Test
Sistemul cardiovascular. Inima şi pericardul. Vasele sangvine şi nervii cordului.
Preguntas del test (83)
1Circulaţia pulmonară:
- AAre rolul de irigare a plămânilor şi bronhiilor
- BÎncepe în atriul drept şi se termină în atriul stâng
- CTransportă sânge conţinând CO2 spre plămâni şi sânge îmbogăţit cu O2 spre cord
- DLa făt începe să funcţioneze cu 2 - 3 luni înainte de naştere
- EComparativ cu circulaţia mare prin vasele ei trece o cantitate de sânge mai mică.
2Circulaţia corporală:
- AAre rolul de a transporta O2 şi substanţe nutritive spre toate organele şi ţesuturile
- B. Începe cu ventriculul drept
- CSfârşeşte cu atriul drept
- DÎncepe să funcţioneze din momentul naşterii
- EInclude doar aorta şi venele cave.
3Arterele pot fi grupate în:
- AExtraorganice sau intraorganice
- BDe tip elastic, muscular sau mixt
- CLongitudinale sau circulare
- DMagistrale sau colaterale
- EAnastomozante sau terminale
4Venele pot fi grupate în:
- AMari, medii, mici, venule
- BSuperficiale şi profunde
- CMagistrale şi colaterale
- DMultiple şi solitare
- EPlexuri şi sinusuri venoase
5Nu posedă valve venele:
- AMembrului superior
- BMembrului inferior
- CCave superioară şi inferioară
- DPulmonare
- ERenale
6De regulă venele:
- ASuperficiale - au traiect individual şi sunt solitare
- BProfunde - sunt pare (cu excepţia celor mari) şi însoţesc arterele
- CSuperficiale - nu se unesc cu cele profunde
- DProfunde - poartă denumiri similare cu cele ale arterelor pe care le însoţesc
- ESuperficiale - nu posedă valve
7Arterele:
- AAjung la formaţiunile pe care le irigă pe calea cea mai scurtă
- BLa nivelul membrelor se plasează pe faţa lor laterală
- CPătrund în organele parenchimatoase prin hilul acestora
- DNivelul originii lor de la vasul matern nu reflectă dezvoltarea organului irigat
- ENumărul de artere, care irigă organul corelează doar cu dimensiunile acestuia
8Din patul microcirculator fac parte:
- AArteriolele
- BVenulele
- CCapilarele
- DVasele anastomotice
- EPrecapilarele.
9Anastomozele vaselor sangvine pot fi:
- AArteriale
- BVenoase
- CSuprasistemice
- DArteriolo-venulare
- EIntersistemice
10Circulaţia colaterală reprezintă circulaţia sângelui prin:
- AArtere şi vene intraorganice
- BVene profunde
- CVase magistrale ale organelor sau segmentelor de corp
- DVase laterale, secundare, care constituie căi lăturalnice
- EAnastomoze arterio-venoase.
11Mica circulaţie include:
- APatul microcirculator al plămânilor
- BVenele cave
- CArterele pulmonare dreaptă şi stângă
- DTrunchiul pulmonar
- EDouă vene pulmonare drepte şi două vene pulmonare stângi.
12Cu privire la trunchiul pulmonar:
- APorneşte din ventriculul stâng
- BPorneşte din ventriculul drept
- CSe bifurcă în venele pulmonare dreaptă şi stângă
- DReprezintă vasul circulaţiei mari
- ETransportă sânge îmbogăţit cu O2
13Cu privire la vasele sangvine ale circulaţiei mari:
- AAorta porneşte din ventriculul drept
- BAorta porneşte din ventriculul stâng
- CVenele cave superioară şi inferioară transportă sângele cu CO2 în atriul stâng
- DVena cavă superioară se varsă în atriul drept
- EVena cavă inferioară se varsă în atriul stâng.
14Venele se caracterizează prin:
- AViteza mică a fluxului sangvin
- BPresiunea joasă a sângelui
- CPrezenţa valvulelor
- DStructura histologică variată
- EAbsenţa structurilor musculare
15Numărul venelor:
- ADepăşeşte numărul arterelor
- BE identic cu cel al arterelor
- CE mai redus decât al arterelor
- DEste independent de numărul arterelor
- EDepinde de numărul arterelor
16 Anastomozele arteriale:
- AFormează arcuri şi reţele arteriale
- BSe întâlnesc doar la viscere
- CSunt bine dezvoltate la nivelul articulaţiilor
- DAsigură vascularizarea uniformă a organului
- ENu au rol deosebit de important.
17Tipuri de ramificare a arterelor sunt:
- ADivergent
- BRadiar
- CConvergent
- DMagistral
- EPe traiect.
18Sistemul vascular:
- AConstituie sistemul de tuburi, prin care circulă sângele şi limfa
- BRealizează vehicularea substanţelor nutritive spre ţesuturi şi organe, şi eliminarea deşeurilor metabolice
- CRealizează schimbul de gaze
- DInclude numai artere, vene şi vase limfatice
- ETransportă numai limfa
19Faţa anterioară (sternocostală) a cordului, aflat in situ e dată de:
- AVentriculul stâng (în cea mai mare parte)
- BAtriul drept (parţial)
- CAtriul stâng
- DVentriculul drept
- ETrunchiul pulmonar şi aorta ascendentă.
20Cordul cu pericardul se află în:
- AMediastinul inferior (PNA)
- BMediastinul superior (PNA)
- CMediastinul posterior (BNA)
- DMediastinul mediu (PNA)
- EMediastinul anterior (PNA).
21Cu privire la conformaţia exterioară a cordului:
- APoate avea formă ovală sau rotundă
- BMai des aminteşte forma unui con
- CÎmbracă forma unui oval retezat
- DE de forma unui con aplatizat in sens antero-posterior
- EAre forma unui con retezat.
22Cordului i se disting feţele:
- AAnterioară
- BPosterioară
- CSuperioară
- DSternocostală
- EDiafragmatică.
23La exteriorul inimii se observă şanţurile:
- ACoronar
- BAortic
- CInterventricular anterior
- DApical
- EInterventricular posterior
24Atriul drept:
- AFormează cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii
- BSe află anterior de venele pulmonare drepte
- CÎn peretele său se conţine nodul sinuatrial
- DAre forma unui cub
- ESe dezvoltă din sinusul venos (parţial).
25In atriul drept se deschid:
- AVenele pulmonare drepte
- BVena cavă superioară
- CSinusul coronarian
- DVenele mici ale cordului
- EVena cavă inferioară
26În atriul drept se disting valvele:
- ASinusului coronarian
- BVenelor mici ale cordului
- CVenei cave inferioare
- DVenelor pulmonare drepte
- EVenei cave superioare.
27Muşchii pectinaţi ai atriului drept se află pe:
- ASeptul interatrial
- BFaţa internă a pereţilor auriculari
- CO arie a peretelui anterior
- DPeretele posterior
- EÎn jurul orificiului sinusului coronarian.
28Pe faţa septului interatrial, orientată spre cavitatea atriului drept se observă:
- AFosa ovală
- BTuberculul intervenos
- CLimbul fosei ovale
- DMuşchi pectinaţi
- ENodul atrioventricular
29Pe peretele posterior al atriului stâng există:
- AOrificiul venei cave inferioare
- BPatru orificii ale venelor pulmonare
- CFosa ovală
- DOrificiul atrioventricular stâng
- EOrificiul sinusului coronarian.
30Din interior pereţii atriului stâng:
- ASunt absolut netezi
- BConţin muşchi pectinaţi doar în auricula stângă
- CSunt străpunşi de venele mici ale cordului
- DAlocuri de la ei pornesc muşchi papilari
- ESunt accidentaţi uniform.
31Ventriculul drept:
- ASe află în dreapta şi înaintea ventriculului stâng
- BAre forma unei piramide triedre inversate
- CPeretele lui medial e constituit de septul interventricular
- DPeretele lui inferior e bombat, iar cel anterior - turtit
- EConstituie cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii.
32Pereţii ventriculului drept:
- ASunt mai groşi ca la cel stâng
- BAu faţa internă accidentată fiind dotaţi cu trabecule cărnoase şi muşchi papilari
- CConţin orificii ale venelor mici ale inimii
- DSeptul interventricular are o structură similară cu cea a celorlalţi pereţi
- EConţin coarde tendinoase.
33Ventriculul stâng:
- AAre o formă conică
- BCavitatea lui comunică cu atriul stâng şi cu aorta
- CConţine numeroase trabecule cărnoase şi 3 - 5 muşchi papilari
- DFaţa internă, care delimitează conul arterial apropiindu-se de ostiul aortic devine netedă
- EAre pereţi mai groşi ca cei ai ventriculului drept
34Valva atrioventriculară dreaptă:
- AConstă din trei cuspide - anterioară, posterioară şi septală
- BDe obicei e dotată cu trei muşchi papilari
- CE ataşată la inelul muscular care se contractă în sistola ventriculului
- DÎn sistolă separă cavitatea ventriculului de cea a atriului
- ECuspidele sunt formate din ţesut fibros şi endoteliu.
35Valva mitrală:
- AConstă din două cuspide - anterioară şi posterioară
- BFiecare cuspidă e legată cu ambii muşchi papilari - anterior şi posterior
- CSe proiectează în spaţiul intercostal III din stânga, la o lăţime de deget lateral de stern
- DFocarul de auscultaţie a zgomotelor provocate de ea se află la o distanţă de 8 - 9 cm spre stânga de linia mediosternală, în spațiul intercostal V
- ECuspidele ei conțin fascicule musculare.
36Cu privire la muşchii papilari:
- AReprezintă formaţiuni rudimentare
- BContribuie la închiderea valvelor atrioventriculare
- CDeschid valvele atrioventriculare în diastolă
- DMenţin coardele tendinoase mereu încordate
- EForma lor e variabilă.
37Peretele cardiac constă din:
- APericard
- BMiocard
- CEpicard
- DEndocard
- EMezocard.
38Endocardul:
- ATapetează miocardul din interior
- BNu acoperă muşchii papilari şi coardele tendinoase
- CDuplicaturi ale lui formează valvele atrioventriculare şi cele ale venei cave inferioare şi a sinusului coronar
- DReprezintă o pătură fină şi transparentă
- ENu conţine vase sangvine şi nervi.
39Miocardul atriilor:
- AConstă din cardiomiocite
- BE comun cu cel al ventriculelor
- CÎn atrii e reprezentat de două straturi – superficial – comun şi profund – separat
- DStratul profund al atriilor conţine fascicule circulare, situate în jurul orificiilor venoase
- EMuşchii pectinaţi sunt formaţi de fascicule longitudinale.
40Miocardul ventriculelor:
- ASe compune din straturile extern, mediu şi intern
- BLa nivelul apexului stratul extern trece în cel intern
- CStraturile extern şi intern sunt individuale, pentru fiecare ventricul
- DStratul mediu e comun pentru ambele ventricule
- EMuşchii papilari şi trabeculele cărnoase sunt formaţi de fasciculele longitudinale ale stratului intern.
41 Septul interventricular:
- AReprezintă un perete muscular
- BI se disting porţiunile musculară şi membranoasă
- CE tapetat cu endocard
- DSepară ventriculele de atrii
- ELa copii constă numai din porţiunea musculară.
42Epicardul:
- AReprezintă foiţa viscerală a pericardului seros
- BAre o structură similară cu cea a membranelor seroase
- CDeoarece constă dintr-o foiţă fină de ţesut conjunctiv tapetată cu mezoteliu e transparent
- DTapetează cordul din exterior cu excepţia vaselor sangvine mari
- ESe continuă cu foiţa parietală a pericardului seros.
43Apexul inimii se proiectează:
- ALa nivelul coastei V pe linie medioclaviculară stângă
- BLa nivelul apofizei xifoide a sternului la două lăţimi de deget spre stânga
- CÎn spaţiul intercostal V cu 1,5 cm medial de linia medioclaviculară din stânga
- DÎn spaţiul intercostal V pe linia medioclaviculară stângă
- ELa copii nu se proiectează.
44Zgomotul, provocat de valva mitrală se aude mai desluşit:
- AÎn spaţiul intercostal II din stânga, lângă stern
- BÎn spaţiul intercostal V din stânga, lângă stern
- CÎn spaţiul intercostal V pe linie medioclaviculară stângă
- DÎn spaţiul intercostal V din dreapta, lângă stern
- EÎn zona de proiecție a apexului
45Zgomotul, provocat de valva aortică poate fi perceput:
- AÎn spaţiul intercostal III din dreapta, lângă stern
- BÎn spaţiul intercostal II din stânga, lângă stern
- CLa nivelul fuzionării apofizei xifoide cu corpul sternal, din stânga
- DPe linie sternală, la nivelul spaţiului intercostal V, din dreapta
- EÎn spaţiul intercostal II din dreapta, lângă stern.
46Cu privire la pericardul fibros:
- AAderă strâns la centrul tendinos al diafragmei
- BE separat de stern prin muşchii sternali
- CLa nivelul vaselor sangvine mari se continuă cu adventicea acestora
- DConcreşte din interior cu foiţa parietală a epicardului
- EDin anterior şi din părţile laterale e acoperit de pleură.
47Sinusul transvers al pericardului:
- AAnterior este delimitat de aortă şi trunchiul pulmonar
- BDin exterior e delimitat de foiţa parietală a pericardului seros
- CDin interior e delimitat de foiţa viscerală a pericardului seros
- DComunică cu sinusul coronarian
- EPosterior este delimitat de vena cavă superioară şi de suprafaţa anterioară a atriilor
48Sinusul oblic al pericardului:
- ASe află sub faţa diafragmatică a inimii
- BPentru a fi demonstrat cordul trebuie ridicat de apex şi întors spre dreapta
- CE delimitat de venele cavă inferioară şi pulmonare stângi
- DPeretele lui anterior e format de miocardul atriului drept
- EComunică cu sinusul transvers.
49Scheletul moale al inimii include:
- AAparatul ligamentar al pericardului
- BInelele fibroase drept şi stâng
- CInelele conjunctive din jurul orificiilor aortic şi al trunchiului pulmonar
- DTriunghiurile fibroase drept şi stâng
- EPorţiunea membranoasă a septului interventricular
50Pe viu inima poate fi explorată prin:
- AEndoscopie cardiacă
- BPercuţie
- CEcocardiografie
- DCoronarografie
- EAngiocardiografie
51 Triada Fallot include:
- AStenoza trunchiului pulmonar
- BDefectul septului interventricular
- CHipertrofia ventriculului stâng
- DDefectul septului interatrial
- EHipertrofia ventriculului drept
52Incisura apicală a cordului:
- ASe află pe marginea stângă
- BReprezintă segmentul inferior al şanţului interventricular posterior
- CÎntretaie marginea stângă
- DSe formează prin confluerea şanţurilor interventriculare
- ECorespunde apexului cordului.
53Apexul cordului este orientat:
- AÎn jos, anterior şi în dreapta
- BÎn jos, posterior şi în stânga
- CÎn jos, anterior şi în stânga
- DSpre spaţiul intercostal IV
- EÎn direcţia processus xiphoideus.
54 Cu privire la baza
- AE formată de atrii, iar anterior de aortă şi trunchiul pulmonar
- BCorespunde atriilor şi părţii superioare a ventriculului stâng
- CE orientată posterior, în sus şi la dreapta
- DAtinge spaţiul intercostal II din dreapta
- EFormează peretele superior al atriilor
55Marginile cordului:
- AAmbele sunt ascuţite
- BCea dreaptă este mai ascuţită, iar cea stângă – mai rotunjită
- CMarginea stângă e rotunjită, deoarece peretele ventriculului stâng este mai gros
- DMarginea dreaptă corespunde ventriculului drept şi atriului drept
- EMarginea dreaptă este mai scurtă decât cea stângă
56Compartimentele morfofuncţionale ale cavităţii ventriculare:
- AAmbele ventricule prezintă câte un compartiment de recepţie şi altul – de evacuare
- BCompartimentul de evacuare a ventriculului drept expulzează sângele în trunchiul pulmonar
- CCompartimentul de evacuare a ventriculului stâng expulzează sângele în aortă
- DCompartimentele de recepţie primesc sângele din atriu în timpul sistolei
- ECompartimentele de evacuare expulzează sângele în vasele arteriale în timpul diastolei
57Septul interatrial:
- ASepară atriile de ventricule
- BPrezintă un perete comun pentru ambele atrii
- CPe faţa lui dreaptă este situată fossa ovalis
- DLa nivelul fosei ovale este mult mai subţire
- EConstituie peretele comun al ventriculelor.
58Cu privire la auriculele inimii:
- AReprezintă formaţiuni rudimentare
- BSe prelungesc din peretele anterior al atriilor respective
- CReprezintă rezervoare de sânge
- DSe cunosc auriculul drept şi stâng
- EAuriculul stâng este mai lung şi mai îngust ca cel drept.
59Aparatul valvular al inimii este constituit din:
- AValvele atrioventriculare dreaptă şi stângă
- BValva trunchiului pulmonar şi valva aortică
- CValva atrioventriculară dreaptă, valva atrioventriculară stângă, valva trunchiului pulmonar şi valva aortică
- DValvele semilunare ale trunchiului pulmonar şi ale aortei
- EValvele tricuspidă şi bicuspidă.
60Valvulele semilunare ale trunchiului pulmonar:
- ASe află la marginile ostium tr. pulmonalis
- BSunt trei: anterioară, dreaptă şi stângă
- CAu aspect de cuib de rândunică
- Dmpiedică reîntoarcerea sângelui în ventriculul drept aflat în diastolă
- ESunt cinci la număr.
61Valva aortică:
- ADiferă structural de valva trunchiului pulmonar
- BAre structură identică cu cea a valvei trunchiului pulmonar
- CNodulii ei sunt mai masivi şi mai pronunţaţi
- DEste constituită din valvulele semilunare anterioară, dreaptă şi stângă
- EEste constituită din valvulele semilunare posterioară, dreaptă şi stângă.
62Sistemul conductil al inimii este constituit din:
- AFibre musculare netede
- BFibre musculare atipice dispuse în miocard
- CC. Fascicule musculare longitudinale
- DNodul sinoatrial, nodul atrioventricular şi fasciculul atrioventricular His
- EDoi pedunculi musculari.
63Cu privire la localizarea componentelor sistemului conductil al inimii:
- APedunculii se răspândesc în miocardul ventriculului stâng
- BNodul sinoatrial este localizat în peretele posterior al ventriculului drept
- CNodul sinoatrial (Keith-Flack) se află în peretele atriului drept
- DNodul atrioventricular (Aschoff-Tawara) este situat în porţiunea inferioară a septului interatrial
- EPedunculii drept şi stâng ai fasciculului atrioventricular se distribuie în ventriculele
corespunzătoare
64Cu privire la importanţa sistemului conductil al inimii:
- ARealizează activitatea ritmică a inimii
- BSincronizează contracţiile atriilor şi ventriculelor
- CCumulează rolul elementelor nervoase ale cordului
- DStimulează activitatea atriului şi ventriculului de pe dreapta
- ERealizează automatismul inimii.
65În activitatea inimii se disting următoarele faze:
- ASistola generală
- BSistola atriilor
- CDiastola generală
- D. Sistola ventriculelor
- EDiastola ventriculelor.
66Lichidul pericardic:
- AFacilitează alunecarea cordului
- BÎmpiedică mişcările inimii
- CE un lichid seros
- DSe prezintă ca un lichid vâscos
- ESe află intre pericardul fibros şi seros
67Se află intre pericardul fibros şi seros
- ADepinde de poziţia diafragmului, vârstă şi constituţie
- BLa hiperstenici este orizontală
- CLa normostenici capătă o poziţie oblică
- DLa femei este transversală
- ELa astenici e verticală.
68In sinusul coronar afluează:
- AVena anterioară a ventriculului stâng
- BVena cardiacă medie
- CVena cordis parva
- DVena longitudinală a atriului drept
- EVv. cordis minimae.
69Nervii cardiaci pornesc de la:
- ANervul frenic
- BGanglionul cervical superior al lanţului simpatic
- CGanglionii toracici II-V ai lanţului simpatic
- DPlexul celiac
- EGanglionul cervical inferior al lanţului simpatic
70În unele maladii cardiace durerea referită e localizată:
- AÎn regiunea epigastrică
- BPe faţa laterală a hemitoracelui stâng
- CÎn regiunea umărului stâng
- DPe faţa medială a membrului superior liber
- En regiunea hipocondrului stâng.
71Arterele coronare pornesc de la:
- ASinusul coronarian
- BAuriculele inimii
- CBulbul aortei
- DValvulele semilunare ale aortei
- EArterele pulmonare.
72 Artera coronară dreaptă irigă:
- AAtriul drept
- BPeretele posterior al ventriculului drept
- CTot peretele posterior al ventriculului stâng
- DSeptul interatrial
- ESeptul interventricular.
73Artera coronară stângă vascularizează:
- APeretele anterior şi o parte din cel posterior al ventriculului stâng
- BAtriul drept
- CAtriul stâng
- DPeretele anterior al ventriculului drept
- EMuşchiul papilar anterior al ventriculului stâng.
74Ramurile arterei coronare drepte sunt:
- AInterventriculare dreaptă şi stângă
- BCircumflexe dreaptă şi stângă
- CInterventriculară posterioară
- DVentriculară stânga
- EAtrială dreaptă.
75Artera coronară stângă emite ramurile:
- AInterventricularis anterior şi ramus circumflexus
- BInterventriculară dreaptă
- CVentriculară stângă
- DAtrială stângă
- ESeptală
76 Ramura circumflexă:
- AAnastomozează cu artera coronară dreaptă
- BPoate fi dublă
- CDă naştere la ramuri atriale şi ventriculare
- DEa naştere de la bulbul aortei
- Erigă atriul drept şi auriculul stâng.
77Anomalii de dezvoltare a inimii pot fi:
- AExistența a două inimi
- BAtrezia pediculului vascular
- CDextrocardia
- DEctopia cervicală
- ETriada Fallot
78Venele minime ale cordului:
- ASunt numeroase
- BSe varsă nemijlocit în atriul drept
- C. Se varsă nemijlocit în cavităţile atriilor şi ventriculelor
- DÎncep în pereţii ventriculului stâng
- ESunt patru la număr.
79Orificiul de deschidere a sinusului coronarian se află în:
- AAtriul stâng
- BVentriculul drept
- CAtriul drept
- DTrunchiul pulmonar
- EVena cavă inferioară
80Patul limfatic al cordului este constituit din:
- ATrunchiuri limfatice
- BReţele de capilare limfatice
- CVasele limfatice cardiace drept şi stâng
- DVase limfatice superficiale şi profunde
- EGanglioni limfatici.
81Ganglioni limfatici.
- ANervul cardiac cervical superior
- BNervul cardiac cervical mediu
- CPlexul aortal toracic
- DPlexul subclavicular
- ENervul cardiac cervical inferior.
82Inervaţia aferentă a cordului este asigurată de neuronii:
- AGanglionilor spinali C1 – T4
- BGanglionilor superiori şi inferiori ai nervului vag
- CDe tipul Doghiel II
- DGanglionilor spinali T12 – L1
- EGanglionului pterigopalatin.
83Cu privire la inervaţia parasimpatică a cordului:
- AEste asigurată de nucleul dorsal al nervului vag
- BO parte din fibrele parasimpatice trece prin nervul laringian recurent
- CSe implică nervul frenic
- DCa sursă servesc ramurile cardiace cervicale inferioare
- EParticipă şi nervul splanhnic mic
Información
- Descripción
- Medicine Test sobre Sistemul cardiovascular. Inima şi pericardul. Vasele sangvine şi nervii cordului., creado por dima trifan el 06/01/2022.
- Autor
- dima trifan
- Idioma
- English
- Visitas
- 352
- Etiquetas
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test