Test
tcpm an3 exam CM (1parte)
Preguntas del test (82)
1Câmpul protetic în edentaţia totală se subîmparte în:
- Aspaţiul Ney
- Bzona funcţională
- Czona glandulară
- Dzona de sprigin
- Ezona papilei incisivale
2Zona de spriginîn în edentaţia totală la maxilă include:
- Aregiunea inserţiei muşchiului buccinator
- Btuberozităţile maxilare
- Cregiunea liniei “Ah”
- Dpalatul dur
- Eprocesele alveolare
3Componentele protezei totale:
- Aelemente de menţinere şi stabilizare
- Bşeile protezei
- Cdinţi artificiali
- Dconectorul principal
- Econectorii secundarii
4Proteza totală poate fi confecţionată din:
- Aacrilate termopolimerizabile de culoare roză
- Baliajele argintului
- Cacrilate autopolimerizabile
- Dacrilate termopolimerizabile fără coloranţi
- Eacrilate elastice
5Baza protezei totale este prezentată de:
- Aşeile protezei
- Bdinţii artificiali
- Cconectorul principal
- Dconectorii secundari
- Econectorii parţiali
6Gravarea liniei americane pe modelul definitiv în edentaţia totală prevede crearea:
- AUnei făşii cu lăţimea de 1,0 mm
- BUnei făşii cu lăţimea de 2,0 mm
- CUnei făşii cu lăţimea de 3,0 mm
- DUnei făşii cu adîncimea de 1,0 mm
- EUnei făşii cu adîncimea de 1,5 mm
7Lingurile amprentare individuale se confecţionează din:
- Aacrilate termopolimerizabile
- Bceară de bază
- Cmateriale amprentare siliconice
- Dghips
- Eacrilate autopolimerizabile
8Deosebim următoarele varietăţi de amprente funcţionale:
- Apasive la mandibulă
- Bpasive la maxilă
- Cdiferenţiate
- Dcompresive
- Edecompresive
9La absenţa totală a dinţilor au loc următoarele modificări în sistemul stomatognat:
- Aagravarea actului de respiraţie
- Bactivarea procesului de reducţie a scheletului cranio-facial
- Cactivarea procesului de reducţie a ţesuturilor moi ce acoperă scheletul cranio-facial
- Dactivarea funcţiei muşchilor oro-faciali
- Eactivarea funcţiei muşchilor mobilizatori ai mandibulei
10Reducţia pronunţată a scheletului facial în edentaţiile totale are loc în următoarele zone:
- Aîn etajul superior al feţei
- Bîn etajul mediu al feţei
- Cîn etajul inferior al feţei
- Dîn zona laterală stînga
- Eîn zona laterală dreapta
11Cîmpul protetic în edentaţia totală la maxilă este prezentat de:
- Aprocesele alveolare
- Bvalul palatin
- Cbolta palatină
- Dtuberozităţile maxilare
- Etuberculii piriformi
12Tipurile de atrofie ale maxilei şi mandibulei în edentaţiile totale se clasifică:
- Ala maxilă după Schroder
- Bla maxilă după Agapov
- Cla mandibulă după Koller
- Dla mandibulă după Rubinov
- Ela maxilă şi mandibulă după Ghelman
13Metode de fixare a protezelor totale:
- Amecanice
- Bbiomecanice
- Ctrainice
- Dfizice
- Eprovizorie
14Williams după corelaţia dintre forma feţii şi forma dinţilor deosebeşte:
- Adinţi fără formă geometrică
- Bdinţi triunghiulari
- Cdinţi patraţi
- Ddinţi în baionetă
- Edinţi ovoidali
15Baza protezei totale este prezentată de:
- Aşeile protezei
- Bconectorul principal
- Cconectorul secundar
- Dconectorul intermediar
- Eproteza totală şei nu are
16Sangiuolo grupează toate varietăţile cîmpului protetic edentat total în următoarele clase pentru ambele maxilare:
- Asubstratul osos este bine exprimat
- Bsubstratul osos are un grad de exprimare mediu
- Csubstratul osos are un grad de atrofie mărit (avansat)
- Dsubstratul osos are o formă ovoidală
- Esubstratul osos are o formă triunghiulară
17Rîndaşu clasifică procesele alveolare edentate total în:
- Alate
- Bînguste
- Cretentive
- Dneretentive
- Eneutre
18Liniile de orientare ce se trasează pe modelul definitiv la maxilă în edentaţia totală:
- Alinia mijlocului procesului alveolar
- Blinia mediană
- Clinia rugiilor palatine
- Dlinia retromolară
- Elinia ce marchează fibromucoasa activ mobilă
19Aparatele necesare pentru realizarea modelului:
- Aşlif motor
- Bvacum-malaxor
- Cmasă vibratorie
- Dmicromotor
- Echiuvetă
20Materiale din care pot fi confecţionate modelele funcţionale în edentaţiile totale:
- Aceară de bază
- Bceară de modelare
- Cmateriale siliconice
- Dmasă termorezistentă (refractară)
- Eghips medical
21Pentru prelucrarea mecanică a lingurii individuale acrilice e necesar de instrumente abrazive:
- Aperii de puf
- Bpetre de carborund
- Cfreze metalice
- Ddiscuri de carborund
- Eperii aspre
22Bordurile de ocluzie în edentaţiile totale trebuie să corespundă cerinţelor:
- Aînălţimea de 10-12mm în regiunea frontală
- Bînălţimea de 10-12mm în regiunea laterală
- Clăţimea de 6-8mm în regiunea frontală
- Dlăţimea de 5-6mm în regiunea frontală
- Eînălţimea în regiunea laterală de 6-8mm
23Indicaţi materialele din care se confecţionează protezele totale:
- Aacrilate termopolimerizabile
- Bacrilate autopolimerizabile
- Caliaje crom-cobalt
- Dacrilate fluide (prin injectare)
- Ecompozite
24Pentru montarea dinţilor după metoda Gysi, Vasiliev, Katz e necesar ca relaţiile intermaxilare centrice să fie apreciate cu:
- Aborduri de ocluzie acrilice
- Bborduri de ocluzie de ceară
- Cborduri de ocluzie din material amprentar termoplastic
- Dborduri de ocluzie din ghips
- Etoate variantele susnumite posibile de utilizat
25Schimbul cerii pe acrilat la confecţionarea protezei totale se efectuiază prin:
- Aaplicarea valului pregătit din acrilat în tipar
- Baplicarea plăcii pregătite din acrilat în tipar
- Cmetoda injectării
- Daplicarea pulberii din acrilat
- Emetodele susnumite nu se utilizează la proteza totală
26Metodele moderne de confecţionare a bazei protezei totale:
- Ametoda manuală
- Baplicarea strat cu strat a acrilatului fotopolimerizabil
- Caplicarea acrilatului termopolimerizabil la stadia de nisip umectat
- Dmetoda injectării acrilatului special
- Eaplicarea pe straturi a acrilatului autopolimerizabil
27La realizarea arcadelor dentare în protezele totale se folosesc dinţii:
- Adiatorici (molari şi premolari) din porţelan
- Bcu butoane sau crampoane (frontali) din porţelan
- Cacrilici (frontali şi laterali)
- Dspeciali
- Edin compozite semiprefabricaţi
28Parametrii articulatorului universal sînt:
- Aprezenţa a două articulaţii
- Bunghiul de înclinare sagitală a pantei tuberculilor articulari 17
- Cunghiul de înclinare sagitală a pantei tuberculilor articulari 33
- Dprezenţa triunghiului Bonwill
- Eposibilitatea efectuării mişcărilor mandibulare numai în plan sagital
29Particularităţile articulatorului individual sînt:
- Aefectuarea mişcărilor numai în plan vertical
- Bposibilitatea fixării modelului maxilei în raport cu particularităţile articulaţiei temporo-mandibulare şi planul Frankfurt
- Cunirea ramei superioare şi inferioare are loc printr-o balama
- Dse fixează în articulator întîi modelul mandibulei apoi a maxilei
- Eposibilitatea reglării unghiului de înclinare a tuberculilor articulari
30Cîmpul protetic edentat total este împărţit în:
- Azona de tracţiune
- Bzona torusului palatin
- Czona planşeului bucal
- Dzona de sprijin
- Ezona de succiune
31Zona de sprijin a cîmpului protetic edentat total la maxilă este prezentată de:
- Acrestele alveolare edentate total şi tuberozităţile maxilare
- Bproeminenţile zigomatice
- Ctorusul palatinal
- Dbolta palatină
- Evalul palatin
32Zonele funcţionale ale cîmpului protetic mandibular în edentaţiile totale sînt:
- Azonele tuberculilor piriformi
- Bzonele linguale şi vestibulare laterale
- Czonele centrale şi laterale ale crestelor alveolare
- Dzona centrală a crestei alveolare
- Ezonele centrale - linguală şi labială
33Menţinerea protezei totale pe cîmpul protetic la maxilă se realizează datorită:
- Asucciunei
- Bgreutăţii protezei
- Cdeglutiţiei
- Dadeziunei
- Erespiraţiei corecte
34Din regulile generale de montare a dinţilor în edentaţiile totale după Gysi fac parte:
- Adinţii laterali superiori se montează cu zona cervicală pe centrul procesului alveolar
- Bdinţii laterali inferiori se montează în zona cervicală pe centrul apofizei alveolare
- Cdinţii frontali superiori se montează în afara centrului procesului alveolar
- Ddinţii frontali inferiori se montează pe centrul procesului alveolar
- Edinţii frontali la ambele maxilare se montează strict vertical
35Din liniile de orientare trasate pe modelul definitiv al mandibulei în edentaţia totală fac parte:
- Alinia mediană
- Bliniile ce împart în două jumătăţi tuberculii piriformi
- Clinia transversală trasată pe centrul procesului alveolar din zona frontală
- Dmarcarea limetelor tuberculilor piriformi
- Emarcarea contururilor proceselor alveolare
36După înălţimea marginelor deosebim amprente funcţionale:
- Ade succiune
- Bfiziologice
- Canatomice
- Dpropriu zise
- Eparţiale
37După gradul de compresie a mucoasei amprentele funcţionale pot fi:
- Ade compresie
- Bde dispovărare
- Cde tracţiune
- Ddiferenţiate
- Ede succiune
38La corectarea lingurilor amprentare individuale se utilizează teste funcţionale:
- Adupă Herbst
- Bcu amplitudă mică
- Ccu amplitudă medie
- Dcu amplitudă mare
- Eintensive
39Adaptarea lingurii amprentare individuale prevede:
- Aaducerea marginilor pînă la un contact intim cu mucoasa pasiv mobilă
- Baducerea marginilor pînă la fundul de sac
- Crealizarea grosimei marginilor conform volumului fundului de sac
- Dgrosimea marginilor nu are importanţă
- Eeliberarea frenurilor şi a plicelor
40Modelarea funcţională a marginilor amprentei funcţionale în edentaţia totală se efectuează prin tehnici:
- Amodelări efectuate manual de medic
- Bmodelări efectuate de pacient la comanda medicului
- Cmodelări efectuate sinestătător de pacient
- Dmodelări mixte
- Emodelări instrumentale
41Examenul clinic subiectiv al pacientului în clinica de protetică dentară include:
- Amotivaţia
- Bgnatodinamometria
- Cistoria actualei maladii
- Distoria vieţii
- Einspecţia
42Examenul clinic obiectiv al pacientului în clinica de protetică dentară include:
- Amotivaţia
- Binspecţia
- Cpalparea
- Dradiografia
- Emiotonometria
43Examenul clinic al apofizelor alveolare edentate se va efectua prin:
- Aradiografia panoramică
- Bpalpare
- Cinspecţie
- Dstudiul pe modelul diagnostic
- Eaprecierea densităţii ţesutului osos
44La examenul clinic al mucoasei bucale se va studia mucoasa:
- Aactiv mobilă
- Bpasiv mobilă
- Cdură
- Delastică
- Eimobilă
45Mucoasa activ mobilă a cavităţii orale acoperă:
- Apalatul dur
- Bpalatul moale
- Cplanşeul bucal
- Dprocesele alveolare
- Ebuzele
46Mucoasa imobilă a cavităţii orale acoperă:
- Alimba
- Bpalatul dur
- Cprocesele alveolare
- Dobrajii
- Ebuzele
47Din metodele paraclinice de examinare a musculaturii zonei maxilo-faciale fac parte:
- Ainspecţia
- Bpalparea
- Cmiotonometria
- Delectromiografia
- Egnatosonia
48Din metodele radiografice de studiu a articulaţiei temporo-mandibulară fac parte:
- Atomografia
- Bartrografia
- Ccineradiografia
- Delectroradiografia
- Eteleradiografia
49Deosebim următoarele grade de mobilitate patologică a dinţilor:
- AI
- BII
- CIII
- DIV
- EV
50La investigarea microcurenţilor electrici în cavitatea bucală se utilizează:
- Amicroampermetrul
- Bpotenţiometrul
- Cmiotonometrul
- Dgnatodinamometrul
- Efagodinamometrul
51Din metodele dinamice (funcţionale) de determinare a eficienţii masticatorii fac parte metodele elaborate de:
- AAgapov
- BRubinov
- COxman
- DGhelman
- EMamlok
52Înregistrarea contactelor dento-dentare la examenul relaţiilor ocluzale statice între arcadele dentare se efectuiază:
- Avizual
- Bcu hîrtie de articulare
- Ccu plăcuţe de ceară ramolită
- Dcu creionul simplu
- Ecu creionul chimic
53Din metodele statice de determinare a eficienţii masticatorii fac parte metodele elaborate de.
- AAgapov
- BOxman
- CMamlok
- DRubinov
- EGhelman
54Principiul profilactic de tratament protetic prevede:
- Aprofilaxia locală
- Bprofilaxia respiraţiei nazale
- Cprofilaxia generală
- Dprofilaxia obiceiurilor vicioase
- Eprofolaxia tabacismului
55Edentaţia parţială ca formă nozologică a afecţiunelor sistemului stomatognat poate fi:
- Afără micşorarea dimensiunei verticale de ocluzie
- Bcu micşorarea dimensiunei verticale de ocluzie
- Ccronică
- Dacută
- Eexagerată
56Din formele nozologice ale sistemului stomatognat ce necesită un tratament ortopedo-protetic fac parte:
- Aedentaţia totală
- Bedentaţia parţială
- Cabraziunea fiziologică a dinţilor
- Dabraziunea patologică a dinţilor
- Epulpitele
57Din simptomele subiective ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament ortopedo-protetic fac parte:
- Adurerea
- Bderiglări fizionomice
- Cabsenţa parţială a dinţilor
- Dabsenţa totală a dinţilor
- Ederiglări de masticaţie
58Din simptoamele obiective ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament ortopedo-protetic fac parte:
- Aprăbuşirea buzei superioare
- Bdurerea
- Cprezenţa breşelor arcadelor dentare
- Ddiscromiile dentare
- Erespiraţia orală
59Simptoamele exobucale ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament ortopedo-protetic se v-or manifesta prin:
- Aasimitrii faciale
- Bderiglări de formă a nasului
- Cprăbuşirea buzelor
- Dmodificarea unghiurilor mandibulei
- Emodificări de culoare a feţii
60Exobucal la examenul pacientului în clinica de protetică dentară prin palpare se pot examina:
- Astarea muşchiului digastricus
- Bstarea muşchilor pterigoidieni interni
- Cstarea muşchilor limbii
- Dganglionii limfatici cervicali superficiali
- Einserţia inferioară a muşchilor temporali
61Simptomele de bază ale edentaţiei totale sunt:
- Atulburări masticatorii şi fizionomice
- Btulburări auditive
- Ctulburări fonetice şi psihice
- Dtulburări gustative şi de temperatură
- Etulburări de deglutiţie
62Atrofia maxilarelor poate fi:
- Atrapezoidală
- Bsimetrică
- Covală
- Dasimetrică
- Etriunghiulară
63Atrofia şi rezorbţia maxilarelor edentate total are loc:
- Acentrifugă la mandibulă
- Bcentrifugă la maxilar
- Ccentripetă la mandibulă
- Dcentripetă la maxilar
- Ecentrifugă şi centripetă la ambele maxilare
64Cîmpul protetic edentat total este împărţit în:
- Azona de tracţiune
- Bzona torusului palatin
- Czona planşeului bucal
- Dzona de sprijin
- Ezona de succiune
65Zona de sprijin a cîmpului protetic la maxilă este prezentată de:
- Aproeminenţile zigomatice
- Bcrestele alveolare edentate total şi tuberozităţile maxilare
- Ctorusul palatinal
- Dbolta palatină
- Etipul fibromucoasei
66Zonele funcţionale ale cîmpului protetic la maxilă sînt:
- Azona crestelor alveolare
- Bzona vestibulară
- Czona distală
- Dzona anterioară
- Ezona papilei incisivale
67Zona vestibulară funcţională la maxilă se împarte în:
- Aspaţiul retrozigoimatic
- Bspaţiul caninilor şi dinţilor laterali
- Cspaţiul incisivilor
- Dspaţiul vestibular lateral
- Espaţiul vestibular labial
68Zonele funcţionale ale cîmpului protetic mandibular sînt:
- Azonele tuberculilor piriformi
- Bzonele linguale şi vestibulare laterale
- Czonele centrale şi laterale ale crestelor alveolare
- Dzonele centrale- linguală şi labială
- Ezona centrală a crestei alveolare
69Gradul de adeziune a protezei totale depinde de:
- Acorespunderea fidelă a suprafeţei mucosale a protezei cîmpului protetic
- Bmodul de amprentare
- Cstratul de salivă dintre suprafaţa mucosală a protezei şi cîmpul protetic
- DDVO
- Evechimea protezelor
70Metodele de fixare a pratezelor totale:
- Amecanice
- Bfiziologice
- Cbiomecanice
- Dbiofizice
- Estandarte
71Ce muşchi periprotetici au acţiunea de dislocare a protezei toatle la maxilă:
- Am. maseterici
- Bm.zigomatici
- Cm. temporali
- Dm. ridicători a buzei superioare
- Em.canini
72Zona funcţională vestibulară la maxilă se împarte în:
- Aspaţiul vestibular labial
- Bspaţiul retrotuberozităţilor maxilare
- Cspaţiul vestibular lateral
- Dspaţiul retrozigomatic
- Espaţiul anterior-posterior
73Zonele funcţionale ale cîmpului protetic mandibular edentat total:
- Azona tuberculilor piriformi
- Bzona vestibulară centrală
- Czona vestibulară laterală
- Dzona exostoazelor apofizelor alveolare
- Ezona coamei apofizei alveolare
74Menţinerea protezei totale pe cîmpul protetic se realizează prin următoarele mijloace:
- Agreutatea protezei
- Bsucciunea
- Cdeglutiţia
- Dadeziunea
- Eprocesele alveolare
75Amprenta preliminară în edentaţia totală se obţine cu linguri:
- Astandarte totale
- Bparţiale
- Cindividuale
- Dbimaxilare
- Eunilaterale
76Lingurile individuale se confecţionează din:
- Aceară
- Bmateriale amprentare termoplastice
- Caliajele metalelor
- Dacrilate
- Eghips
77După înălţimea marginelor deosebim amprente funcţionale:
- Ade succiune
- Bfiziologice
- Canatomice
- Dpropriuzise
- Eparţiale
78După gradul de compresie a mucoasei amprentele funcţionale pot fi:
- Ade compresie
- Bde dispovărare
- Cde tracţiune
- Dde succesiune
- Ediferenţiale
79La corectarea lingurilor individuale se utilizează probe funcţionale:
- Acu amplitudă mică
- Bdupă Herbst
- Ccu amplitudă medie
- Dcu amplitudă mare
- Eintensive
80Adaptarea lingurii individuale prevede:
- Aaducerea marginilor pînă la un contact intim cu mucoasa pasiv mobilă
- Baducerea marginilor pînă la fundul de sac
- Crealizarea grosimei marginilor conform volumului fundului de sac
- Dgrosimea marginilor nu are importanţă
- Eeliberarea frenurilor şi a plicelor
81Modelarea funcţională a marginilor amprentei funcţionale se efectuează prin tehnici:
- Amodelări efectuate manual de medic
- Bmodelări efectuate de pacient la comanda medicului
- Cmodelări efectuate sinestătător de pacient
- Dmodelări mixte
- Emodelări instrumentale
82DVO la edentatul total se determină cu metodele:
- Afiziologică
- Banatomică
- Canatomo-fiziologică
- Delectronică
- Eantropometrică
Información
- Descripción
- Medicine Test sobre tcpm an3 exam CM (1parte), creado por Ana Burdiniuc el 17/01/2022.
- Autor
- Ana Burdiniuc
- Idioma
- English
- Visitas
- 664
- Etiquetas
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test