Test
Chirurgie 1 part
Preguntas del test (100)
1Care sunt principiile propuse și utilizate de către Florence Nightingale în îngrijirea pacienților?
- Aa. Prelucrarea câmpului operator, mâinilor chirurgului și a pansamentului de pe plagă cu acid carbolic
- Bb. Aer curat şi proaspăt, apă curată, păstrarea curățeniei, acces de lumină
- Cc. Îmbrăcarea chirurgului în echipament steril și mască
- Dd. Hemostază minuțioasă, atitudine atraumatică fată de țesuturi în timpul operației
- Ee. Transportarea pacientului în mod urgent în spitalul universitar
2Care sunt sarcinele de bază ale nurselor?
- Aa. Profilaxia maladiilor
- Bb. Tratamentul chirurgical al pacienților
- Cc. Promovarea sănătății
- Dd. Reducerea suferințelor pacienților
- Ee. Organizarea asistenței medicale la pacienții
3Ce include proveniență terminului ”Nurse”?
- Aa. A promova
- Bb. A alăpta
- Cc. A trata
- Dd. A îngriji
- Ee. A compătimi
4Cine din chirurgii ruși a acordat o deosebită atenție nurselor în îngrijirea răniților în timpul războiului?
- Aa. Nicolai Pirogov
- Bb. Serghei Iudin
- Cc. Nicolai Burdenco
- Dd. Nicolai Sklifosovski
- Ee. Valentin Voino-Iaseneţkii
5Cine este considerat fondatorul nursingului?
- Aa. Nicolai Pirogov
- Bb. Louis Pasteur
- Cc. Joseph Lister
- Dd. Florence Nightingale
- Ee. Alexander Fleming
6Din ce an Asociația de Nursing din Moldova devine membru al Asociației Europene de Nursing?
- Aa. Din 1993
- Bb. Din 1995
- Cc. Din 1997
- Dd. Din 2000
- Ee. Din 2018
7În ce an a fost fondată Asociația de Nursing din Moldova?
- Aa. În 1989
- Bb. În 1992
- Cc. În 1994
- Dd. În 1997
- Ee. În 2018
8CS. Ce reprezintă antisepsia?
- Aa) Un complex de măsuri, orientate spre sterilizarea aerului în sala de operaţie
- Bb) Un complex de măsuri, orientate spre distrugerea microorganismelor în plagă
- Cc) Un complex de măsuri, orientate spre prevenirea nimeririi microorganismelor în plagă
- Dd) Un complex de măsuri, orientate spre sterilizarea instrumentelor chirurgicale
- Ee) Un complex de măsuri, orientate spre distrugerea microorganismelor prin metode fizice
9CM. Indicaţi etapele istorice de dezvoltare a antisepsiei.
- Aa) Perioada antisepsiei listeriene
- Bb) Perioada antisepsiei clasice
- Cc) Perioada antisepsiei empirice
- Dd) Perioada antisepsiei contemporane
- Ee) Perioada antisepsiei prelisteriene
10CS. Cine este fondatorul antisepsiei contemporane?
- Aa) Ernest Bergmann
- Bb) Kurt Schimmelbusch
- Cc) Hippocrate
- Dd) Louis Pasteur
- Ee) Joseph Lister
11CS. Ce antiseptic a fost utilizat de către Joseph Lister pentru distrugerea microorganismelor în plagă?
- Aa) Cloramina
- Bb) Alcoolul etilic 96%
- Cc) Acidul carbolic
- Dd) Sublimatul
- Ee. Furacilina
12
CM. La metodele de antisepsie fizică se referă:- Aa. Iradierea plăgii purulente cu laser cu energie mare
- Bb. Cavitaţia ultrasonică a plăgii purulente
- Cc. Chimioterapia focarului purulent
- Dd. Radioterapia focarului purulent
- Ee. Revizia plăgii purulente cu o sondă butonată
13CM. Spre deosebire de antiseptice, dezinfectantele se utilizează pentru:
- Aa. Prelucrarea instrumentelor chirurgicale
- Bb. Prelucrarea mânilor chirurgului înainte de operaţie
- Cc. Prelucrarea câmpului operator
- Dd. Prelucrarea încăperilor spitaliceşti
- Ee. Prelucrarea cavităţilor purulente
14CM. Ce complicaţii sunt caracteristice antibioticoterapiei?
- Aa. Dereglări hormonale
- Bb. Disbacterioza
- Cc. Reacţii alergice
- Dd. Formarea suşelor de microorganisme rezistente
- Ee. Acţiune toxică asupra organelor interne
15CM. Ce preparate se referă la antiseptice biologice cu acţiune indirectă?
- Aa. Anatoxina tetanică
- Bb. Serul antigangrenos
- Cc. Т-activin
- Dd. Gama-globulina antistafilococică
- Ee. Bacteriofagul combinat
16CM. Cele mai răspîndite tipuri de infecţie nozocomială printre pacienţii spitalizaţi sunt:
- Aa) Infecţia căilor urinare
- Bb) Infecţiile intestinale acute
- Cc) Infecţiile căilor respiratorii
- Dd) Infecţiile sistemului nervos central
- Ee) Infecţiile plăgilor operatorii
17
CM. Conform clasificării anatomice a infecţiei chirurgicale postoperatorii deosebim:- Aa) Infecţia incizională asimptomatică
- Bb) Infecţia incizională superficială
- Cc) Infecţia incizională profundă
- Dd) Infecţia incizională generalizată
- Ee) Infecţia cavităţilor şi organelor
18CS. Pe durata cărei perioade de timp un proces infecţios-inflamator, ce s-a dezvoltat în plaga după hernioplastie cu meşă sintetică, este definit ca infecţie nozocomială a plăgii operatorii?
- Aa) O săptămână
- Bb) Două săptămâni
- Cc) O lună
- Dd) Şase luni
- Ee) Un an
19CS. Ce reprezintă asepsia?
- Aa) Un complex de măsuri, orientate spre sterilizarea aerului în sala de operaţie
- Bb) Un complex de măsuri, orientate spre distrugerea microorganismelor în plagă
- Cc) Un complex de măsuri, orientate spre prevenirea nimeririi microorganismelor în plaga operatorie
- Dd) Un complex de măsuri, orientate spre sterilizarea instrumentelor chirurgicale
- Ee) Un complex de măsuri, orientate spre distrugerea microorganismelor prin metode fizice
20CM. Care dintre posibilele surse de infecţie se referă la cele endogene?
- Aa. Aerul din sala de operaţie
- Bb. Instrumentele chirurgicale
- Cc. Caria dentară cronică la un bolnav ce va fi supus intervenţiei chirurgicale de protezare a articulaţiei coxofemurale
- Dd. Pielonefrita cronică la un bolnav ce va fi operat pentru hernie inghinală necomplicată
- Ee. Materialul de sutură
21CM. Indicaţi acţiunile necesare ale chirurgului în timpul pregătirii către operaţie.
- Aa. Prelucrarea şi delimitarea cîmpului operator cu albituri sterile
- Bb. Sterilizarea materialului de sutură
- Cc. Prelucrarea mânilor
- Dd. Îmbrăcarea mănuşilor
- Ee. Îmbrăcarea măştii
22CS. Cît de frecvent se efectuează curăţenia generală în sala de operaţie?
- Aa. Zilnic
- Bb. O dată în două zile
- Cc. O dată în trei zile
- Dd. O dată în săptămînă
- Ee. O dată în lună
23CS. Nivelul acceptat de contaminare microbiană a aerului în sala de operaţie constituie:
- Aa. Sub 100 agenţi patogeni/m3
- Bb. Sub 200 agenţi patogeni/m3
- Cc. Sub 300 agenţi patogeni/m3
- Dd. Sub 400 agenţi patogeni/m3
- Ee. Sub 500 agenţi patogeni/m3
24CS. Sterilizarea instrumenteleor chirurgicale metalice în pupinelă se petrece în următorul regim (timpul + temperatura):
- Aa. 1 oră la 120 °С
- Bb. 1 oră la 130 °С
- Cc. 1 oră la 150 °С
- Dd. 1 oră la 180 °С
- Ee. 1 oră la 200 °С
25CS. Fiind închisă casoleta Schimmelbusch păstrează sterilitatea conţinutului timp de:
- Aa. 6 ore
- Bb. 12 ore
- Cc. 24 ore
- Dd. 48 ore
- Ee. 72 ore
26CM. Mănuşile chirurgicale sterile se vor considera contaminate şi necesită a fi schimbate pe parcursul intervenţiei chirurgicale atunci cînd:
- Aa. Mănuşa s-a rupt sau a fost perforată (înţepată)
- Bb. Cu mâna în mănuşă a fost atins orice obiect nesteril
- Cc. Mănuşa a fost murdărită cu sânge
- Dd. Durata intervenţiei depăşeşte 60 minute
- Ee. Mâna în mănuşă a coborât mai jos de nivelul centurii (brîului)
27CS. Indicaţi cantitatea minimală de microorganisme, necesară pentru dezvoltarea infecţiei plăgii operatorii în lipsa implantului.
- Aa. 100 microorganisme pe 1 g de ţesut
- Bb. 1.000 microorganisme pe 1 g de ţesut
- Cc. Peste 10.000 microorganisme pe 1 g de ţesut
- Dd. Peste 100.000 microorganisme pe 1 g de ţesut
- Ee. Peste 1.000.000 microorganisme pe 1 g de ţesut
28CS. Ce metodă de control a sterilităţii instrumentelor chirurgicale şi al materialului de pansament este cea mai exactă?
- Aa. Proba cu fenolftaleină
- Bb. Testul cu acid ascorbic
- Cc. Testul cu antipirină
- Dd. Examenul bacteriologic
- Ee. Termometria
29CM. Prin ce se caracterizează metoda indirectă de control a sterilităţii?
- Aa. Este cea mai exactă
- Bb. Indică asupra prezenţei sau absenţei microorganismelor
- Cc. Se utilizează doar pentru controlul calităţii sterilizării termice
- Dd. Permite aprecierea gradului de contaminare bacteriană
- Ee. Se utilizează în timpul fiecărei sterilizări
30CS. Ce reprezintă infecţia nozocomială?
- Aa. Infectarea bolnavului în timpul spitalizării sau în urma tratamentului
- Bb. Infecţia specifică (tuberculoza, actinomicoza, sifilisul)
- Cc. Noţiune convenţională, ce semnifică patologiile infecţioase ce au condiţionat spitalizarea în staţionar
- Dd. Patologii chirurgicale purulente ale ţesuturilor moi cu localizare tipică
- Ee. Patologii ale căilor respiratorii superioare, ca sursă a infecţiei endogene
31CS. Indicaţi medicamentele de “prima linie” în efectuarea antibioticoprofilaxiei în chirurgia generală?
- Aa. Aminoglicozide
- Bb. Fluorchinolone
- Cc. Cefalosporine de prima generaţie
- Dd. Cefalosporine de generaţia a treia
- Ee. Sulfanilamide
32CМ. Cui aparţine descoperirea grupelor sangvine?
- Aa. V.A.Iurevici
- Bb. K.Landsteiner
- Cc. N.K.Rozengart
- Dd. J.Jansky
- Ee. А.Wiener
33CS. Ce reprezintă grupa sangvină?
- Aa. Un complex de antigeni leucocitari
- Bb. Un complex de imunoglobuline
- Cc. Un complex de antigeni eritrocitari
- Dd. Antigeni trombocitari
- Ee. Antigeni transplantaţionali
34CМ. Legea lui Ottenberg:
- Aa. Permite transuzia de sînge de grupa II unui recipient cu grupa de sînge IV
- Bb. Permite transuzia de sînge de grupa I unui recipient cu grupa de sînge II
- Cc. Afirmă că aglutinogenii eritrocitari din sîngele donatorului sunt diluaţi în patul sangvin al pacientului şi nu aglutinează cu aglutininele recipientului
- Dd. Afirmă că aglutininele plasmei din sîngele donatorului sunt diluate în patul sangvin al pacientului şi nu aglutinează cu eritocitelele recipientului
- Ee. Este valabilă în cazul transfuziei unei cantităţi mici de sînge (mai puţin de 500ml)
35CS. Recipient „universal” (conform legii lui Ottenberg) sunt consideraţi deţinătorii:
- Aa. Grupei sangvine I
- Bb. Grupei sangvine II
- Cc. Grupei sangvineIII
- Dd. Grupei sangvine IV
- Ee. Grupei sangvine I şi IV
36CМ. Pentru determinarea factorului Rhesus se utilizează:
- Aa. Metoda cu anticorpi monoclonali anti-D
- Bb. Testul Coombs (testul antiglobulinic indirect)
- Cc. Metoda cu seruri standart anti-Rhesus
- Dd. Reacţia de conglutinare cu folosirea gelatinei
- Ee. Metoda cu anticorpi monoclonali anti-HLA
37CМ. Metoda autohemotransfuziei se efectuează în felul următor:
- Aa. Prelevarea sîngelui bolnavului se efectuează cu cîteva săptămîni pînă la operaţia planificată
- Bb. Se colectează repetat cîte 400-500ml de sînge cu intervalul dintre prelevări de o săptămînă
- Cc. Se colectează repetat cîte 100-200ml de sînge cu intervalul dintre prelevări de 2 zile
- Dd. Ultima prelevare de sînge se efectuează nu mai tîrziu de 12 ore pînă la operaţie
- Ee. Ultima prelevare de sînge se efectuează nu mai tîrziu de 72 ore pînă la operaţie
38CМ. Hemodiluţia normovolemică preoperatorie acută prevede îndeplinirea următoarelor activităţi:
- Aa. Exfuzia a 400-500 ml de sînge a bolnavului cu o săptămînă pînă la intervenţia chirurgicală
- Bb. Exfuzia a 750-1000 ml de sînge a bolnavului nemijlocit înainte de începutul intervenţiei chirurgicale
- Cc. Restabilirea volumului sîngelui prelevat prin administrarea substituienţilor sangvini
- Dd. Restabilirea volumului sîngelui prelevat prin administrarea plasmei de la donator
- Ee. Transfuzia ulterioară a sîngelui colectat bolnavului, intra- sau postoperator
39CМ. Reinfuzia poate fi efectuată în caz de:
- Aa. Hemoragie din ulcer gastric
- Bb. Ruptură post-traumatică a splinei
- Cc. Sarcină extrauterină întreruptă
- Dd. Amputare post-traumatică a extremităţii inferioare
- Ee. Traumatism închis al cutiei toracice cu hemotorax
40CМ. Indicaţi componentele sîngelui folosite în transfuziologie:
- Aa. Concentratul trombocitar
- Bb. Imunoglobulina şi gama-globulinele
- Cc. Trombina liofilizată
- Dd. Plasma proaspăt congelată
- Ee. Concentratul eritrocitar
41CМ. Indicaţi derivatele plasmei folosite în transfuziologie:
- Aa. Plasma proaspăt congelată
- Bb. Soluţia de albumină
- Cc. Trombina liofilizată
- Dd. Imunoglobulina şi gama-globulinele
- Ee. Concentratul eritrocitar
42CS. Indicaţi derivatele plasmei folosite în transfuziologie:
- Aa) Plasma proaspăt congelată
- Bb) Soluţia Ringer
- Cc) Concentratul trombocitar
- Dd) Soluţia Hartmann
- Ee) Crioprecipitatul
43CS. La ce temperatură se păstrează concentratul eritrocitar conservat?
- Aa. 0°C
- Bb. -2-4°C
- Cc. +4+6°C
- Dd. +8+10°C
- Ee. 0+1°C
44CS. La ce nivel al hemoglobinei trasfuzia de concentrat eritrocitar nu este indicată?
- Aa. Mai mult de 60 g/l
- Bb. Mai mult de 70 g/l
- Cc. Mai mult de 80 g/l
- Dd. Mai mult de 90 g/l
- Ee. Mai mult de 100 g/l
45CS. La ce nivel al hemoglobinei trasfuzia de concentrat eritrocitar este indicată în dependenţă de anumite date clinice (starea generală a bolnavului, prezenţa patologiilor concomitente, severitatea hipoxiei)?
- Aa. 40-60 g/l
- Bb. 60-70 g/l
- Cc. 70-100 g/l
- Dd. 100-110 g/l
- Ee. 110-120 g/l
46CМ. Pragul valorii trombocitopeniei la care este indicată transfuzia de concentrat trombocitar este considerat:
- Aa. Nivelul trombocitelor mai jos de 100x109/l (în prezenţa hemoragiei sau riscului acesteia)
- Bb. Nivelul trombocitelor mai jos de 50x109/l (în lipsa hemoragiei sau riscului acesteia)
- Cc. Nivelul trombocitelor mai jos de 50x109/l (în prezenţa hemoragiei sau riscului acesteia)
- Dd. Nivelul trombocitelor mai jos de 100x109/l (independent de prezenţa riscului de hemoragie)
- Ee. Nivelul trombocitelor mai jos de 20x109/l (în absenţa hemoragiei sau riscului acesteia)
47CМ. Transfuzia de plasmă proaspăt congelată:
- Aa. Este necesară pentru restabilirea volumului sîngelui circulant
- Bb. Este necesară pentru profilaxia şi tratamentul coagulopatiilor
- Cc. Se efectuiază după decongelarea şi încălzirea ulterioară pînă la 37°С
- Dd. De regulă, se transfuzează în doza de 15ml la 1kg/masă a corpului bolnavului
- Ee. De regulă, se transfuzează în doza de 5ml la 1kg/masă a corpului bolnavului
48CМ. Soluţiile cristaloide ca substituienţi sangvini se caracterizează prin:
- Aa. După administrarea intravenoasă părăsesc rapid patul vascular şi pătrund în ţesuturi
- Bb. Au capacitatea de a rămîne în patul vascular al pacientului pînă la 8 ore
- Cc. După perfuzia unui litru de soluţii, volumul de sînge circulant creşte cu aproximativ 250 ml
- Dd. În caz de hemoragie, aceste soluţii sunt perfuzate în volum ce depăşeşte de 3 ori volumul apreciat de sînge pierdut
- Ee. În caz de hemoragie, aceste soluţii sunt perfuzate în raport 1:1 la volumul de sînge pierdut
49CМ. Soluţiile coloidale ca substituienţi sangvini se caracterizează prin:
- Aa. După administrarea intravenoasă părăsesc rapid patul vascular şi pătrund în ţesuturi
- Bb. Au capacitatea de a rămîne în patul vascular al pacientului pînă la 8 ore
- Cc. După perfuzia unui litru de soluţii, volumul de sînge circulant creşte cu aproximativ 250 ml
- Dd. În caz de hemoragie, aceste soluţii sunt perfuzate în volum ce depăşeşte de 3 ori volumul apreciat de sînge pierdut
- Ee. În caz de hemoragie, aceste soluţii sunt perfuzate în raport 1:1 la volumul de sînge pierdut
50CM. În ce constă aprecierea valabilităţii sîngelui conservat pentru transfuzie?
- Aa. Examinarea microbiologică a sîngelui donatorului
- Bb. Controlul corespunderii datelor de pe eticheta containerului cu sîngele ce se conţine în aceasta
- Cc. Determinarea factorului rhesus a sîngelui din container
- Dd. Evaluarea vizuală a conţinutului containerului cu sînge
- Ee. Controlul ermetismului containerului cu sînge
51CS. Proba de compatibilitate individuală după sistemul ABO în caz de hemotransfuzie, apreciază reacţia de aglutinare dintre:
- Aa. Eritrocitele recipientului şi serul donatorului
- Bb. Eritrocitele donatorului şi serul recipientului
- Cc. Eritrocitele donatorului şi serul recipientului, în baia de apă la temperatura de 38-40 C
- Dd. Eritrocitele recipientului şi serul donatorului, în baia de apă la temperatura de 38-40 C
- Ee. Eritrocitele recipientului şi leucocitele donatorului
52CS. Ce probă se efectuiază la transfuzia de plasma proaspăt congelată?
- Aa. Nu se efectuiază nici o probă
- Bb. Proba la compatibilitate după grupă
- Cc. Proba la compatibilitate după rezus
- Dd. Proba biologică
- Ee. Proba intradermală, la toleranţa plasmei
53CМ. Conform clasificării contemporane, complicaţiile şi reacţiile post-transfuzionale se divizează în:
- Aa. Acute (imediate)
- Bb. Tardive
- Cc. Amînate
- Dd. Imune
- Ee. Non-imune
54CМ. Către complicaţiile şi reacţiile post-transfuzionale acute non-imune se referă:
- Aa. Reacţiile pirogene
- Bb. Reacţiile febrile antigenice non-hemolitice
- Cc. Şocul hemotransfuzional
- Dd. Leziunea pulmonară acută post-transfuzională sau sindromul “TRALI” (transfusion-related acute lung injury)
- Ee. Supraîncărcarea circulaţiei sau “TACO” (transfusion associated circulatory overload)
55CМ. Către complicaţiile şi reacţiile post-transfuzionale acute non-imune se referă:
- Aa. Sepsisul acut şi şocul endotoxic
- Bb. Intoxicarea cu citrat şi hiperkaliemia
- Cc. Reacţiile alergice (urticaria)
- Dd. Embolia cu aer, trombembolia
- Ee. Reacţiile anafilactice
56CМ. În timpul hemotransfuziei este posibilă contaminarea recipientului cu următoarele infecţii:
- Aa. Virusul imunodeficienţei umane tip 1 şi 2
- Bb. Hepatita virală B şi C
- Cc. Hepatita virală A şi E
- Dd. Sifilis
- Ee. Citomegalovirus
57CM. Către perioadele şocului hemotransfuzional nu se referă:
- Aa. Perioada de şoc propriu-zisă
- Bb. Perioada de oligo şi anurie (insuficienţei renale acute)
- Cc. Perioada de septicotoxemie
- Dd. Perioada de restabilire a diurezei (reconvalescenţei)
- Ee. Perioada stabilizării hemodinamicii
58CM. Indicaţi, care dintre patologiile enumerate se referă la infecţia chirurgicală.
- Aa. Pneumonia acută
- Bb. Hidrosadenita acută
- Cc. Abcesul hepatic
- Dd. Supuraţia plăgii postoperatorii
- Ee. Pielonefrita cronică
59CM. Care dintre procesele infecţioase se referă la infecţia chirurgicală acută specifică?
- Aa. Antraxul
- Bb. Sifilisul
- Cc. Tetanosul
- Dd. Actinomicoza
- Ee. Tuberculoza
60CM. Indicaţi factorii, asocierea cărora duce la dezvoltarea infecţiei chirurgicale.
- Aa. Prezenţa microorganismelor patogene virulente
- Bb. Hiperemia venoasă a ţesuturilor
- Cc. Reacţia de răspuns al organismului la infecţie
- Dd. Bacteriemia tranzitorie
- Ee. Prezenţa porţilor de intrare a infecţiei
61CM. Care dintre caracteristicile microorganismelor determină evoluţia infecţiei chirurgicale?
- Aa. Invazivitatea
- Bb. Virulenţa
- Cc. Gradul de infectare
- Dd. Toxicitatea
- Ee. Sporogenia
62CM. Indicaţi sursele posibile ale infecţiei chirurgicale.
- Aa. Exogenă
- Bb. Prin implantare
- Cc. Prin contact
- Dd. Endogenă
- Ee. Aerogenă
63CS. Indicaţi mecanismul de dezvoltare a hiperemiei tegumentelor în caz de infecţie chirurgicală purulentă a ţesuturilor moi.
- Aa. Accelerarea locală a reacţiilor catabolice, asociată de eliberarea energiei
- Bb. Dilatarea vaselor în urma acţiunii histaminei şi acidozei în focarul inflamator
- Cc. Creşterea permeabilităţii pereţilor vasculari în focarul inflamator şi extravazarea lichidului
- Dd. Acţiunea serotoninei, histaminei asupra receptorilor nervoşi în focarul inflamator şi compresia acestora de către edemul tisular
- Ee. Imbibiţia hemoragică a ţesuturilor moi
64CS. Indicaţi mecanismul de dezvoltare a hipertermiei tegumentelor în caz de infecţie chirurgicală purulentă a ţesuturilor moi.
- Aa. Accelerarea locală a reacţiilor catabolice, asociată de eliberarea energiei
- Bb. Dilatarea vaselor în urma acţiunii histaminei şi acidozei în focarul inflamator
- Cc. Creşterea permeabilităţii pereţilor vasculari în focarul inflamator şi extravazarea lichidului
- Dd. Acţiunea serotoninei, histaminei asupra receptorilor nervoşi în focarul inflamator şi compresia acestora de către edemul tisular
- Ee. Imbibiţia hemoragică a ţesuturilor moi
65CS. Indicaţi mecanismul de dezvoltare a durerii în caz de infecţie chirurgicală purulentă a ţesuturilor moi.
- Aa. Accelerarea locală a reacţiilor catabolice, asociată de eliberarea energiei
- Bb. Dilatarea vaselor în urma acţiunii histaminei şi acidozei în focarul inflamator
- Cc. Creşterea permeabilităţii pereţilor vasculari în focarul inflamator şi extravazarea lichidului
- Dd. Acţiunea serotoninei, histaminei asupra receptorilor nervoşi în focarul inflamator şi compresia acestora de către edemul tisular
- Ee. Imbibiţia hemoragică a ţesuturilor moi
66CS. Caracterul pulsatil al durerii în caz de infecţie chirurgicală a ţesuturilor moi este caracteristic pentru:
- Aa. Faza de infiltraţie
- Bb. Faza de contracţie a plăgii
- Cc. Faza de resorbţie a exudatului inflamator
- Dd. Faza de supuraţie (abcedare)
- Ee. Faza de erupere spontană a abcesului prin tegument
67CS. Ce indică simptomul de fluctuaţie în caz de infecţie chirurgicală a ţesuturilor moi?
- Aa. Formarea unei cavităţi cu conţinut purulent
- Bb. Prezenţa procesului inflamator în stadiul de infiltraţie
- Cc. Prezenţa gazului în ţesuturi
- Dd. Caracterul anaerob neclostridian al infecţiei
- Ee. Implicarea în procesul patologic a organelor subiacente
68CM. Indicaţi modificările caracteristice în analiza generală a sîngelui în caz de infecţie chirurgicală acută.
- Aa. Leucocitoză
- Bb. Trombocitoză
- Cc. Devierea spre stînga în formula leucocitară
- Dd. Accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor
- Ee. Eozinofilie
69CM. Indicaţi metodele paraclinice utilizate în diagnosticul infecţiei chirurgicale acute a ţesuturilor moi:
- Aa. Analiza generală a sîngelui
- Bb. Analiza generală a urinei
- Cc. Examinarea ultrasonografică a ţesuturilor moi
- Dd. Puncţia diagnostică
- Ee. Biopsia
70CM. Indicaţi regiunile corpului în care nu se dezvoltă furunculul.
- Aa. Triunghiul nazo-labial
- Bb. Regiunea cervicală posterioară
- Cc. Suprafaţa palmară a mâinii
- Dd. Peretele abdominal anterior
- Ee. Talpa piciorului (plantei)
71CM. În ce cazuri este indicată spitalizarea bolnavului cu furuncul?
- Aa. În caz de furuncul pe coapsă la un copil de 7 ani
- Bb. În prezenţa furunculului abcedat la un bolnav cu diabet zaharat grav
- Cc. În localizarea furunculului pe talpa piciorului şi imposibilitatea exercitării funcţiei de sprijin de către extremitatea afectată
- Dd. În localizarea furunculului în regiunea triunghiului nazo-labial
- Ee. În cazul suportării patologiei respective în antecedente
72CS. Tromboza sinusului cavernos reprezintă o complicaţie rară, dar foarte severă (şi deseori fatală) a furunculului cu localizare:
- Aa. Pe suprafaţa laterală a nasului sau sub regiunea globului ocular
- Bb. În regiunea temporală sau parietală
- Cc. Pe suprafaţa posterioară a gîtului sau pe spate
- Dd. În regiunea inghinală sau perineală
- Ee. În regiunea axilară sau subclaviculară
73CS. Inflamaţia purulentă a glandelor sudoripare se numeşte:
- Aa. Carbuncul
- Bb. Hidrosalpinx
- Cc. Furuncul
- Dd. Hidrosadenită
- Ee. Dermatită axilară streptococică
74CM. Ce afirmaţii, referitoare la abces, sunt corecte?
- Aa. Temperatura corporală în patologia respectivă de regulă rămîne normală
- Bb. Cavitatea abcesului se formează în centrul infiltratului inflamator
- Cc. Deschiderea şi drenarea abcesului nu conduc la ameliorarea stării bolnavului
- Dd. La examinarea clinică se determină simptomul de fluctuaţie
- Ee. Ascensiunea temperaturii corporale de regulă este asociată cu frison
75CM. Ce afirmaţii, referitoare la flegmon, sunt corecte?
- Aa. Procesul purulent se răspîndeşte de-a lungul spaţiilor interfasciale şi celulare
- Bb. Colecţia purulentă este delimitată de prezenţa capsulei piogene
- Cc. Manifestările intoxicaţiei de regulă nu sunt pronunţate
- Dd. Starea generală a bolnavului rămîne satisfăcătoare
- Ee. Pacienţii necesită spitalizare şi intervenţie chirurgicală urgentă cu anestezie generală sau regională
76CM. Carbunculul se caracterizează prin următoarele semne:
- Aa. De regulă, se dezvoltă în regiunea occipitală şi interscapulară
- Bb. Nu se dezvoltă la bolnavii cu diabet zaharat
- Cc. Pielea de-asupra focarului inflamator nu este schimbată
- Dd. Abcesul are aspect de “fagure”
- Ee. Simptomul de fluctuaţie nu este tipic
77CM. Indicaţi regulile tratamentului chirurgical al carbunculului.
- Aa. Efectuarea unei incizii în cruce
- Bb. Excizia minuţioasă a ţesuturilor necrotice
- Cc. Fiecare dintre abcesele ce au aspectul de “fagure” se va deschide prin incizie separată
- Dd. Plăgile, de regulă, se lasă deschise pentru a se vindeca prin intenţie secundară
- Ee. La finele intervenţiei pe plagă se aplică suturi pentru o vindecare primară
78CM. Indicaţi formele clinice ale erizipelului.
- Aa. Forma flegmonoasă
- Bb. Forma abcedantă
- Cc. Forma buloasă
- Dd. Forma necrotică
- Ee. Forma eritematoasă
79CM. Indicaţi simptomele clinice caracteristice pentru forma eritematoasă a erizipelului.
- Aa. Formarea bulelor, umplute cu lichid seros, pe piele
- Bb. Hiperemia pielii sub forma “limbilor de foc”
- Cc. Formarea sectoarelor de necroză cutanată
- Dd. Hiperemia pielii sub forma “hartei geografice”
- Ee. Simptomul de fluctuaţie
80CS. Mastita puerperală se dezvoltă:
- Aa. În perioada de pubertate
- Bb. În al treilea trimestru de sarcină
- Cc. În perioada de lăuzie
- Dd. În perioada climacterică
- Ee. În primul trimestru de sarcină
81CM. În funcţie de localizare se disting următoarele forme de abcese a glandei mamare:
- Aa. Abces intramamar
- Bb. Abces suprafascial
- Cc. Abces subareolar
- Dd. Abces subpectoral
- Ee. Abces retromamar
82CS. Paraproctita este definită ca:
- Aa. Inflamaţia acută a mucoasei rectului
- Bb. Tromboza nodulilor hemoroidali
- Cc. Hemoragia din rect
- Dd. Infecţia bacteriană a pielii din regiunea perianală
- Ee. Inflamaţia purulentă a ţesutului adipos din jurul rectului (pararectal)
83CM. Indicaţi formele de paraproctită.
- Aa. Buloasă
- Bb. Subcutanată
- Cc. Flegmonoasă
- Dd. Submucoasă
- Ee. Ischio-rectală
84CS. La dezvoltarea abcesului pilonidal (coccigian) contribuie acumularea în cavitatea chistului a:
- Aa. Ţesutului limfoid
- Bb. Maselor fecale
- Cc. Microflorei fungice
- Dd. Părului şi detritului tegumentar
- Ee. Maselor ateromatoase
85CM. Ce afirmaţii caracterizează just abcesul coccigian (pilonidal)?
- Aa. La baza patologiei stă un defect congenital
- Bb. Frecvent recidivează
- Cc. Deseori este multicameral
- Dd. Mai frecvent se întîlneşte la bărbaţii tineri
- Ee. După eruperea spontană a puroiului spre tegument survine vindecarea completă
86CM. Ce afirmaţii caracterizează unghia încarnată?
- Aa. Reprezintă o patologie congenitală
- Bb. Unghia proiemină sub formă de “corp străin”, ce împiedică vindecarea leziunii
- Cc. Se dezvoltă la nivelul halucelui
- Dd. Se dezvoltă la nivelul degetelor mâinii
- Ee. Se explică prin tăierea prea scurtă a colţurilor plăcii unghiale
87CS. Comunicarea patologică între două organe cavitare se numeşte:
- Aa. Fistulă
- Bb. Anastomoză
- Cc. Stomă
- Dd. Chist
- Ee. Perforaţie
88CM. Indicaţi fazele de dezvoltare a escarelor?
- Aa. Faza prereactivă
- Bb. Faza dereglărilor circulatorii
- Cc. Faza leziunilor purulent-necrotice
- Dd. Faza regenerării
- Ee. Faza reactivă
89CS. Termenul “abdomen acut” reprezintă un:
- Aa. Simptom
- Bb. Diagnostic definitiv
- Cc. Sindrom
- Dd. Diagnostic postoperator
- Ee. Toate afirmaţiile sunt corecte
90CM. Diagnosticul de “abdomen acut” serveşte drept:
- Aa. Indicaţie către operaţie urgentă
- Bb. Indicaţie către spitalizarea în staţionarul terapeutic
- Cc. Indicaţie către consultaţia chirurgului
- Dd. Argument către efectuarea măsurilor diagnostice suplimentare
- Ee. Argument către externarea pacientului din staţionar
91CM. Care dintre patologiile ce condiţionează tabloul clinic de “abdomen acut” comportă un caracter inflamator?
- Aa. Apendicita acută
- Bb. Hernia strangulată
- Cc. Pancreatita acută
- Dd. Sarcina extrauterină
- Ee. Ulcerul gastro-duodenal perforat
92CM. Care dintre patologiile ce condiţionează tabloul clinic de “abdomen acut” nu posedă caracter inflamator?
- Aa. Colecistita acută
- Bb. Hernia strangulată
- Cc. Pancreatita acută
- Dd. Tromboza vaselor mezenteriale
- Ee. Apendicita acută
93CM. Care patologii se asociază cu perforaţia de organ cavitar în cavitatea peritoneală?
- Aa. Ruptura spontană a porţiunii abdominale a esofagului
- Bb. Ulcerul duodenal perforat
- Cc. Tromboza vaselor mezenteriale
- Dd. Sarcina extrauterină întreruptă
- Ee. Traumatismul penetrant al intestinului subţire
94CM. Care dintre patologiile ce condiţionează tabloul clinic de “abdomen acut” se referă la sindromul “ocluziei intestinale acute”?
- Aa. Ocluzia intestinală aderenţială a intestinului subţire
- Bb. Hernia strangulată
- Cc. Invaginarea
- Dd. Stenoza piloroduodenală ulceroasă
- Ee. Volvulusul intestinului sigmoid
95CM. Ce patologii se asociază cu hemoragie intraperitoneală?
- Aa. Hemoragia din ulcer gastric
- Bb. Eruperea anevrismului aortei
- Cc. Sarcina extrauterină întreruptă
- Dd. Hemoragia uterină (metroragia)
- Ee. Ruptura traumatică a splinei
96CS. Care dintre patologiile enumerate este tipică pentru pacienţii în vîrsta peste 60 de ani?
- Aa. Ocluzia tumorală a colonului
- Bb. Sarcina extrauterină întreruptă
- Cc. Pancreatita acută
- Dd. Invaginarea intestinului
- Ee. Ulcerul perforat
97CM. Sindromul de “ischemie a extremităţii” este divizat în:
- Aa. Ischemie acută
- Bb. Ischemie subacută
- Cc. Ischemie cronică
- Dd. Ischemie recidivantă
- Ee. Ischemie tranzitorie
98CM. Indicaţi cauzele posibile ale dezvoltării insuficienţei arteriale acute a extremităţii.
- Aa. Trauma arterei magistrale
- Bb. Stenoza lumenului arterial cauzată de o placă aterosclerotică
- Cc. Embolia arterială
- Dd. Tromboza arterială
- Ee. Tromboflebita
99CM. Indicaţi patologiile, ce se manifestă prin sindromul de insuficienţă venoasă cronică a extremităţilor.
- Aa. Phlegmasia cerulea dolens
- Bb. Boala varicoasă
- Cc. Tromboza venoasă acută
- Dd. Afectarea aterosclerotică a arterelor
- Ee. Sindromul posttrombotic
100CM. Indicaţi mecanismele patogenetice ale insuficienţei venoase cronice.
- Aa. Ocluzia completă sau parţială a venelor profunde ale extremităţilor
- Bb. Lezarea sau înlăturarea chirurgicală a venelor superficiale
- Cc. Insuficienţa valvulelor venelor şi refluxul venos
- Dd. Vâscozitatea sporită a sîngelui venos
- Ee. Trombocitoza
Información
- Descripción
- Test sobre Chirurgie 1 part, creado por Яна Акбаш el 20/05/2022.
- Autor
- Яна Акбаш
- Idioma
- English
- Visitas
- 400
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test