Test
Sistemul Cardiovascular : Cordul – conformație externă, compartimente, structură, particularități individuale, anomalii.
Preguntas del test (27)
11. CS. Inima se dezvoltă din:
- AA. Ectoderm
- BB. Tubul intestinal primitiv
- CC. Endoderm
- DD. Somite
- EE. Mezoderm
22. CS. Pe peretele posterior al atriului drept se află:
- AA. Orificiul atrioventricular drept
- BB. Orificiul atrioauricular drept
- CC. Creasta terminală
- DD. Tuberculul intervenos (Lower)
- EE. Nimic din cele menţionate
33. CM. Pe faţa septului interatrial, orientată spre cavitatea atriului stâng se disting
- AA. Zona deprimată care corespunde fosei ovale
- BB. Limbul fosei ovale (inelul Vieussens)
- CC. Valvula orificiului oval (Parchappe)
- DD. Foseta preseptală
- EE. Nimic din cele menţionate
44. CS. Cu privire la muşchii papilari:
- AA. Reprezintă formaţiuni rudimentare
- BB. Contribuie la închiderea valvelor atrioventriculare
- CC. Deschid valvele atrioventriculare în timpul diastolei
- DD. Menţin coardele tendinoase mereu încordate
- EE. Toate false
55. CS. In stare normală apexul inimii se proiectează:
- AA. La nivelul coastei V pe linia medioclaviculară
- BB. La nivelul apofizei xifoide a sternului 1,5 lățimi de deget spre stânga
- CC. În spațiul intercostal III cu 1,5 cm medial de linia medioclaviculară stângă
- DD. În spațiul intercostal V pe linia medioclaviculară stângă
- EE. Toate false
66. CS. Zgomotul provocat de valva mitrală se aude mai deslușit:
- AA. În spațiul intercostal II din stânga, lângă stern
- BB. În spațiul intercostal V din stânga, lângă stern
- CC. În spațiul intercostal V pe linia medioclaviculară stângă
- DD. În spațiul intercostal V din dreapta, lângă stern
- EE. Toate false
77. CM. În dezvoltarea inimii pot fi evidențiate 3 etape principale:
- AA. Definitivarea atriilor
- BB. Formarea tubului arterial, deplasarea caudală şi rotația
- CC. Definitivarea septelor
- DD. Formarea cavităților
- EE. Definitivarea valvelor
88. CM. Forma inimii depinde de:
- AA. Presiunea abdominală
- BB. Vârsta individului
- CC. Poziția ei
- DD. Genul individului
- EE. Tipul constituțional al individului
99. CM. Faţa anterioară (sternocostală) a cordului, aflat în poziția lui anatomică e formată de:
- AA. Ventriculul stâng
- BB. Atriul drept
- CC. Auricula stângă
- DD. Ventriculul drept (în cea mai mare parte)
- EE. Venele pulmonare
1010. CM. Atriul drept:
- AA. Formează cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii
- BB. Se află anterior de venele pulmonare drepte
- CC. În peretele său se află nodul sinuatrial
- DD. Conține mușchi papilari
- EE. Primește venele cave
1111. CM. Topografia normală a inimii depinde de:
- AA. Vârsta individului
- BB. Genul individului
- CC. Grosimea păturii de țesut celuloadipos subcutanat
- DD. Gradul de dezvoltare a mușchilor toracelui
- EE. Tipul constituțional al individului
1212. CM. Cu privire la structura peretelui cardiac:
- AA. Cel mai gros strat al peretelui cardiac este miocardul
- BB. Miocardul atriilor e situat in trei straturi, al ventriculilor - în două
- CC. Endocardul reprezintă stratul intern
- DD. Pericardul acoperă cordul din exterior
- EE. Cuspidele constituie duplicaturi ale epicardului
1313. CM. Țesutul celuloadipos al inimii este distribuit:
- AA. În șanțul coronarian
- BB. Pe faţa posterioară a ventriculului stâng
- CC. În șanțul interventricular
- DD. În incizura apexului cardiac
- EE. Pe suprafaţa anterioară a ventriculului drept
1414. CM. Valva atrioventriculară dreaptă:
- AA. Are trei cuspide - anterioară, posterioară și septală
- BB. E dotată cu trei mușchi papilari
- CC. E atașată orificiului atrioventricular drept
- DD. Cuspidele ei sunt formate în cea mai mare parte din duplicatura epicardului
- EE. Prin ea atriul drept comunică cu ventriculul
1515. CM. Valva mitrală:
- AA. E dotată cu două cuspide - anterioară şi posterioară
- BB. Fiecare cuspidă a ei e legată cu ambii mușchi papilari - anterior si posterior
- CC. Se proiectează în spațiul intercostal III din stânga, în imediata apropiere de stern
- DD. Focarul ei de auscultație se află în spațiul intercostal V din stânga la 8-9 cm lateral de linia mediosternală
- EE. Nimic din cele menționate
1616. CM. Cu privire la interiorul atriului drept:
- AA. Peretele anterior e rugos, iar cel posterior e neted
- BB. Peretele auricular e neted
- CC. Orificiul de deschidere al venei cave superioare e dotat cu valvulă
- DD. Sinusul coronar se deschide pe peretele posterior
- EE. Fosa ovală poate fi observată mai jos de orificiul de deschidere a sinusului coronar
1717. CS. Pe peretele posterior al atriului stâng se află:
- AA. Orificiul venei cave inferioare
- BB. Orificiile venelor pulmonare
- CC. Orificiul sinusului coronar
- DD. Fosa ovală
- EE. Orificiul atrioventricular stâng
1818. CM. Pe faţa septului interatrial, orientată în cavitatea atriului drept pot fi observate elementele:
- AA. Fosa ovală
- BB. Limbul fosei ovale (Vieussens)
- CC. Tuberculul intervenos (Lower)
- DD. Foseta preseptală
- EE. Zona deprimată corespunzând fosei ovale
1919. CM. Cu privire la inima fătului:
- AA. Atriul drept se dezvoltă parţial din cornul drept al sinisului venos
- BB. Sinusul coronar provine din vena cardinală comună stângă
- CC. Orificiul oval e o reminiscenţă a orificiului din septul primar
- DD. Peretele ventriculului stâng e mai gros ca a celui drept
- EE. Presiunea sângelui din atriul drept e mai mare decât a celui din atriul stâng
2020. CM. Cu privire la proiecția inimii:
- AA. În condiții de normă şocul apexian poate fi palpat în spațiul intercostal V la o distanţă de 9 cm spre stânga de linia mediosternală
- BB. Linia limitrofă superioară trece la nivelul marginii superioare a cartilajelor costale III
- CC. Linia limitrofă dreaptă se întinde intre cartilajele costale III si V cu 1-2 cm lateral de marginea dreaptă a sternului
- DD. Apexul se află la 1-2 cm medial de linia medioclaviculară stângă în spațiul intercostal VI
- EE. Linia limitrofă inferioară coincide cu dreapta trasată prin spaţiile intercostale V din
ambele părți
2121. CM. Complexul morfofuncțional al inimii care reglează circulația sângelui într-o singură
direcție este constituit din:- AA. Aortă
- BB. Valve
- CC. Coarde tendinoase
- DD. Mușchi papilari
- EE. Inele fibroase
2222. CM. Formele inimii sunt:
- AA. Rombică
- BB. Ovală
- CC. Sferoidă
- DD. Cor pendulum
- EE. Conică
2323. CS. Sinusul transvers al pericardului este spațiul delimitat de:
- AA. Vena cavă inferioară şi venele pulmonare stângi
- BB. Aorta cu trunchiul pulmonar şi faţa anterioară a atriilor
- CC. Venele pulmonare drepte şi vena cavă superioară
- DD. Venele cave superioară şi inferioară
- EE. Trunchiul pulmonar şi faţa posterioară a atriilor
2424. CS. Sinusul oblic al pericardului e situat între:
- AA. Aortă şi trunchiul pulmonar
- BB. Vena cavă inferioară şi venele pulmonare stângi
- CC. Venele pulmonare drepte si vena cava superioara
- DD. Venele cave superioară şi inferioară
- EE. Trunchiul pulmonar şi faţa posterioară a atriilor
2525. CM. Cu privire la pericardul fibros:
- AA. Aderă strâns la centrul tendinos al diafragmei
- BB. E separat de stern prin țesut celuloadipos
- CC. În regiunea vaselor sangvine mari se continuă cu adventicea acestora
- DD. E tapetat din interior cu foiţa parietală a endocardului
- EE. Este parte componentă a tunicii seroase
2626. CM. Cu privire la pericardul seros:
- AA. Constă din doua foiţe - parietală şi viscerală
- BB. Foiţa lui viscerală constituie epicardul
- CC. Produce lichidul pericardic
- DD. E fixat de stern prin ligg. sternopericardiaca
- EE. Toate false
2727. CM. Cu privire la cavitatea pericardului:
- AA. E delimitată de foiţele parietală şi viscerală a pericardului seros
- BB. Reprezintă un spațiu capilar
- CC. Conține o cantitate mică de lichid seros
- DD. I se disting sinusurile transvers, oblic şi interauricular
- EE. Comunică cu cavitatea pleurei prin spaţiile perivasculare
Información
- Descripción
- 1 (Semestrul 1) Anatomie Test sobre Sistemul Cardiovascular : Cordul – conformație externă, compartimente, structură, particularități individuale, anomalii., creado por Student Sarac el 23/12/2021.
- Autor
- Student Sarac
- Idioma
- English
- Visitas
- 7.780
- Etiquetas
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test