There are no comments, be the first and leave one below:
Puntea face parte din:
Mesencephalon
Diencephalon
Metencephalon
Myelencephalon
Prosencephalon
În nucleul ambiguu au originea fibrele motorii ale nervilor
III, VI, VII
V, VI, VII
IX, X, XI
V, VII, IX
III, IX, X
Limitele bulbului rahidian se află la nivelul:
Marginii inferioare a punții
Adeziunii intertalamice
Orificiului occipital mare
Coliculilor superiori ai lamei cuadrigemene
Orificiului vertebrei CI
Bulbul rahidian prezintă următoarele formațiuni
Olivele
Tuberculi cuneaţi
Tuberculi mamilari
Piramidele bulbare
Pedunculi cerebrali
Medula oblongată prezintă la exterior
șanțul terminal
șanțuri laterale
Fasciculul cuneat
Fisura longitudinală
Piramidele
In bulbul rahidian se localizează centrii:
Olfactiv
Vizual
Circulației sangvine
Acustic
Respirației
În bulb se află nucleii motori de origine ai următorilor nervi cranieni:
V
IX
XI
XII
X
În bulb se află nucleii senzitivi ai nervilor cranieni:
VII
În medulla oblongata se află nucleii:
Al tractului solitar
Salivator superior
Ambiguu
Salivator inferior
Motor al nervului trigemen
Puntea:
Conţine în partea sa anterioară tracturile corticospinale (piramidale)
Conţine în partea sa anterioară (bazilară) nucleii punţii
Conţine continuarea lemniscului medial
E legată de cerebel prin pedunculii cerebeloşi superiori
Prin marginea sa superioară porneşte nervul trigemen
Următorii nuclei se află în punte:
Motor al nervului facial
Spinal sau descendent al nervului trigemen
Abducens
Oculomotor
Cerebelul este situat
În etajul superior al cutiei craniene, înaintea trunchiului cerebral
În etajul mediu al cutiei craniene, înaintea trunchiului cerebral
În etajul inferior al cutiei craniene, înapoia trunchiului cerebral
În etajul superior al cutiei craniene, înapoia trunchiului cerebral
În etajul inferior al cutiei craniene, înaintea trunchiului cerebral
Cerebelul este legat de trunchiul cerebral prin:
Trei perechi de pedunculi cerebeloşi formaţi din trei straturi celulare dintre care cel mai important este cel mijlociu al celulelor Purkinje
Trei perechi de pedunculi cerebrali care îl leagă de bulb, punte şi mezencefal
Fibre eferente şi aferente grupate în trei perechi de pedunculi cerebrali
Trei perechi de pedunculi cerebeloşi formaţi din substanţa cenuşie la suprafaţă şi albă în interior
Cele trei perechi de pedunculi cerebeloşi alcătuiţi din fibre aferente şi eferente îl leagă de bulb, punte şi mezencefal.
Cerebelul este legat de bulb prin:
Fibre aferente
Pedunculii cerebeloşi mijlocii
Pedunculii cerebeloşi superiori
Pedunculii cerebeloşi inferiori
Fibre eferente
Cerebelul este alcătuit din substanţa cenuşie şi substanţa albă dispuse astfel:
Substanţa albă la suprafaţă - scoarţa cerebeloasă, substanţa cenuşie la interior - nucleii cerebeloşi
Substanţa cenuşie la suprafaţă - scoarţa cerebeloasă şi la interior - nucleii cerebeloşi cu substanţa albă
Substanţa albă la periferie-scoarţa cerebeloasă şi la interior-nucleii cerebeloşi, substanţa cenuşie la interior între scoarţă şi nuclei
Trei straturi alternative, cel mai important fiind cel mijlociu, al celulelor Purkinje.
Substanţa cenuşie la suprafaţă - scoarţa cerebeloasă şi substanţa albă la interior - nucleii cerebeloşi
Pedunculii cerebeloși superiori leagă cerebelul cu:c
Mielencefalul
Puntea
Diencefalul
Prozencefalul
Mezencefalul
Pedunculii mijlocii leagă cerebelul cu:
Puntea Varolio
Nucleul Iacubovici
Bulbul rahidian
Substanța neagră
Creierul intermediar
Ventriculul cerebral IV prezintă cavitatea
Mezencefalului
Diencefalului
Prozencefalului
Emisferelor cerebrale
Rombencefalului
Ventriculul IV al encefalului comunică cu ventriculul III prin:
Orificiile interventriculare
Apertura mediană
Canalul central
Apeductul creierului
Aperturile laterale
Din ventriculul IV LCR trece în spaţiul subarahnoidian prin:
Plexurile coroide ale ventriculului III
Apeductul Sylvius
Orificiile Monro
Plexurile coroide ale ventriculului IV
Orificiul Magendie
Apeductul Sylvius face legătura între:
Ventriculul IV şi spaţiul subarahnoidian
Ventriculii laterali şi ventriculul III
Ambii ventriculi laterali
Ventriculul IV şi canalul ependimar
Ventriculii III şi IV
Nucleul tractului solitar este comun pentru nervii:
VII - VIII - IX
X - XI – XII
IX - X - XI
VII - IX - X
V - VI - VII
Cerebelul prezintă următoarele formațiuni
Pedunculi cerebeloși
Emisfere cerebeloase
Şanțul bazilar
Vermisul
Din nucleii cerebeloși fac parte:
Nucleul emboliform
Nucleul dințat
Nucleul roșu
Nucleul globos
Ventriculul IV al encefalului comunica cu:
Canalul central al medulei spinale
Ventriculul III.
Spațiul subarahnoidian
Ventriculele laterale
Spațiul subdural
Ventriculul IV al encefalului conține:
Lichid cefalorahidian
Lichid tisular
Lichid seros
Plexul coroid
Plexuri venoase
Pereții ventriculului IV se constituie din:
Fastigiu
Fosa romboidă
Vălul medular inferior
Pedunculii cerebeloși inferiori.
Vălul medular superior
Tavanul ventriculului IV se formează din:
Pedunculii cerebeloși superiori
Pedunculii cerebrali
Fosa romboidă este constituită de:
Viermele cerebelos
Faţa anterioară a medulei oblongate.
Faţa dorsală a bulbului rahidian
In trigonul superior al fosei romboide se localizează nucleii nervilor cranieni:
III
In trigonul superior al fosei romboide substanța cenușie formează nucleii nervilor cranieni:
VIII
IV
VI
In trigonul inferior al fosei romboide se localizează nucleii nervilor cranieni:
Substanța cenușie a fosei romboide formează la nivelul trigonului inferior nucleii nervilor cranieni:
Nucleii senzitivi ai nervului trigemen sunt:
Nucleul tractului mezencefalic
Nucleul tractului spinal
Nucleul pontin
Nucleul talamic
Nucleul ambiguu
Nervul facial este reprezentat la nivelul fosei romboide de nucleii:
Nucleul visceromotor
Nucleul salivator superior
Nucleul salivator inferior
Nucleul motor
Nucleii salivatori superior și inferior aparțin nervilor cranieni:
Nucleii vegetativi ai fosei romboide sunt:
Nucleul lacrimal
Nucleul dorsal al nervului vag
Nucleul ventrolateral
Nervul glosofaringian are în fosa romboidă nucleii:
Nucleul tractului solitar
Nucleul dorsal
Perechea VIII de nervi cranieni are în fosa romboidă nucleii:
Nucleul vestibular lateral
Nucleul vestibular medial
Nucleul cohlear dorsal
Nucleul cohlear ventral
Nucleul vestibular central
Nervul vag este reprezentat la nivelul fosei romboide de nucleii
Nucleul spinal
Tectul mezencefalului este format din:
Lama cvadrigemenă
Corpii geniculaţi laterali
Tuberculii mamilari
Coliculii superiori
Coliculii inferiori
Nucleul motor al unuia din următorii nervi cranieni se află în mezencefal
Nucleul senzitiv al unuia din următorii nervi cranieni se află în mezencefal:
Mezencefalul este constituit din:
Metencefal
Tect
Pedunculii cerebeloşi superiori.
Mielencefal
Pe o secțiune transversală pedunculii cerebrali prezintă:
Vârful pedunculului
Tegmentul mezencefalic
Substanța neagră.
Masele laterale
Baza pedunculului
Substanța cenușie a mezencefalului este organizată sub aspect de:
Nuclei ai nervilor cranieni III şi IV.
Nucleu caudat
Nucleu ambiguu
Nucleu roșu
Nucleu vegetativ parasimpatic
În mezencefal sunt depistate formaţiunile
Corpul geniculat medial
Fibrele frontopontine
Nucleul roşu
Lemniscul medial
Lemniscul lateral
Fosa interpedunculară
Este o parte a mezencefalului
Este delimitată lateral de pedunculii cerebeloşi superiori
Este parte a diencefalului
Conţine substanţa perforată posterioară
Reprezintă locul prin care apare nervul abducens (VI)