Test
Vasele sangvine, limfaticele și nervii cordului, plexurile cardiace.
Preguntas del test (37)
1CM Vascularizaţia inimii:
- AA. Se realizează din arterele coronare stângă și dreaptă
- BB. Artera coronară dreaptă irigă atriul drept, ventriculul drept, muşchii papilari ai
ventriculului stâng, septul interatrial - CC. Artera coronară stângă irigă septul interventricular, muşchii papilari ai ventriculului drept,
inelele fibroase - DD. Artera coronară posterioară irigă ţesuturile cardiace adiacente şanţului interventricular
posterior - EE. Pot exista și artere coronare suplimentare
2CS Dintre tipurile de distribuire a arterelor coronare predominant este:
- AA. Uniform
- BB. Dextrocoronarian
- CC. Sinistrocoronarian.
- DD. Dextrocoronarian mediu.
- EE. Sinistrocoronarian mediu
3CS Ramurile arterelor coronare:
- AA. Nu anastomozează între ele.
- BB. Formează două inele arteriale
- CC. Formează reţele vaste de anastomoze, localizate mai ales în miocard.
- DD. Anastomozează cu ramurile arterei pericardiacofrenice
- EE. Toate sunt de tip conectant.
4CM Arterele inimii:
- AA. Au origine constantă.
- BB. Variază ca număr.
- CC. Variază ca origine.
- DD. În paralel cu ele pot exista artere suplimentare.
- EE. Pot porni de la artera toracică internă
5CM Venele inimii:
- AA. Sunt mai puţin numeroase ca arterele.
- BB. Cele mai multe dintre cele mari afluează în sinusul coronar.
- CC. Toate se varsă direct în camerele inimii.
- DD. Direct în camerele inimii, mai ales în atriul drept se varsă doar venele cardiace minime.
- EE. Venele cardiace anterioare sunt afluenţi ai sinusului coronar.
6CS Sinusul coronar:
- AA. Reprezintă o reminiscenţă a venei cardinale comune stângi.
- BB. Este localizat în şanţul interventricular posterior.
- CC. Se varsă în atriul stâng
- DD. Se întinde de la apexul inimii până la nivelul şanţului coronar.
- EE. Colectează sângele din toate venele inimii.
7 CM In sinusul coronar afluează:
- AA. Vena anterioară a ventriculului stâng
- BB. Vena cardiacă medie.
- CC. Vena cordis parva.
- DD. Vena longitudinală a atriului drept
- EE. Vv. cordis minimae.
8 CS Reţele de capilare limfatice se află:
- AA. Doar în endocard.
- BB. Doar în epicard.
- CC. Doar în miocard.
- DD. Doar în pericard
- EE. În toate cele menţionate.
9CM Spre ganglionii limfatici regionali limfa de la cord e transportată prin:
- AA. Vasul limfatic cardiac anterior.
- BB. Vasul limfatic cardiac posterior.
- CC. Vasul limfatic atrioventricular.
- DD. Vasul limfatic cardiac drept.
- EE. Vasul limfatic cardiac stâng.
10CM Inervaţia inimii este dată de:
- AA. Nervii şi ramurile cardiace.
- BB. Plexurile cardiace extraorganice.
- CC. Plexurile cardiace intraorganice.
- DD. Nervul frenic.
- EE. Plexul esofagian.
11CM Nervii cardiaci pornesc de la:
- AA. Nervul frenic.
- BB. Ganglionul cervical superior al lanţului simpatic
- CC. Ganglionii toracici II-V ai lanţului simpatic.
- DD. Plexul celiac.
- EE. Ganglionul cervical inferior al lanţului simpatic.
12CM După V.P. Vorobiov din plexul subepicardial fac parte:
- AA. Plexul anterior al atriilor.
- BB. Plexul ventricular comun.
- CC. Plexul posterior stâng.
- DD. Plexul posterior al atriului stâng.
- EE. Plexul atrioventricular superior.
13CM Sistemul conductil al cordului:
- AA. Constă din fibre musculare atipice.
- BB. Centrii lui sunt reprezentaţi de nodurile sinuatrial şi atrioventricular.
- CC. Nodul sinuatrial se află în peretele anterior al ventriculului drept.
- DD. Nodul atrioventricular e situat în septul interventricular.
- EE. Include noduri şi fascicule.
14CM În unele maladii cardiace durerea referită e localizată:
- AA. În regiunea epigastrică.
- BB. Pe faţa laterală a hemitoracelui stâng.
- CC. În regiunea umărului stâng.
- DD. Pe faţa medială a membrului superior liber stâng.
- EE. În regiunea hipocondrului stâng.
15CS Arterele coronare pornesc de la:
- AA. Sinusul coronarian.
- BB. Auriculele inimii
- CC. Bulbul aortei.
- DD. Valvulele semilunare ale aortei.
- EE. Arterele pulmonare.
16CM Artera coronară dreaptă irigă:
- AA. Atriul drept.
- BB. Peretele posterior al ventriculului drept.
- CC. Tot peretele posterior al ventriculului stâng
- DD. Septul interatrial.
- EE. Septul interventricular (1/3 posterioară).
17CM Artera coronară stângă vascularizează:
- AA. Peretele anterior şi o parte din cel posterior al ventriculului stâng
- BB. Atriul drept
- CC. Atriul stâng.
- DD. Peretele anterior al ventriculului drept.
- EE. Muşchiul papilar anterior al ventriculului stâng.
18CS Ramurile arterei coronare drepte sunt:
- AA. Interventriculare dreaptă şi stângă.
- BB. Circumflexe dreaptă şi stângă.
- CC. Interventriculară posterioară
- DD. Ventriculară stângă.
- EE. Atrială dreaptă.
19CS Artera coronară stângă emite ramurile:
- AA. Interventricularis anterior şi ramus circumflexus.
- BB. Interventriculară dreaptă.
- CC. Ventriculară stângă.
- DD. Atrială stângă.
- EE. Septală
20CM Ramura circumflexă:
- AA. Anastomozează cu artera coronară dreaptă.
- BB. Poate fi dublă.
- CC. Dă naştere la ramuri atriale şi ventriculare.
- DD. Ea naştere de la bulbul aortei
- EE. Irigă atriul drept şi auriculul stâng.
21CM Ramura interventriculară posterioară irigă:
- AA. Peretele ventriculului drept.
- BB. Auricula dreaptă.
- CC. Muşchii papilari ai ventriculului drept.
- DD. Porţiunea anterioară a septului interventricular.
- EE. Atriul stâng.
22CM Ramurile arterelor coronare formează anastomoze:
- AA. Periferice.
- BB. Intraorganice.
- CC. Extraorganice.
- DD. Intrasistemice.
- EE. Interne.
23CS Arterele coronare pot fi vizualizate prin:
- AA. Angiografie coronariană (coronarografie).
- BB. Electrocardiografie.
- CC. Percuţie.
- DD. Endoscopie cardiacă.
- EE. Tomografie.
24CM Anomalii de dezvoltare a inimii pot fi:
- AA. Existența a două inimi.
- BB. Atrezia pediculului vascular
- CC. Dextrocardia.
- DD. Ectopia cervicală.
- EE. Triada Fallot
25CS Vortex cordis se formează la:
- AA. Orificiul aortei
- BB. Orificiul trunchiului pulmonar.
- CC. Apexul cordului.
- DD. Inelul fibros drept
- EE. Inelul fibros stâng.
26CS Dintre venele cordului valvule are:
- AA. Sinusul coronarian.
- BB. Vena mare a cordului.
- CC. Venele Thebesius.
- DD. Vena cavă superioară.
- EE. Vena cavă inferioară.
27CM Arterele coronare pot porni atipic de la:
- AA. Trunchiul pulmonar
- BB. Arcul aortei
- CC. Artera subclaviculară stângă.
- DD. Atriul stâng.
- EE. Segmentul toracic al aortei descendente.
28CM Vena cordis magna:
- AA. Are origine în sinusul coronar.
- BB. Ia naştere la nivelul apexului cordului.
- CC. Colectează sângele din venele ambelor ventricule
- DD. Colectează sângele din venele septului interventricular.
- EE. Se formează din venele minime ale cordului.
29CM Venele minime ale cordului:
- AA. Sunt numeroase
- BB. Se varsă nemijlocit în atriul drept
- CC. Se varsă nemijlocit în cavităţile atriilor şi ventriculelor
- DD. Încep în pereţii ventriculului stâng.
- EE. Sunt patru la număr.
30CS Orificiul de deschidere a sinusului coronarian se află în:
- AA. Atriul stâng.
- BB. Ventriculul drept
- CC. Atriul drept.
- DD. Trunchiul pulmonar
- EE. Vena cavă inferioară.
31CM Patul limfatic al cordului este constituit din:
- AA. Trunchiuri limfatice.
- BB. Reţele de capilare limfatice.
- CC. Vasele limfatice cardiace drept şi stâng
- DD. Vase limfatice superficiale şi profunde.
- EE. Ganglioni limfatici.
32CM Vasele limfatice de la pericard se varsă în:
- AA. Vasele limfatice cardiace.
- BB. Sinusul coronarian.
- CC. Ganglionii mediastinali anteriori
- DD. Ganglionii traheobronhiali.
- EE. Trunchiurile bronhomediastinale.
33CM Există trei grupuri de vene cardiace:
- AA. Afluenţii venei cordis magna.
- BB. Venele sinusului coronarian.
- CC. Venele anterioare ale inimii.
- DD. Venele minime.
- EE. Vena oblică a atriului stâng.
34CM Inima este inervată de:
- AA. Nervul cardiac cervical superior.
- BB. Nervul cardiac cervical mediu.
- CC. Plexul aortal toracic.
- DD. Plexul subclavicular.
- EE. Nervul cardiac cervical inferior
35CS Inervaţia simpatică a cordului este asigurată de:
- AA. Nucleul intermediolateral al segmentelor C8 – T4.
- BB. Ganglionul jugular superior al nervului vag
- CC. Plexul carotid comun.
- DD. Ganglionul jugular inferior al nervului vag.
- EE. Neuronii de tipul Doghiel II.
36CM Inervaţia aferentă a cordului este asigurată de neuronii:
- AA. Ganglionilor spinali C7 – T4.
- BB. Ganglionilor superiori şi inferiori ai nervului vag.
- CC. De tipul Doghiel II.
- DD. Ganglionilor spinali T12 – L1.
- EE. Ganglionului pterigopalatin
37CM Cu privire la inervaţia parasimpatică a cordului:
- AA. Este asigurată de nucleul dorsal al nervului vag.
- BB. O parte din fibrele parasimpatice trece în componența nervului laringian recurent
- CC. Se implică nervul frenic.
- DD. Ca sursă servesc ramurile cardiace cervicale inferioare.
- EE. Participă şi nervul splanhnic mic.
Información
- Descripción
- Test sobre Vasele sangvine, limfaticele și nervii cordului, plexurile cardiace., creado por 0 0 el 22/05/2021.
- Autor
- 0 0
- Idioma
- English
- Visitas
- 549
- Etiquetas
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test