neurologie 1-50

Descripción

Test sobre neurologie 1-50, creado por Ludmila Fulga el 26/06/2022.
Ludmila Fulga
Test por Ludmila Fulga, actualizado hace 8 meses
Ludmila Fulga
Creado por Ludmila Fulga hace casi 2 años
619
0

Resumen del Recurso

Pregunta 1

Pregunta
Sunt numite aferenţe semnalele care:
Respuesta
  • Pornesc de la SNC spre periferie
  • Ajung la SNC.
  • Efectuează mişcarea
  • Realizează secreţia glandulară.
  • Nici un răspuns nu este corect.

Pregunta 2

Pregunta
Toate celulele corpului uman sunt capabile de reproducere, cu excepţia:
Respuesta
  • Eritrocitelor
  • Limfocitelor
  • Celulelor nervoase.
  • Hepatocitelor.
  • Trombocitelor.

Pregunta 3

Pregunta
Indicaţi definiţia corectă a sinapsei:
Respuesta
  • Joncţiunea dintre terminaţiile axonale şi alţi neuroni, celule musculare, celule glandulare.
  • Locul unde teaca Schwann vine în contact direct cu neuritul.
  • Un fascicul de fibre nervoase, separate între ele prin ţesut conjunctiv interstiţial
  • O teacă conjunctivă care înconjoară nervul periferic.
  • Nici un răspuns nu este corect.

Pregunta 4

Pregunta
Corpii neuronilor primari ai sensibilităţii sunt situaţi:
Respuesta
  • La baza cornului posterior al măduvei spinării.
  • în ganglionii spinali.
  • în nervul spinal.
  • în plexul regionar.
  • în trunchiul nervului periferic.

Pregunta 5

Pregunta
Indicaţi destinaţia finală a tractului spino-talamic:
Respuesta
  • Nucleii ventro-laterali ai talamusului.
  • Puntea Va rol io.
  • Lemniscul medial.
  • Braţul posterior al capsulei interne
  • Corona radiata.

Pregunta 6

Pregunta
Neuronul III nociceptiv se proiectează pe:
Respuesta
  • Talamusul optic
  • Nucleul caudat.
  • Braţul posterior al capsulei interne
  • Corona radiata.
  • Cortexul cerebral.

Pregunta 7

Pregunta
Durerea centrală apare în leziunile:
Respuesta
  • Nervilor periferici.
  • Tisulare.
  • Receptorilor de durere
  • Locurilor de intrare a fibrelor de durere în măduva spinării.
  • Spino-talamo-corticale.

Pregunta 8

Pregunta
Optzeci la sută din fibrele fasciculului piramidal se încrucişează la nivelul:
Respuesta
  • Coroanei radiate.
  • Genunchiului capsulei interne
  • Pedunculului cerebral.
  • Dintre bulbul rahidian şi măduva spinării.
  • Cordonului lateral al măduvei spinării.

Pregunta 9

Pregunta
Alegeţi descrierea corectă a reflexului Babinski:
Respuesta
  • Extensia halucelui prin aplicarea unei presiuni pe creasta tibiei, de sus în jos.
  • Extensia halucelui la presiunea exercitată pe muşchiul sural
  • Flexie plantară rapidă a degetelor la percuţia plantară a lor.
  • O excitaţie dureroasă în porţiunea distală a unui membru inferior, ce duce la o mişcare de triplă flexie.
  • Excitarea cu acul a marginii externe a plantei produce extensia halucelui, celelalte degete flexându-se şi răsfirându-se (semnul evantaiului).

Pregunta 10

Pregunta
În cadrul sistemului de cinci puncte, mişcările voluntare de forţă normală se apreciază cu:
Respuesta
  • 0 puncte
  • 5 puncte.
  • 1 punct.
  • 4 puncte
  • 3 puncte.

Pregunta 11

Pregunta
Indicaţi structurile care formează sistemul nervos central:
Respuesta
  • Creierul.
  • Măduva spinării.
  • Nervii cranieni.
  • Nervii spinali.
  • Nervii autonomi şi ganglionii acestora.

Pregunta 12

Pregunta
Din punct de vedere morfologic, neuronii se clasifică în:
Respuesta
  • Dendritici.
  • Axonali
  • Unipolari.
  • Bipolari.
  • Multipolari.

Pregunta 13

Pregunta
Indicaţi tipurile de sensibilitate superficială (exteroreceptivă):
Respuesta
  • Doloră.
  • Termică
  • Tactilă.
  • Vibratorie
  • De poziţie şi mişcare a membrelor.

Pregunta 14

Pregunta
Din punct de vedere topografic, deosebim câteva tipuri de dereglare a sensibilităţii:
Respuesta
  • Periferic
  • Segmentar.
  • Conductor
  • Isteric.
  • Astenic

Pregunta 15

Pregunta
Indicaţi nucleii talamusului care primesc informaţia nociceptivă:
Respuesta
  • Anterior.
  • Posterior
  • Lateral.
  • Medial.
  • Ventral.

Pregunta 16

Pregunta
Indicaţi sistemele datorită cărora se realizează motilitatea la om:
Respuesta
  • Sistemul piramidal.
  • Sistemul de percepţie şi de transmitere a durerii.
  • Genomul uman
  • Sistemul extrapiramidal.
  • Motoneuronii periferici situaţi în coarnele anterioare ale măduvei spinării.

Pregunta 17

Pregunta
Analizatorul motor cortical include:
Respuesta
  • Nucleul central
  • Celulele ce îndeplinesc aceeaşi funcţie, situate în alte câmpuri ale cortexului
  • Talamusul
  • Puntea Varolio.
  • Piramidele.

Pregunta 18

Pregunta
În structura arcului reflex intervine:
Respuesta
  • Neuronul inhibitor
  • O cale aferentă senzitivă.
  • Neuronul facilitator.
  • O cale eferentă motorie
  • Un neuron motor situat în coarnele anterioare medulare.

Pregunta 19

Pregunta
Reflexele osteotendinoase pot fi:
Respuesta
  • Normale.
  • Optimale
  • Diminuate.
  • Exagerate.
  • Obnubilate.

Pregunta 20

Pregunta
Sistemul extrapiramidal include:
Respuesta
  • Ariile corticale.
  • Ventriculele cerebrale.
  • Formaţiunile subcorticale.
  • Plexurile regionäre.
  • Formaţiunile din trunchiul cerebral.

Pregunta 21

Pregunta
Hipertonia musculară se caracterizează prin:
Respuesta
  • Fenomenul „lamă de briceag”.
  • La membrele superioare sunt contractaţi flexorii, iar la membrele inferioare - extensorii.
  • Contractura predomină distal, fiind mai exprimată la nivelul mâinii şi piciorului.
  • Se accentuează în timpul unor mişcări active şi mersului, sub influenta frigului, emoţiilor.
  • Creşte în timpul somnului fiziologic.

Pregunta 22

Pregunta
Hipertonia musculară extrapiramidală are următoarele particularităţi:
Respuesta
  • Este ceroasă, globală, generalizată în toate grupele musculare.
  • Predomină proximal.
  • Semnul „lamă de briceag".
  • Exagerează reflexele de postură.
  • Se accentuează sub influenţa frigului, emoţiilor, dar diminuează sub acţiunea unor derivaţi de atropină sau a medicamentelor antiparkinsoniene şi dispare în timpul somnului.

Pregunta 23

Pregunta
Sindromul Parkinson se caracterizează prin:
Respuesta
  • Rigiditate musculară ce poartă caracterul hipertoniei extrapiramidale.
  • Tremurătură cu caracter static.
  • încetinirea mişcărilor voluntare.
  • Mişcări involuntare, bruşte stereotipice, localizate întotdeauna în unul şi acelaşi grup de muşchi.
  • Prezenţa dominantă a unor mişcări involuntare de tip coreic, atetozic, coreo-atetozic, hemibalic sau a unor ticuri şi mioclon

Pregunta 24

Pregunta
Rolul fiziologic al cerebelului se reduce la:
Respuesta
  • Inhibiţia mişcărilor involuntare.
  • Coordonarea mişcărilor necesare pentru staţiune şi mers.
  • Executarea fină superioară a mişcărilor iniţiate de cortexul cerebral.
  • Mişcarea asociată a capului şi globilor oculari.
  • Deglutiţie pentru lichide şi solide.

Pregunta 25

Pregunta
Selectaţi manifestările clinice care pot fi prezente în cazul tulburării funcţiei cerebeloase :
Respuesta
  • Adiadohokinezia.
  • Hipermetria.
  • Hemeralopia.
  • Nistagmusul.
  • Hipotonia musculară.

Pregunta 26

Pregunta
Principalul simptom de afectare a nervului olfactiv este:
Respuesta
  • Anosmia.
  • Hiposmia.
  • Hiperosmia.
  • Dizosmia.
  • Halucinaţiile olfactive

Pregunta 27

Pregunta
Indicaţi centrul reflex al reacţiei pupilare la lumină:
Respuesta
  • Fibrele nervului optic.
  • Tuberculii cvadrigemeni anteriori ai mezencefalului.
  • Nucleul lakubovici.
  • Fibrele nervului oculomotor.
  • Ganglionul ciliar

Pregunta 28

Pregunta
Nervul optic işi ia inceputul din:
Respuesta
  • Celulele bipolare
  • Celulele ganglionare
  • Celulele retinei oculare.
  • Corpul geniculat lateral
  • Tuberculii cvadrigemeni.

Pregunta 29

Pregunta
Axonii căror celule formează nervul optic?
Respuesta
  • „Conurilor” şi „bastonaşelor”.
  • Celulelor bipolare.
  • Celulelor ganglionare.
  • Celulelor din pulvinar thalami.
  • Celulelor din tuberculii cvadrigemeni.

Pregunta 30

Pregunta
Examinarea campului vizual se efectuează cu ajutorul:
Respuesta
  • Unor tabele speciale, alcătuite din litere aranjate in randuri.
  • Perimetrului.
  • Tabelelor Rabkin.
  • Oftalmoscopului.
  • Fotooftalmoscopului.

Pregunta 31

Pregunta
Lipsa capacităţii de diferenţiere a culorilor poartă denumirea de:
Respuesta
  • Daltonism
  • Acromatopsie
  • Amauroză
  • Hemianopsie.
  • Ambliopie.

Pregunta 32

Pregunta
Se numeşte scotom negativ
Respuesta
  • Incapacitatea pacientului de a impărţi in jumătate un ştergar de mărime obişnuită.
  • Incapacitatea deosebirii culorilor roşie şi verde.
  • Lipsa acuităţii vizuale.
  • Diminuarea acuităţii vizuale.
  • Incapacitatea de a observa defectul campului vizual.

Pregunta 33

Pregunta
Dacă acomodarea cristalinului se dereglează, persoana:
Respuesta
  • Nu poate deschide deplin ochiul sau deloc
  • Are strabism divergent.
  • Pierde posibilitatea de a vedea clar obiectele situate la diferite distanţe.
  • Are sindrom altern Weber.
  • Are sindrom altern Benedikt.

Pregunta 34

Pregunta
Se numeşte anizocorie:
Respuesta
  • Afectarea nervului III tip periferic pe partea respectivă şi o hemiplegie centrală pe partea opusă.
  • Lezarea nervului oculomotor tip periferic şi coreoatetoză cu tremor intenţionat pe partea opusă
  • Dilatarea pupilei.
  • Dimensiunile diferite ale pupilelor.
  • ingustarea pupilei.

Pregunta 35

Pregunta
in cazul lezării nervului abducens, apare:
Respuesta
  • Strabismul divergent
  • Strabismul convergent.
  • Anizocoria.
  • Midriaza
  • Mioza.

Pregunta 36

Pregunta
Dintre cele 12 perechi de nervi cranieni sunt pur senzitive perechile:
Respuesta
  • I (nervul olfactiv).
  • II (nervul optic).
  • III (nervul oculomotor)
  • V (nervul trigemen).
  • VIII (nervul acustico-vestibular).

Pregunta 37

Pregunta
Examinarea mirosului se efectuează cu ajutorul următoarelor substanţe:
Respuesta
  • Ulei camforat.
  • Tinctură de mentă.
  • Valeriană.
  • Amoniac.
  • Acid acetic.

Pregunta 38

Pregunta
Reacţia pupilară la lumină (constricţia pupilei) se realizează prin arcul reflex, la care participă următoarele structuri:
Respuesta
  • Fibrele nervului optic.
  • Tuberculii cvadrigemeni anteriori ai mezencefalului.
  • Nucleul lakubovici.
  • Fibrele nervului oculomotor.
  • Muşchiul ciliar.

Pregunta 39

Pregunta
Principalele metode de examinare a nervului optic sunt:
Respuesta
  • Controlul acuităţii vizuale.
  • Controlul campului vizual
  • Verificarea capacităţii de diferenţiere a culorilor.
  • Controlul dimensiunilor şi formei pupilei.
  • Examenul fundului de ochi.

Pregunta 40

Pregunta
Hemianopsiile omonime apar in cazul lezării:
Respuesta
  • Nervului optic.
  • Tractului optic.
  • Corpului geniculat lateral.
  • Chiasmei optice.

Pregunta 41

Pregunta
Nervul oculomotor (perechea a lll-a) inervează muşchii externi ai globilor oculari, cu excepţia muşchiului:
Respuesta
  • Extern drept.
  • Oblic superior.
  • Superior drept.
  • Intern drept.
  • Oblic inferior.

Pregunta 42

Pregunta
Indicaţi manifestările posibile in cazul leziunii izolate a nervului trohlear:
Respuesta
  • Dilatarea pupilei
  • Pareza muşchiului ridicător al pleoapei superioare.
  • Anizocoria.
  • Limitarea mişcărilor globului ocular in jos şi in afară.
  • Bolnavul acuză diplopie la privire pe verticală in jos şi puţin intr-o parte.

Pregunta 43

Pregunta
Examinarea nervilor oculomotori se face in felul următor:
Respuesta
  • Se precizează dacă bolnavii nu au dereglări de acuitate vizuală.
  • Se apreciază dimensiunile fantelor palpebrale şi ale pupilelor.
  • Se examinează reflexul fotomotor direct şi consensual.
  • Se efectuează examenul motilităţii oculare, propunandu-i-se pacientului să urmărească mişcările ciocănaşului neurologic.
  • Se examinează mişcările de convergenţă ale globilor oculari.

Pregunta 44

Pregunta
Indicaţi manifestările clinice ce se instalează in cazul leziunii periferice a nervului oculomotor comun (perechea a IIl-a):
Respuesta
  • Rămane conservat reflexul fotomotor.
  • Apare paralizia periferică completă a muşchilor globilor oculari.
  • Tulburări ale motilităţii pupilare.
  • in cele mai dese cazuri sunt afectaţi şi alţi nervi cranieni
  • Răman conservate reflexele de acomodare la lumină şi la distanţă.

Pregunta 45

Pregunta
Simptome de lezare a nervului facial sunt:
Respuesta
  • Paralizia muşchilor mimici.
  • Lagoftalmia (ochiul nu poate fi inchis complet)
  • Manifestarea „Charles Bell".
  • Lăcrimarea abundentă.
  • Strabismul divergent.

Pregunta 46

Pregunta
Metoda de examinare a părţii vestibulare a nervului VIII cuprinde:
Respuesta
  • Mai intai, se precizează dacă pacientul nu acuză hipoacuzie sau dacă nu are zgomote in cap sau in urechi.
  • Se determină apariţia nistagmusului.
  • Probele rotative (scaunul Barany).
  • Proba calorică.
  • Proba galvanică

Pregunta 47

Pregunta
Lezarea aparatului vestibular, a labirintului, a părţii vestibulare a nervului VIII sau a nucleului său conduce la apariţia:
Respuesta
  • Vertijului.
  • Depresiei.
  • Nistagmusului.
  • Răului de mare.
  • Dereglărilor de echilibru şi coordonare a mişcărilor.

Pregunta 48

Pregunta
Indicaţi muşchii inervaţi de nervul accesor (perechea a Xl-a):
Respuesta
  • Muşchii coardei vocale.
  • Muşchii vălului palatin şi constrictori ai faringelui
  • Muşchiul sternocleidomastoidian.
  • Muşchii stilogloşi.
  • Muşchiul trapezoid.

Pregunta 49

Pregunta
Metoda de examinare a nervului hipoglos cuprinde:
Respuesta
  • Bolnavului i se propune să deschidă gura.
  • Se determină poziţia limbii in cavitatea bucală.
  • Se determină troficitatea vălului palatin.
  • Se determină troficitatea limbii.
  • Bolnavul este rugat să scoată limba din cavitatea bucală.

Pregunta 50

Pregunta
Indicaţi simptomele clinice de lezare a nervului hipoglos:
Respuesta
  • Capul bolnavului este intors spre partea lezată.
  • Se observă o atrofie a hemilimbii.
  • Mucoasa hemilimbii este zbarcită.
  • Se atestă fibrilaţii musculare ale limbii.
  • Anartrie
Mostrar resumen completo Ocultar resumen completo

Similar

Práctica de Biología para la Prepa 1
Raúl Fox
Clothing Flashcards
Francisco Ochoa
Welcome to GoConqr!
maya velasquez
Indicadores y parámetros básicos en los sistemas de manufactura
itsel_quistian14
Rol del profesor y del estudiante dentro del aprendizaje
Rita Serrano
Reclutamiento del Personal
santiago06_
ELEMENTOS DE LA EPISTEMOLOGÍA DE ENFERMERÍA
naye19052012
Cáncer de Mama
Luz Moor
Tipos de Investigación Científica
Karen Dubón