Test
Procese imunopatologice. Bolile autoimune.
Preguntas del test (51)
11. Care reacţie imună se manifestă morfologic prin lărgirea centrilor germinativi şi
creşterea numărului de plasmoblaşti şi plasmocite:- Aa. reacţia imună de tip celular
- Bb. reacţia imună mixtă
- Cc. reacţia autoimună
- Dd. reacţia imunodeficitară
- Ee. reacţia imună de tip umoral
22. Toate semnele enumerate caracterizează reacţiile alergice de tip imediat, cu
EXCEPȚIA:- Aa. se dezvoltă peste cîteva minute
- Bb. predomină limfocitele şi macrofagele
- Cc. inflamaţie sero-hemoragică
- Dd. necroza fibrinoidă a pereţilor vasculari
- Ee. tromboza vaselor
33. Toate semnele enumerate caracterizează reacţiile alergice de tip tardiv, cu
EXCEPȚIA:- Aa. se dezvoltă peste 24-72 ore
- Bb. predomină limfocitele şi macrofagele
- Cc. predomină leucocitele neutrofile
- Dd. granulomatoza
- Ee. infiltrat interstiţial
44. Care celule sanguine nu se referă la sistemul imun:
- Aa. limfocitele T
- Bb. limfocitele B
- Cc. monocitele
- Dd. eritrocitele
- Ee. plasmocitele
55. Complicația cea mai gravă a edemului Quincke este:
- Aa. dureri spastice în abdomen
- Bb. pneumotorax
- Cc. edemul laringian
- Dd. hipersecreția de mucus
- Ee. insuficiența cardiacă
66. Care reacție de hipersensibilitate are loc în urticarie:
- Aa. reacția de hipersensibilitate de tipul I
- Bb. reacția de hipersensibilitate de tipul II
- Cc. reacția de hipersensibilitate de tipul III
- Dd. reacția de hipersensibilitate de tipul IV
- Ee. reacția posttransfuzională
77. Care reacție de hipersensibilitate se dezvoltă după introducerea intradermică a
tuberculinei (testul Mantoux):- Aa. reacția Arthus
- Bb. boala serului
- Cc. reacția de hipersensibilitate de tipul III
- Dd. reacția de hipersensibilitate de tipul IV
- Ee. șocul anafilactic
88. În care din afecţiunile enumerate are loc reacţia de hipersensibilitate de tip imediat:
- Aa. astmul bronşic atopic
- Bb. şocul anafilactic
- Cc. reacţia de tip tuberculinic
- Dd. dermatita de contact
- Ee. boala hemolitică a nou-născutului
99. Care din semnele enumerate caracterizează sindromul de deficienţă a imunităţii
umorale:- Aa. hipoplazia timusului
- Bb. absenţa imunoglobulinelor în sânge
- Cc. absenţa centrilor germinativi în nodulii limfatici
- Dd. numărul de plasmocite este normal
- Ee. frecvenţa înaltă a infecţiilor grave şi a sepsisului
1010. Care din tumorile maligne enumerate se observă mai frecvent în SIDA:
- Aa. cancerul de piele
- Bb. sarcomul Kaposi
- Cc. nefroblastomul
- Dd. limfoamele nonhodgkiniene
- Ee. mielomul multiplu
1111. Care din semnele enumerate caracterizează reacţiile imune de tip umoral:
- Aa. antigenul este distrus prin mecanismul de citoliză imună
- Bb. participă limfocitele B
- Cc. participă limfocitele T
- Dd. antigenul este distrus prin mecanismul de fagocitoză imună
- Ee. celula efectoare este plasmocitul
1212. Care din semnele enumerate caracterizează reacţiile imune de tip celular:
- Aa. antigenul este distrus prin mecanismul de citoliză imună
- Bb. participă limfocitele B
- Cc. antigenul este distrus prin mecanismul de fagocitoză imună
- Dd. celula efectoare este plasmocitul
- Ee. celule efectoare sunt limfocitele T-killer şi macrofagul
1313. Care din bolile enumerate fac parte din bolile autoimune organospecifice:
- Aa. lupusul eritematos sistemic
- Bb. artrita reumatoidă
- Cc. tiroidita Hashimoto
- Dd. orhita autoimună
- Ee. sclerodermia
1414. Care din bolile autoimune enumerate au caracter sistemic:
- Aa. polimiozita
- Bb. artrita reumatoidă
- Cc. tiroidita Hashimoto
- Dd. gastrita autoimună
- Ee. sclerodermia
1515. Pentru care din bolile autoimune enumerate sunt caracteristici autoanticorpii antinucleari:
- Aa. polimiozita
- Bb. sclerodermia
- Cc. tiroidita Hashimoto
- Dd. lupusul eritematos sistemic
- Ee. anemia hemolitică autoimună
1616. Pentru care din afecţiunile enumerate sunt caracteristici autoanticorpii contra IgG:
- Aa. bronhopneumonia
- Bb. sialoadenita autoimună
- Cc. scleroza sistemică
- Dd. artrita reumatoidă
- Ee. tiroidita autoimună
1717. Ce modificări se observă în stadiul al 3-lea al artritei reumatoide:
- Aa. artroza
- Bb. calcinoza
- Cc. proliferarea țesutului de granulație
- Dd. anchiloza fibro-osoasă
- Ee. intumescența fibrinoidă a vilozităților sinoviale
1818. Complicația frecventă a artritei reumatoide este:
- Aa. endomiocardita
- Bb. amiloidoza
- Cc. valvulopatie cardiacă
- Dd. intumescența mucoidă
- Ee. abces cerebral
1919. Care sunt leziunile pielii în lupusul eritematos sistemic:
- Aa. dermatită alergică
- Bb. eritem nodos
- Cc. eritem în formă de fluture
- Dd. hipercheratoză
- Ee. atrofia glandelor sudoripare și sebacee
2020. Leziunea caracteristică a splinei în lupusul eritematos sistemic este:
- Aa. hialinoza arterelor centrale ale foliculilor
- Bb. scleroza "bulbară" periarterială
- Cc. splina "porfirică"
- Dd. splina "sago"
- Ee. splina "slăninoasă"
2121. Leziunile caracteristice în poliarterita nodoasă sunt:
- Aa. arterioscleroza
- Bb. ateroscleroza
- Cc. necroza fibrinoidă
- Dd. vasculita proliferativă
- Ee. amiloidoza
2222. Consecința poliarteritei nodoase este:
- Aa. intumescența mucoidă
- Bb. lipoidoza
- Cc. scleroza arterelor
- Dd. ateroscleroza
- Ee. ateromatoza
2323. Leziunile pielii în sclerodermia sistemică sunt:
- Aa. scleroza și hialinoza
- Bb. calcinoza
- Cc. dermatita
- Dd. inflamația purulentă
- Ee. lipoidoza
2424. Modificarea caracteristică a inimii în sclerodermia sistemică este:
- Aa. endocardita verucoasă
- Bb. cardioscleroza macrofocală
- Cc. intumescența mucoidă
- Dd. miocardita seroasă
- Ee. miocardita purulentă
2525. Care factori etiologici pot cauza lupusul eritematos sistemic:
- Aa. infecția virală
- Bb. fumatul
- Cc. expunerea la lumina ultravioleta
- Dd. intoleranța medicamentoasă
- Ee. predispoziția ereditară
2626. Semnul caracteristic al nefritei lupice este:
- Aa. hialinoza stromei
- Bb. amiloidoza glomerulilor
- Cc. necroza fibrinoidă a capilarelor glomerulare
- Dd. necroza tubulară acută
- Ee. anemia glomerulilor
2727. Complicațiile artritei reumatoide sunt:
- Aa. subluxaţiile şi luxaţiile articulaţiilor mici
- Bb. subluxaţiile si luxaţiile articulaţiilor mari
- Cc. osteodisplazia fibroasă
- Dd. anchiloza fibroasă și osoasă
- Ee. amiloidoza renală
2828. În lupusul eritematos sistemic se observă toate semnele enumerate, cu EXCEPȚIA:
- Aa. glomerulonefrita
- Bb. artralgii (dureri în articulații)
- Cc. leziunea pielii
- Dd. endocardita valvulară
- Ee. antigenul hepatitei virale B (HBs-Ag)
2929. Care variantă de endocardită valvulară se observă în lupusul eritematos sistemic:
- Aa. verucoasă acută
- Bb. difuză
- Cc. verucoasă cronică
- Dd. verucoasă abacterială
- Ee. polipoasă ulceroasă
3030. Semnele caracteristice ale sclerodermiei sistemice sunt:
- Aa. eritem nodos
- Bb. fața amimică
- Cc. erupţii hemoragice pe piele
- Dd. mobilitatea redusă a pielii
- Ee. densitatea crescută a pielii
3131. Consecințele leziunilor aparatului ligamentar al coloanei vertebrale și a discurilor
intervertebrale în artrita reumatoidă sunt:- Aa. intumescența mucoidă
- Bb. ulcerații
- Cc. granulomatoză
- Dd. calcinoză, osificare
- Ee. proliferarea țesutului de granulație
3232. Care elemente caracteristice se pot depista în lichidului sinovial în primul stadiu al
artritei reumatoide:- Aa. exsudat cataral
- Bb. corpusculi riziformi
- Cc. corpusculi Babeş-Negri
- Dd. ragocite
- Ee. lichid hemoragic
3333. Leziunile viscerale în sclerodermia sistemică sunt:
- Aa. scleroza retinei
- Bb. necroza corticală a rinichilor
- Cc. scleroza "bulbară" a splinei
- Dd. pneumofibroza bazală
- Ee. cardioscleroza macrofocală
3434. În care afecțiune se observă fenomenul „anselor de sârmă”:
- Aa. ateroscleroza
- Bb. artrita reumatoidă
- Cc. reumatism
- Dd. lupusul eritematos sistemic
- Ee. sclerodermia
3535. Cauzele posibile de deces în lupusul eritematos sistemic sunt:
- Aa. infarctul pulmonar
- Bb. meningita purulentă
- Cc. artroza
- Dd. sepsis
- Ee. uremia
3636. În care din afecţiunile enumerate se poate dezvolta amiloidoza AA:
- Aa. apendicita acută
- Bb. abcese cronice
- Cc. tonzilita
- Dd. boala bronșiectatică
- Ee. colecistita cronică
3737. Care modificări macroscopice ale organelor se observă în amiloidoză:
- Aa. dimensiunile micşorate
- Bb. dimensiunile mărite
- Cc. consistenţa densă
- Dd. consistenţa flască
- Ee. aspect de ceară sau slăninos
3838. Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru amiloidoza AA:
- Aa. absenţa unei afecţiunii antecedente
- Bb. leziunile au caracter generalizat
- Cc. afectarea predominantă a creierului, pancreasului, arterelor, inimii
- Dd. prezenţa unei afecţiuni antecedente
- Ee. afectarea predominantă a splinei, rinichilor, ficatului, suprarenalelor, intestinului
3939. În care din afecţiunile enumerate se poate dezvolta amiloidoza AL:
- Aa. sifilisul
- Bb. discrazia plasmocitară
- Cc. hipertensiunea arterială
- Dd. cardiopatia ischemică
- Ee. mielomul multiplu
4040. În care din afecţiunile enumerate se poate dezvolta amiloidoza AA:
- Aa. tuberculoza
- Bb. discrazia plasmocitară
- Cc. pneumonia francă lobară
- Dd. mielomul multiplu
- Ee. osteomielita cronică
4141. Care organe se afectează mai frecvent în amiloidoza secundară (reactivă):
- Aa. splina, ficatul, rinichii
- Bb. creierul
- Cc. suprarenalele, timusul??
- Dd. inima, plămînii
- Ee. pancreasul, prostata, hipofiza
4242. Cauza mai frecventă de deces în amiloidoza secundară (reactivă) este:
- Aa. infarct cerebral
- Bb. anemia
- Cc. uremia
- Dd. apendicita flegmonoasă
- Ee. infarct miocardic
4343. Modificările caracteristice ale splinei „sago” în amiloidoză sunt:
- Aa. splina este mărită în dimensiuni
- Bb. amiloidul se depozitează în pulpa albă
- Cc. amiloidul se depozitează în pulpa roșie
- Dd. amiloidul se depozitează în capsula splinei
- Ee. splina are aspect pestriț pe secțiune
4444. În care din următoarele structuri renale se depozitează cu predominanță amiloidul:
- Aa. peretele vascular
- Bb. capilarele și mezangiul glomerular
- Cc. citoplasma nefrocitelor
- Dd. lumenul vascular
- Ee. membrana bazală a tubilor renali.
4545. Amiloidul este o proteină care se depozitează în:
- Aa. celule
- Bb. focarele de necroză
- Cc. nucleul celulei
- Dd. focarele de calcificare
- Ee. țesutul interstițial
4646. Care dintre următoarele patologii se pot complica cu amiloidoză:
- Aa. pneumonia
- Bb. boala hipertensivă
- Cc. dizenteria
- Dd. ateroscleroza
- Ee. boala bronșiectatică
4747. Care din următorii reagenți pot fi utilizați pentru identificarea amiloidului:
- Aa. 10% acid sulfuric
- Bb. soluția Lugol
- Cc. 10% acid clorhidric
- Dd. 10% acid osmic
- Ee. albastru de toluidină
4848. Care din următoarele patologii se pot complica cu amiloidoză:
- Aa. tuberculoza
- Bb. ateroscleroza ??
- Cc. diabetul zaharat
- Dd. hepatita
- Ee. hipertensiunea
4949. Care colorant poate fi utilizat pentru identificarea amiloidului:
- Aa. hematoxilina-eozina
- Bb. picrofucsina
- Cc. roșu de congo
- Dd. toluidina
- Ee. sudan-3
5050. Indicați variantele etiologice ale amiloidozei:
- Aa. locală
- Bb. generalizată
- Cc. primară
- Dd. secundară
- Ee. ereditară
5151. Cardiomegalia în amiloidoză se caracterizează prin depunerea amiloidului:
- Aa. subendocardial
- Bb. în citoplasma cardiomiocitelor
- Cc. în stromă
- Dd. in celule nervoase
- Ee. de-a lungul vaselor
Información
- Descripción
- Medicine Test sobre Procese imunopatologice. Bolile autoimune., creado por Sergiu Cărpineanu Official el 04/12/2021.
- Idioma
- English
- Visitas
- 841
- Historial
- Creado el 4 dic 2021 · actualizado el 4 dic 2021
- Etiquetas
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test