morfologie compl.simplu 1-100

Descripción

Test sobre morfologie compl.simplu 1-100, creado por tatiana c el 10/06/2021.
tatiana c
Test por tatiana c, actualizado hace más de 1 año
tatiana c
Creado por tatiana c hace casi 3 años
755
0

Resumen del Recurso

Pregunta 1

Pregunta
1. CS. Conform sistemului Federației Dentare Internaționale de notare a dinţilor 46 corespunde:
Respuesta
  • A . primului premolar superior din dreapta
  • B . primului molar inferior din dreapta
  • C .primului premolar superior din stânga
  • D. primului premolar inferior din stânga
  • E. primului molar superior din stânga

Pregunta 2

Pregunta
2. CS. Conform sistemului Federației Dentare Internaționale de notare a dinţilor 34 corespunde:
Respuesta
  • A. caninului superior din dreapta
  • B .primului premolar superior din dreapta
  • C. primului premolar inferior din stânga
  • D. caninului inferior din stânga
  • E. caninului inferior din dreapta

Pregunta 3

Pregunta
3. CS. Pentru Relatie Centrica este caracteristic:
Respuesta
  • A.poziţia cea mai înaltă, posterioară şi neforţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
  • B.poziţia cea mai înaltă, anterioară şi neforţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
  • C. poziţia medie a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
  • D.poziţia posterioară, forţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
  • E. poziţia cea mai inferioară şi medie a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare

Pregunta 4

Pregunta
4. CS. Pentru poziţia de Ocluzie Centrică este caracteristic:
Respuesta
  • A. condilii articulari ai mandibulei se deplasează din Relatie Centrica posterior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm
  • B.condilii articulari ai mandibulei se deplasează din Relatie Centrica inferior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm
  • C.condilii articulari ai mandibulei se deplasează din Relatie Centrica anterior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm instalându-se la baza pantelor tuberculilor articulari
  • D.condilii articulari ai mandibulei se deplasează din Relatie Centrica în poziţia medie a foselor articulare cu 0,1–1,5mm
  • E.condilii articulari ai mandibulei se rotesc în fosele articulare făcând o mişcare de 0,1 – 1,5 mm

Pregunta 5

Pregunta
5. CS. Spaţiul de inocluzie fiziologică în mediu este egal cu:
Respuesta
  • A. 0,5 – 1,0 mm
  • B.1,0 – 1,5 mm
  • C.2,0 – 3,0 mm
  • D.3,5 – 4,0 mm
  • E.4,5 – 5,0 mm

Pregunta 6

Pregunta
6. CS. Elementele componente ale sistemului stomatognat (aparatului dento-maxilar) sînt:
Respuesta
  • A.nasul
  • B.urechele
  • C.muşchii orofaciali şi mobilizatori a mandibulei
  • D.craniul
  • E.ochii

Pregunta 7

Pregunta
7. CS. Perioada de modelare a sistemului stomatognat (ADM) corespunde:
Respuesta
  • A.perioadei intrauterine
  • B.perioadei postnatale pînă la 3 ani
  • C.3-6 ani
  • D.de la 16 ani pînă la sfîrşitul vieţii
  • E.6-16 ani

Pregunta 8

Pregunta
8. CS. Factorii ce influenţează evoluţia sistemului stomatognat ( ADM):
Respuesta
  • A.climaterici
  • B.neuroendocrini
  • C.geografici
  • D.purtarea
  • E.fizionomici

Pregunta 9

Pregunta
9. CS. Grosimea plăcilor corticale la mandibulă este în dependenţă de:
Respuesta
  • A.intensitatea respiraţiei
  • B.gradul de forţă pe care îl suportă mandibula în timpul funcţiei
  • C.stereotipul actului de masticaţie
  • D.funcţia glandelor salivare
  • E.funcţia analizatorică

Pregunta 10

Pregunta
10. CS. Forţa absolută a muschilor ridicători ai mandibulei este:
Respuesta
  • A.290-300 kg
  • B.390-400 kg
  • C.490-500kg
  • D.590-600 kg
  • E.690-700 kg

Pregunta 11

Pregunta
11. CS. Liniile de rezistenţă verticale (contraforsele) la maxilă sunt:
Respuesta
  • A.subnazale
  • B.nazo-frontale
  • C.palatinale
  • D.postero-anterioare
  • E.suborbitale

Pregunta 12

Pregunta
12. CS. Muşchii masticatori cu inserţie pe mandibulă sunt:
Respuesta
  • A.transversali ai nasului
  • B.ridicători a buzei superioare
  • C.ridicători a aripelor nasale
  • D.orbiculari ai gurii
  • E.maseterici

Pregunta 13

Pregunta
13. CS. Muşchii mimici (oro-faciali) sunt:
Respuesta
  • A.a limbii
  • B.pteriogoidieni externi
  • C.orbiculari ai gurii
  • D.temporali
  • E.pterigoidieni interni

Pregunta 14

Pregunta
14. CS. Definiţie “presiune masticatorie” este:
Respuesta
  • A.forţa muşchilor ridicători, care se realizează pe un sector al arcadelor dentare în timpul funcţiei
  • B.forţa muşchilor ridicători, care se realizează pe întreaga arcadă dentară la maxilă
  • C.forţa muşcilor ridicători, care se realizează pe întreaga arcadă dentară la mandibulă
  • D.forţa muşchilor ridicători, care se realizează pe ambele arcade dentare în întregime
  • E.aşa forţă nu exzistă

Pregunta 15

Pregunta
15. CS. Ungiul traectoriei articulare sagitale în mediu este:
Respuesta
  • A.250
  • B.330
  • C.400
  • D.600
  • E.500

Pregunta 16

Pregunta
16. CS. Articulaţia temporo-mandibulară (ATM) este o articulaţie:
Respuesta
  • A.congruientă
  • B.incongruientă
  • C.convexă
  • D.concavă
  • E.convex-concavă

Pregunta 17

Pregunta
17. CS.Spaţiul periodontal ca normă în regiunea apexului în mediu este egal cu:
Respuesta
  • A.2,5mm
  • B.0,25mm
  • C.0,17mm
  • D.0,09mm
  • E.0,35mm

Pregunta 18

Pregunta
18. CS. Indicii medii a rezistenţei parodontului după Haber pentru incisivii centrali la bărbaţi sînt egale:
Respuesta
  • A.15 kg
  • B.20 kg
  • C.25 kg
  • D.30 kg
  • E.35 kg

Pregunta 19

Pregunta
19. CS. Dinţii frontali au comun:
Respuesta
  • A.prezenţa 5 suprafeţe verticale
  • B.suprafeţele orale şînt convexe
  • C.suprafeţele verticale sunt concave
  • D.prezenţa ecuatorului în treimea cervicală
  • E.prezenţa a două şanţuri pe suprafeţele vestibulare

Pregunta 20

Pregunta
20. CS. Dinţii se diferenţiază după:
Respuesta
  • A.semnul fosetelor
  • B.numărul dinţilor
  • C.semnul coletului
  • D.culoarea cerii
  • E.forma coroanei şi cuspizi

Pregunta 21

Pregunta
21. CS. Suprafaţa vestibulară a incisivilor maxilari este:
Respuesta
  • A.dreptungiulară
  • B.romboiodală
  • C.alungită
  • D.conică
  • E.trunchi de con invers

Pregunta 22

Pregunta
22. CS. Suprafeţele proximale ale dinţilor laterali sînt:
Respuesta
  • A.trunchi de con invers
  • B.conice
  • C.trapezoidale
  • D.trunchi de con cu baza spre ocluzal
  • E.dreptungiulare cu laturile convexe

Pregunta 23

Pregunta
23. CS. Pe suprafaţa orală a dinţilor frontali este prezent:
Respuesta
  • A.nui nimic
  • B.cingulum
  • C.tuberculul Black
  • D.tuberculul Carabelli
  • E.tuberculul Zuckerkordl

Pregunta 24

Pregunta
24. CS. Cuspizii de sprijin a premolarilor şi molarilor formează suprafeţe de sprijin din:
Respuesta
  • A.cuspizii linguali ai premolarilor şi molarilor inferiori
  • B.cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor inferiori
  • C.cuspizii palatinali ai premolarilor şi molarilor superiori
  • D.cuspizii palatinali numai a premolarilor superiori
  • C.cuspizii palatinali numai a molarilor superiori

Pregunta 25

Pregunta
25. CS. Formele fiziologice ale arcadelor dentare:
Respuesta
  • A.forma de “V”
  • B.forma de omega
  • C.semicerc
  • D.forma de “M”
  • E.parabolă, elipsă

Pregunta 26

Pregunta
26. CS. Curba de ocluzie sagitală Spee este:
Respuesta
  • A.linia convenţională care va trece în zona dinţilor laterali a mandibulei tangenţial vîrfurilir cuspizilor vestibulari
  • B.dreaptă, trasată de la primul premolar pînă la ultimul molar mandibular
  • C.totalitatea dinţilor în arcadele dentare
  • D.linia care uneşte cuspizii vestibulari şi linguali ale dinţilor laterali maxilari
  • E.linia care uneşte numai cuspizii orali a dinţilor laterali maxilari

Pregunta 27

Pregunta
27. CS. Curba de ocluzie transversală Monson-Willson este:
Respuesta
  • A.linia de contact a arcadelor dentare antagoniste
  • B.dreaptă, trasată de la primul premolar pînă la ultimul molar maxilar
  • C.curba imaginară care uneşte cuspizii vestibulari şi linguali de pe o hemiarcada cu cei omogeni de pe hemiarcada dentară opusă
  • D.linia care uneşte cuspizii orali a dinţilor laterali de pe o hemiarcadă
  • E.segmentul de cerc a cărui centru se află intraorbital

Pregunta 28

Pregunta
28. CS. La semnele ocluziei centrice în ocluzia ortognată se referă:
Respuesta
  • A.fiecare dinte are numai un singur dinte antagonist
  • B.contact cu un antagonist au numai dinţii 4.1şi 3.1
  • C.cuspizii vestibulari al primului molar mandibular acoperă antagonistul
  • D.cheia ocluziei Angle nu este dereglată
  • E.lipsa contactului între dinţii frontali

Pregunta 29

Pregunta
29. CS. Spaţiul minim de inocluzie e prezent la:
Respuesta
  • A.pronunţarea fonemei “S”
  • B.pronunţarea fonemei “F”
  • C.pronunţarea vocalei “A”
  • D.pronunţarea cuvîntului “treizeci şi trei”
  • E.prezenţa contactelor numai între marginile incisivale a dinţilor frontali

Pregunta 30

Pregunta
30. CS. Bonwill consideră că profunzimea curbei de ocluzie sagitale Spee depinde de:
Respuesta
  • A.contracţia simetrică a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
  • B.contracţia asimetrică a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
  • C.de gradul de supraacoperire a dinţilor frontali inferiori de cei superiori
  • D.stereotipul actului de masticaţie
  • E.caracterul produselor alimentare

Pregunta 31

Pregunta
31. CS. Bonwill consideră că contactele dento-dentare dintre arcadele dentare în trei puncte la mişcarea de propulsie a mandibulei se instalează datorită:
Respuesta
  • A.actului de deglutiţie
  • B.curburii de ocluzie sagitală Spee
  • C.planului de ocluzie
  • D.ariilor ocluzale
  • E.curburii de ocluzie transversale Monson-Willson

Pregunta 32

Pregunta
32. CS. Fenomenul Cristhensen sagital se caracteriziază cu:
Respuesta
  • A.apariţia unui spaţiu de inocluzie completă în zonele laterale ale arcadelor dentare la mişcarea de propulsie a mandibulei
  • B.contacte multiple dintre arcadele dentare în ocluzia centrică
  • C.contacte maximale dintre arcadele dentare în ocluzia centrică
  • D.contracţia maximală a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
  • E.cu contracţia medie a muşchilor mobilizatori ai mandibulei

Pregunta 33

Pregunta
33. CS. Din tipurile de ocluzie fiziologică fac parte:
Respuesta
  • A.dreaptă sau cap-la-cap
  • B.deschisă
  • C.încrucişată
  • D.închisă
  • E.adîncă

Pregunta 34

Pregunta
34. CS. Fenomenul Cristhensen lateral se caracterizează prin:
Respuesta
  • A.apariţia spaţiului dintre arcadele dentare pe partea de balans la mişcarea de lateralitate a mandibulei
  • B.apariţia spaţiului dintre arcadele dentare pe partea activă (lucrătoare) la mişcarea de lateralitate a mandibulei
  • C.absenţa spaţiului dintre arcadele dentare la mişcarea de propulsie a mandibulei
  • D.contacte dento-dentare maximale dintre arcadele dentare
  • E.contracţie simertică, bilaterală maximă a muşchilor mobilizatori ai mandibulei

Pregunta 35

Pregunta
35. CS. Segmentul frontal al planului de ocluzie este paralel:
Respuesta
  • A.liniei trago-nazale
  • B.planului Camper
  • C.liniei bipupilare
  • D.liniei mediane a feţei
  • E.liniei interincisivale

Pregunta 36

Pregunta
36. CS. Planul orizontal Camper trece:
Respuesta
  • A.de la marginea inferioară a aripii nazale pînă la centrul tragusului
  • B.de la spina nazală posterioară pînă la marginea superioară a conductelor auditive externe
  • C.de la spina nazală posterioară pînă la marginea inferioară a conductelor auditize externe
  • D.pe marginea incisivală a dinţilor frontali inferiori
  • E.pe marginea incisivală a dinţilor frontali superiori

Pregunta 37

Pregunta
37. CS. Semnele caracteristice ale ocluziei ortognate pentru toţi dinţii sînt:
Respuesta
  • A.fiecarea dinte este în contact cu doi dinţi antagonişti cu excepţia incisivilor centrali inferiori şi a molarilor de minte de pe maxilă
  • B.fiecarea dinte este în contact numai cu dintele antagonist
  • C.fiecarea dinte este în contact numai la actul de deglutiţie
  • D.fiecare dinte este în contact numai la actul de fonaţie
  • E.dinţii între arcadele dentare nu contactează

Pregunta 38

Pregunta
38. CS. Planul de ocluzie în zona frontală trece:
Respuesta
  • A- pe marginea incisivală a incisivilor centrali inferiori
  • B- pe marginea incisivală a incisivilor centrali superiori
  • C- pe marginea incisivală a incisivilor laterali superiori
  • D- în zona ecuatorului anatomic a dinţilor frontali superiori
  • E- în zona cervicală a incisivilor superiori

Pregunta 39

Pregunta
39. CS. Aria de ocluzie este o suprafaţă:
Respuesta
  • A- formată din succesiunea suprafeţelor ocluzale ale fiecărui dinte în parte
  • B- imaginară
  • C- anterioară
  • D- posterioară
  • E- nereală

Pregunta 40

Pregunta
CS. Datorită curburii sagitale de ocluzie Spee la închiderea arcadelor dentare în ocluzie centrică se v-a observa că:
Respuesta
  • A- dinţii laterali superiori nu întretae planul de ocluzie
  • B- dinţii laterali superiori întretaie planul de ocluzie
  • C- dinţii laterali iferiori întretae planul de ocluzie
  • D- dinţii laterali iferiori cu feţele ocluzale ating planul de ocluzie
  • E- dinţii laterali nu au nici un raport cu planul de ocluzie

Pregunta 41

Pregunta
41. CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 13 corespunde:
Respuesta
  • caninului superior din dreapta
  • B – caninului inferior din stanga
  • C – caninului superior din stanga
  • D –incisivului central superior din stanga
  • E –incisivului central inferior din dreapta

Pregunta 42

Pregunta
42. CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 24 corespunde:
Respuesta
  • A – primului premolar inferior din dreapta
  • B – premolarului doi inferior din stanga
  • C – primului premolar superior din stanga
  • D – molarului doi inferior din dreapta
  • E – primului molar superior din stanga

Pregunta 43

Pregunta
43. CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 32 corespunde:
Respuesta
  • A – caninului inferior din stanga
  • B – incisivului lateral superior din stanga
  • C – incisivului central superior din dreapta
  • D – incisivului lateral inferior din dreapta
  • E – incisivului lateral inferior din stanga

Pregunta 44

Pregunta
44. CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 48 corespunde:
Respuesta
  • A – primului molar superior din dreapta
  • B – molarului trei inferior din dreapta
  • C – primului premolar superior din stânga
  • D – primului premolar inferior din stânga
  • E – molarului trei inferior din stanga

Pregunta 45

Pregunta
45. CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 15 corespunde:
Respuesta
  • A –primului premolar superior din dreapta
  • B – primului molar inferior din dreapta
  • C –molarului doi superior din stânga
  • D – premolarului doi superior din dreapta
  • E – incisivului central din stanga

Pregunta 46

Pregunta
46. CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 26 corespunde:
Respuesta
  • A – primului molar superior din stanga
  • B – primului premolar superior din stanga
  • C – primului molar inferior din dreapta
  • D – molarului doi inferior din stanga
  • E – caninului superior din dreapta

Pregunta 47

Pregunta
47. CS. Periodontiul este constituit din :
Respuesta
  • A –tesut conjunctiv adipos
  • B – tesut conjunctiv lax
  • C – tesut conjunctiv fibros
  • D –tesut conjunctiv elastic
  • E –tesut osos spongios

Pregunta 48

Pregunta
48. CS. Arcada dentara prezinta cele doua zone topografice:
Respuesta
  • A-zona masticatorie si zona fizionomica
  • B-zona principala si zona secundara
  • C-zona superioara si zona inferioara
  • D-zona frontala si zona laterala
  • E-zona centrala si zona posterioara

Pregunta 49

Pregunta
49. CS. Cementul:
Respuesta
  • A- este abundent vascularizat
  • B- conţine numeroase terminaţiuni nervoase
  • C- este localizat în zona coroanei dentare
  • D- este localizat în zona rădăcinii dentare
  • E- duritatea cementuliu este mai mare decăt cea a dentinei

Pregunta 50

Pregunta
50. CS. Pulpa dentară:
Respuesta
  • A- derivă din ectoderm
  • B- reprezintă unitatea morfo-functionala a dintelui
  • C- este constituită dintr-un ţesut conjunctiv lax, nemineralizat
  • D-este constituită dintr-un ţesut conjunctiv dur, mineralizat
  • F- odată cu înaintarea în vârstă cresc dimensiunile pulpei dentare

Pregunta 51

Pregunta
51. CS. Smalţul conţine:
Respuesta
  • A- substanţe neorganice - 3-4% substanţe organice - 96-97%
  • B- substanţe organice - 3-4 % substanţe neorganice - 96-97%
  • C- substanţe organice - 30% substanţe neorganice - 70%
  • D- substanţe organice -70% substanţe neorganice -30 %
  • F- substanţe organice -28 % substanţe neorganice -72%

Pregunta 52

Pregunta
52. CS. Din punct de vedere practic deosebim urmatoarele variante de relatii ocluzale:
Respuesta
  • A-laterala din dreapta,laterala din stanga, centrica, oblica
  • B-anterioara, posteriora, superioara si inferioara
  • C-mediana, anterioara, posterioara, laterala din dreapta si laterala din stanga
  • D-centrica, superioara din dreapta, inferioara din stanga
  • E-centrica, anterioara, posterioara, laterala din dreapta si laterala din stanga

Pregunta 53

Pregunta
53. CS. Planul Frankfurt:
Respuesta
  • A- este obtinut la trasarea unei linii care uneste punctele antropologice porion si orbital,de aceea mai e cunoscut si ca planul auriculoorbital.
  • B-trece sub planul Camper si este paralel cu el
  • C-imparte Sistemul Stomatognat in doua parti: inferioara si superioara.
  • D-este utilizat de catre proteticieni la determinarea ocluziei centrice la pacientii cu edentatii totale
  • E-acest plan imparte fata in trei parti proportionale:superioara,mijlocie si inferioara

Pregunta 54

Pregunta
54. CS. Adamantina la colet este acoperită de cement în:
Respuesta
  • A. 65% cazuri
  • B. 25% cazuri
  • C. 35% cazuri
  • D. 10% cazuri
  • E. 5% cazuri

Pregunta 55

Pregunta
55. CS. Adamantina şi cementul la coletul dentar se întâlnesc cap în cap în:
Respuesta
  • A. 30%
  • B. 35%
  • C. 12%
  • D. 25%
  • E. 50%

Pregunta 56

Pregunta
56. CS. Între adamantină şi cement poate exista o breşâ în:
Respuesta
  • A. 10%
  • B. 25%
  • C. 65%
  • D. 55%
  • E. 100%

Pregunta 57

Pregunta
57. CS. Care este formaţiunea structurală fundamentală a adamantinei:
Respuesta
  • A. Perikymatile
  • B. Diazoniile
  • C. Prismele de smalţ
  • D. Fisurile
  • E. Sectoarele aprismatice

Pregunta 58

Pregunta
58. CS. Prismele de adamantină au striaţii transversale succesive care reflectă:
Respuesta
  • A. Dereglări de mineralizare
  • B. Dereglări structurale
  • C. Ritmul nictemeral de depuneri a sărurilor minerale
  • D. Proces de hipercalcinare
  • E. Proces de hipocalcinare

Pregunta 59

Pregunta
59. CS. Care este unitatea structurală de bază a prismei smalţului:
Respuesta
  • A. Teaca prismei
  • B. Hidraţii de ioni asociaţi
  • C. Cristalele de natură apatoidă
  • D. Apa asociată
  • E. Apa liberă

Pregunta 60

Pregunta
60. CS. În componenţa materiei anorganice a adamantinei calciul se conţine
Respuesta
  • A. 20%
  • B. 25%
  • C. 37%
  • D. 39,4%
  • E. 30%

Pregunta 61

Pregunta
61. CS. În componenţa materiei anorganice a smalţului fosforul constitue:
Respuesta
  • A. 17%
  • B. 20%
  • C. 22,5%
  • D. 18%
  • E. 25,3%

Pregunta 62

Pregunta
62. CS. Coraportul molar Ca/P în apatitele cristalelor smalţului constitue:
Respuesta
  • A. 1,20
  • B. 1,70
  • C. 1,67
  • D. 1,80
  • E. 1,50

Pregunta 63

Pregunta
63. CS. Dezintegrarea cristalelor adamantinei are loc cînd coraportul Ca/P este:
Respuesta
  • A. 1,67
  • B. 1,65
  • C. 2,00
  • D. 1,33
  • E. 1,40

Pregunta 64

Pregunta
64. CS. Coraportul Ca/P în adamantină rezistă la dezintegrare:
Respuesta
  • A. 1,67
  • B. 1,65
  • C. 2,0
  • D. 1,33
  • E. 1,40

Pregunta 65

Pregunta
65. CS. Fiecare cristal de adamantină are lungimea medie de:
Respuesta
  • A. 160 nm
  • B. 120 nm
  • C. 200 nm
  • D. 700 nm
  • E. 900 nm

Pregunta 66

Pregunta
66. CS. Fiecare cristal de adamantină are grosimea medie:
Respuesta
  • A. 26 nm
  • B. 35 nm
  • C. 40 nm
  • D. 20 nm
  • E. 10 nm

Pregunta 67

Pregunta
67. CS. Fiecare cristal de adamantină are un strat de hidraţi de ioni asociaţi de mărimea:
Respuesta
  • A. 5A
  • B. 8A
  • C. 9A
  • D. 10A
  • E. 6A

Pregunta 68

Pregunta
68. CS. Lăţimea medie a cristalului de adamantină este de:
Respuesta
  • A. 20-30 nm
  • B. 35-55 nm
  • C. 40-70 nm
  • D. 50-80 nm
  • E. 90-95 nm

Pregunta 69

Pregunta
69. CS. Distanţa dintre cristalele adamantinei este de:
Respuesta
  • A. 15A
  • B. 17A
  • C. 25A
  • D. 19A
  • E. 20A

Pregunta 70

Pregunta
70. CS. Pe lîngă apa asociată în smalţ există şi:
Respuesta
  • A. Limfă
  • B. Sînge
  • C. Apa liberă
  • D. Saliva
  • E. Lichid bucal

Pregunta 71

Pregunta
71. CS. Volumul total al apei în smalţ constitue:
Respuesta
  • A. 5%
  • B. 2,5%
  • C. 3%
  • D. 4,5%
  • E. 3,8%

Pregunta 72

Pregunta
72. CS. Cantitatea totală de proteine în adamantină este de:
Respuesta
  • A. 0,10%
  • B. 0,12%
  • C. 0.15%
  • D. 0,18%
  • E. 0,19%

Pregunta 73

Pregunta
73. CS. Adamantina are următoarea compoziţie anorganică:
Respuesta
  • A. 36%
  • B. 50%
  • C. 95%
  • D. 99%
  • E. 100%

Pregunta 74

Pregunta
74. CS. Peste câte ore după aplicarea aminoacizilor pe adamantină ei pătrund în dentină:
Respuesta
  • A. 5 ore
  • B. 3 ore
  • C. 4 ore
  • D. 3,5 ore
  • E. 2 ore

Pregunta 75

Pregunta
75. CS. Peste câte ore după aplicarea vitaminelor pe adamantină ele pătrund în dentină:
Respuesta
  • A. 2 ore
  • B. 3 ore
  • C. 7 ore
  • D. 6 ore
  • E. 4 ore

Pregunta 76

Pregunta
76. CS. Procesele de acumulare de substanţe anorganice în adamantină sunt deosebit de intense în:
Respuesta
  • A. Al treilea an de la erupţie
  • B. Al patrulea an de la erupţie
  • C. Primul an de la erupţie
  • D. Al zecilea an de la erupţie
  • E. Primele 6 luni de la erupţie

Pregunta 77

Pregunta
77. CS. Duritatea smalţului după scară Mohs este:
Respuesta
  • A. 1-2 grade
  • B. 3-4
  • C. 5-6
  • D. 5-7
  • E. 5-8

Pregunta 78

Pregunta
78. CS. Duritatea smalţului la mm2 variază după Wickers atingînd circa:
Respuesta
  • A. 150 kg/mm2
  • B. 100 kg/mm2
  • C. 200 kg/mm2
  • D. 250-800 unităţi
  • E. 50 kg/mm2

Pregunta 79

Pregunta
79. CS. Segmentele luminoase ale benzilor Gunther-Schreger sunt denumite:
Respuesta
  • A. Smalţ noduros
  • B. Perikymatii
  • C. Diazonii
  • D. Parazonii
  • E. Linii de suprapunere

Pregunta 80

Pregunta
80. CS. Sectoarele întunecate din cadrul benzilor Guther-Schreger poartă denumirea de:
Respuesta
  • A. Linii Schreger
  • B. Parazonii
  • C. Benzi transversale
  • D. Diazonii
  • E. Perikymatii

Pregunta 81

Pregunta
81. CS. Liniile Retzius apar pe secţiune transversală prin dinte sub aspectul unor:
Respuesta
  • A. Smocuri de iarbă
  • B. Benzi continue paralele cu axul lung al dintelui
  • C. Formaţiuni fuziforme
  • D. Inele concentrice dispuse la intervale regulate
  • E. Inele concentrice dispuse la intervale neregulate

Pregunta 82

Pregunta
82. CS. În ce zonă a coroanei dentare smalţul are grosime maximă:
Respuesta
  • A. Cusprizii premolarilor
  • B. Coletul molarilor
  • C. Cusprizii molarilor
  • D. Coletul incisivilor
  • E. Marginea incizală a incisivilor

Pregunta 83

Pregunta
83. CS. Zona de predilecţie a fusurilor şmalţului este:
Respuesta
  • A. Zona coletului
  • B. Zona cuspizilor
  • C. Zona mijlocie a coroanei dentare
  • D. Treimea internă a smalţului
  • E. Treimea externă a smalţului

Pregunta 84

Pregunta
84. CS. Care sunt fibrele specifice dentinei parapulpare:
Respuesta
  • A. Fibrele de reticulină
  • B. Fibrele elastice
  • C. Fibrele Ebner
  • D. Fibrele Şarpey
  • E. Fibrele Korff

Pregunta 85

Pregunta
85. CS. Elementul structural caracteristic unui canalicul dentinar este:
Respuesta
  • A. Prezenţa fibrelor nervoase mielinice
  • B. Liniile de creştere Ebner
  • C. Calibrul uniform
  • D. Prezenţa fibrelor Şarpey
  • E. Îngustarea periferică a calibrului

Pregunta 86

Pregunta
86. CS. Unde se depozitează dentină secundară la premolarii inferiori:
Respuesta
  • A. Treimea apicală a canalului radicular
  • B. Peretele oral al camerei pulpare
  • C. Podeaua camerei pulpare
  • D. Tavanul camerei pulpare
  • E. Peretele vestibular al camerei pulpare

Pregunta 87

Pregunta
87. CS. Unde întâlnim cel mai des dentina terţiară:
Respuesta
  • A. În dentina radiculară a vârstnicilor
  • B. În dentina coronară a vârstnicilor
  • C. Sub fosetele ocluzale
  • D. Sub şanţurile ocluzale
  • E. Sub cariile cu evoluţie lentă

Pregunta 88

Pregunta
CS. În compoziţia lichidului dentinar întră:
Respuesta
  • A. Acizi graşi esenţiali
  • B. Aminoacizi liberi
  • C. Glucoproteine
  • D. Fosfolipide
  • E. Proteoglicani

Pregunta 89

Pregunta
89. CS. În compoziţia lichidului dentinar întră:
Respuesta
  • A. Apă
  • B. Glucoză
  • C. Acetilcolină
  • D. Fructoză
  • E. Dizaharide

Pregunta 90

Pregunta
90. CS. Masa principală a dintelui o constitue:
Respuesta
  • A. Cementul
  • B. Smalţul
  • C. Dentina
  • D. Pulpa
  • E. Vasele sangvine

Pregunta 91

Pregunta
91. CS. În decursul vieţii are loc:
Respuesta
  • A. Micşorarea grosimii stratului de dentină
  • B. Mărirea grosimii stratului de dentină
  • C. Grosimea dentinei rămâne neschimbată
  • D. Are loc resorbţia dentinei
  • E. Are loc regenerarea dentinei

Pregunta 92

Pregunta
92. CS. Grosimea dentinei la nivelul marginelor incizale a dinţilor frontali superiori este:
Respuesta
  • A. 2 –2,5 mm
  • B. 6 mm
  • C. 3 – 5 mm
  • D. 7 – 8 mm
  • E. 6,7 – 6,8 mm

Pregunta 93

Pregunta
93. CS. Grosimea dentinei cuspizilor este cuprinsă între:
Respuesta
  • A. 3 – 7 mm
  • B. 2 – 2,5 mm
  • C. 7,5 – 8 mm
  • D. 9 mm
  • E. 1,2 mm

Pregunta 94

Pregunta
94. CS. Cementul acelular este situat:
Respuesta
  • A. În regiunea apexului
  • B. Pe toată suprafaţa rădăcinii
  • C. În regiunea bifurcaţiei
  • D. În orificiul apical
  • E. La limita cu smalţul

Pregunta 95

Pregunta
95. CS. Care sunt cele mai numeroase celule pulpare:
Respuesta
  • A. Plasmocitele
  • B. Macrofagocitele
  • C. Fibroblaştii
  • D. Granulocitele
  • E. Polimorfonuclearele neutrofile

Pregunta 96

Pregunta
96. CS. Pulpa tânără conţine un număr de fibrile:
Respuesta
  • A. Mare
  • B. Redus
  • C. Nu conţine
  • D. Pulpa coronară comportă mai multe fibrile
  • E. Pulpa radiculară comportă mai multe fibrile

Pregunta 97

Pregunta
97. CS. Prelungirile periferice a odontoblastelor sunt situate în:
Respuesta
  • A. Predentină
  • B. Dentină
  • C. Canaliculele dentinare
  • D. Stratul central
  • E. Stratul subodontoblastic

Pregunta 98

Pregunta
98. CS. Stratul subodontoblastic al pulpei conţine:
Respuesta
  • A. Odontoblaste
  • B. Pulpocite
  • C. Histiocite
  • D. Celule plasmatice
  • E. Monocite

Pregunta 99

Pregunta
99. CS. Cele mai numeroase celule ale pulpei sunt:
Respuesta
  • A. Odontoblastele
  • B. Fibroblastele
  • C. Histiocitele
  • D. Celulele plasmatice
  • E. Monocitele

Pregunta 100

Pregunta
100. CS. Histiocitele pulpare pot deveni active căpătînd caractere de:
Respuesta
  • A. Odontoblaste
  • B. Pulpocite
  • C. Macrofagocite veritabile
  • D. Fibroblaste
  • E. Celule plasmatice
Mostrar resumen completo Ocultar resumen completo

Similar

Estilos de Aprendizaje
maya velasquez
Resumen sobre Los Reyes Católicos
maya velasquez
Tablas de multiplicar
Carmen Giralda
Literatura barroca - Selectividad
LariSa
Reported Speech (I) - Estilo indirecto
Diego Santos
Arte del Renacimiento
maya velasquez
LOS REINOS DE LA NATURALEZA
Laura Juliana4303
Clasificación de variables
Rober Sanchez
LA CADENA ALIMENTICIA
Nohemi Vargas2399
Prehistoria de la humanidad.
Katherine Forero
La historia de la Física 
Diego Rondine