizarea
- BMobilitatea
- CSensibilitatea
- DConsistența
- EToate cele de mai sus
46 cs. Pentru gastrita acută, indusă de H.Pylori este caracteristic
- AManifestări clinice minime
- BMetaplazie intestinală a mucoasei gastrice
- CEste o patologie autoimună
- DEvoluţie de lungă durată
- EAfectare gastrică de tip granulomatos
47147 cs. Mecanismele patogenetice în producerea gastritei de către H.pylori sunt:
- AAlterarea mucusului gastric
- BProducerea de toxine (ureaza, proteaza etc.)
- CStimularea increţiei gastrice
- DNici una din cele menţionate
- EToate menţionate
48148 cs. Factori protectori ai mucoasei gastroduodenale sunt următorii, cu excepţia:
- AMucusului
- BHCl
- CProstaglandinelor A şi E
- DSecreţiei bicarbonaţilor în mucoasa antrală
- EMicrocirculaţia
49149 cs. Factorii etiologici frecvenţi ai ulcerului gastroduodenal sunt următorii, cu excepţia:
- AIndometacinei
- BAcidului acetil salitic
- CPrednizolonei
- DFenilbutazonului
- EDigoxinei
50150 cs. Voma cu „zaţ de cafea” şi melena la un pacient cu ulcer gastroduodenal sunt semne de:
- AStenoză pilorică
- BHemoragie
- CPenetratii în pancreas
- DMalignizare a ulcerului
- EToate menţionate
Informationen
- Beschreibung
- Quiz am BL3, erstellt von Sergiu Grinciuc am 13/11/2023.
- Autor
- Sergiu Grinciuc
- Sprache
- English
- Aufrufe
- 239
- Bewertung
- Noch keine Bewertungen Bewerte dieses Quiz