Test
neurologie 1-50
Crea una cuenta gratis para terminar este test
Guarda tu progreso y consulta tu resultado final.
¿Ya tienes cuenta? Inicia sesión
Preguntas del test (50)
1Sunt numite aferenţe semnalele care:
- APornesc de la SNC spre periferie
- BAjung la SNC.
- CEfectuează mişcarea
- DRealizează secreţia glandulară.
- ENici un răspuns nu este corect.
2Toate celulele corpului uman sunt capabile de reproducere, cu excepţia:
- AEritrocitelor
- BLimfocitelor
- CCelulelor nervoase.
- DHepatocitelor.
- ETrombocitelor.
3Indicaţi definiţia corectă a sinapsei:
- AJoncţiunea dintre terminaţiile axonale şi alţi neuroni, celule musculare, celule glandulare.
- BLocul unde teaca Schwann vine în contact direct cu neuritul.
- CUn fascicul de fibre nervoase, separate între ele prin ţesut conjunctiv interstiţial
- DO teacă conjunctivă care înconjoară nervul periferic.
- ENici un răspuns nu este corect.
4 Corpii neuronilor primari ai sensibilităţii sunt situaţi:
- ALa baza cornului posterior al măduvei spinării.
- Bîn ganglionii spinali.
- Cîn nervul spinal.
- Dîn plexul regionar.
- Eîn trunchiul nervului periferic.
5Indicaţi destinaţia finală a tractului spino-talamic:
- ANucleii ventro-laterali ai talamusului.
- BPuntea Va rol io.
- CLemniscul medial.
- DBraţul posterior al capsulei interne
- ECorona radiata.
6Neuronul III nociceptiv se proiectează pe:
- ATalamusul optic
- BNucleul caudat.
- CBraţul posterior al capsulei interne
- DCorona radiata.
- ECortexul cerebral.
7Durerea centrală apare în leziunile:
- ANervilor periferici.
- BTisulare.
- CReceptorilor de durere
- DLocurilor de intrare a fibrelor de durere în măduva spinării.
- ESpino-talamo-corticale.
8Optzeci la sută din fibrele fasciculului piramidal se încrucişează la nivelul:
- ACoroanei radiate.
- BGenunchiului capsulei interne
- CPedunculului cerebral.
- DDintre bulbul rahidian şi măduva spinării.
- ECordonului lateral al măduvei spinării.
9Alegeţi descrierea corectă a reflexului Babinski:
- AExtensia halucelui prin aplicarea unei presiuni pe creasta tibiei, de sus în jos.
- BExtensia halucelui la presiunea exercitată pe muşchiul sural
- CFlexie plantară rapidă a degetelor la percuţia plantară a lor.
- DO excitaţie dureroasă în porţiunea distală a unui membru inferior, ce duce la o mişcare de triplă flexie.
- EExcitarea cu acul a marginii externe a plantei produce extensia halucelui, celelalte degete flexându-se
şi răsfirându-se (semnul evantaiului).
10În cadrul sistemului de cinci puncte, mişcările voluntare de forţă normală se apreciază cu:
- A0 puncte
- B5 puncte.
- C1 punct.
- D4 puncte
- E3 puncte.
11Indicaţi structurile care formează sistemul nervos central:
- ACreierul.
- BMăduva spinării.
- CNervii cranieni.
- DNervii spinali.
- ENervii autonomi şi ganglionii acestora.
12Din punct de vedere morfologic, neuronii se clasifică în:
- ADendritici.
- BAxonali
- CUnipolari.
- DBipolari.
- EMultipolari.
13Indicaţi tipurile de sensibilitate superficială (exteroreceptivă):
- ADoloră.
- BTermică
- CTactilă.
- DVibratorie
- EDe poziţie şi mişcare a membrelor.
14Din punct de vedere topografic, deosebim câteva tipuri de dereglare a sensibilităţii:
- APeriferic
- BSegmentar.
- CConductor
- DIsteric.
- EAstenic
15Indicaţi nucleii talamusului care primesc informaţia nociceptivă:
- AAnterior.
- BPosterior
- CLateral.
- DMedial.
- EVentral.
16 Indicaţi sistemele datorită cărora se realizează motilitatea la om:
- ASistemul piramidal.
- BSistemul de percepţie şi de transmitere a durerii.
- CGenomul uman
- DSistemul extrapiramidal.
- EMotoneuronii periferici situaţi în coarnele anterioare ale măduvei spinării.
17Analizatorul motor cortical include:
- ANucleul central
- BCelulele ce îndeplinesc aceeaşi funcţie, situate în alte câmpuri ale cortexului
- CTalamusul
- DPuntea Varolio.
- EPiramidele.
18 În structura arcului reflex intervine:
- ANeuronul inhibitor
- BO cale aferentă senzitivă.
- CNeuronul facilitator.
- DO cale eferentă motorie
- EUn neuron motor situat în coarnele anterioare medulare.
19Reflexele osteotendinoase pot fi:
- ANormale.
- BOptimale
- CDiminuate.
- DExagerate.
- EObnubilate.
20Sistemul extrapiramidal include:
- AAriile corticale.
- BVentriculele cerebrale.
- CFormaţiunile subcorticale.
- DPlexurile regionäre.
- EFormaţiunile din trunchiul cerebral.
21Hipertonia musculară se caracterizează prin:
- AFenomenul „lamă de briceag”.
- BLa membrele superioare sunt contractaţi flexorii, iar la membrele inferioare - extensorii.
- CContractura predomină distal, fiind mai exprimată la nivelul mâinii şi piciorului.
- DSe accentuează în timpul unor mişcări active şi mersului, sub influenta frigului, emoţiilor.
- ECreşte în timpul somnului fiziologic.
22Hipertonia musculară extrapiramidală are următoarele particularităţi:
- AEste ceroasă, globală, generalizată în toate grupele musculare.
- BPredomină proximal.
- CSemnul „lamă de briceag".
- DExagerează reflexele de postură.
- ESe accentuează sub influenţa frigului, emoţiilor, dar diminuează sub acţiunea unor derivaţi de
atropină sau a medicamentelor antiparkinsoniene şi dispare în timpul somnului.
23Sindromul Parkinson se caracterizează prin:
- ARigiditate musculară ce poartă caracterul hipertoniei extrapiramidale.
- BTremurătură cu caracter static.
- Cîncetinirea mişcărilor voluntare.
- DMişcări involuntare, bruşte stereotipice, localizate întotdeauna în unul şi acelaşi grup de muşchi.
- EPrezenţa dominantă a unor mişcări involuntare de tip coreic, atetozic, coreo-atetozic, hemibalic sau a unor
ticuri şi mioclon
24Rolul fiziologic al cerebelului se reduce la:
- AInhibiţia mişcărilor involuntare.
- BCoordonarea mişcărilor necesare pentru staţiune şi mers.
- CExecutarea fină superioară a mişcărilor iniţiate de cortexul cerebral.
- DMişcarea asociată a capului şi globilor oculari.
- EDeglutiţie pentru lichide şi solide.
25Selectaţi manifestările clinice care pot fi prezente în cazul tulburării funcţiei cerebeloase :
- AAdiadohokinezia.
- BHipermetria.
- CHemeralopia.
- DNistagmusul.
- EHipotonia musculară.
26Principalul simptom de afectare a nervului olfactiv este:
- AAnosmia.
- BHiposmia.
- CHiperosmia.
- DDizosmia.
- EHalucinaţiile olfactive
27Indicaţi centrul reflex al reacţiei pupilare la lumină:
- AFibrele nervului optic.
- BTuberculii cvadrigemeni anteriori ai mezencefalului.
- CNucleul lakubovici.
- DFibrele nervului oculomotor.
- EGanglionul ciliar
28Nervul optic işi ia inceputul din:
- ACelulele bipolare
- BCelulele ganglionare
- CCelulele retinei oculare.
- DCorpul geniculat lateral
- ETuberculii cvadrigemeni.
29Axonii căror celule formează nervul optic?
- A„Conurilor” şi „bastonaşelor”.
- BCelulelor bipolare.
- CCelulelor ganglionare.
- DCelulelor din pulvinar thalami.
- ECelulelor din tuberculii cvadrigemeni.
30Examinarea campului vizual se efectuează cu ajutorul:
- AUnor tabele speciale, alcătuite din litere aranjate in randuri.
- BPerimetrului.
- CTabelelor Rabkin.
- DOftalmoscopului.
- EFotooftalmoscopului.
31Lipsa capacităţii de diferenţiere a culorilor poartă denumirea de:
- ADaltonism
- BAcromatopsie
- CAmauroză
- DHemianopsie.
- EAmbliopie.
32Se numeşte scotom negativ
- AIncapacitatea pacientului de a impărţi in jumătate un ştergar de mărime obişnuită.
- BIncapacitatea deosebirii culorilor roşie şi verde.
- CLipsa acuităţii vizuale.
- DDiminuarea acuităţii vizuale.
- EIncapacitatea de a observa defectul campului vizual.
33Dacă acomodarea cristalinului se dereglează, persoana:
- ANu poate deschide deplin ochiul sau deloc
- BAre strabism divergent.
- CPierde posibilitatea de a vedea clar obiectele situate la diferite distanţe.
- DAre sindrom altern Weber.
- EAre sindrom altern Benedikt.
34Se numeşte anizocorie:
- AAfectarea nervului III tip periferic pe partea respectivă şi o hemiplegie centrală pe partea opusă.
- BLezarea nervului oculomotor tip periferic şi coreoatetoză cu tremor intenţionat pe partea opusă
- CDilatarea pupilei.
- DDimensiunile diferite ale pupilelor.
- Eingustarea pupilei.
35 in cazul lezării nervului abducens, apare:
- AStrabismul divergent
- BStrabismul convergent.
- CAnizocoria.
- DMidriaza
- EMioza.
36Dintre cele 12 perechi de nervi cranieni sunt pur senzitive perechile:
- AI (nervul olfactiv).
- BII (nervul optic).
- CIII (nervul oculomotor)
- DV (nervul trigemen).
- EVIII (nervul acustico-vestibular).
37Examinarea mirosului se efectuează cu ajutorul următoarelor substanţe:
- AUlei camforat.
- BTinctură de mentă.
- CValeriană.
- DAmoniac.
- EAcid acetic.
38Reacţia pupilară la lumină (constricţia pupilei) se realizează prin arcul reflex, la care participă
următoarele structuri:- AFibrele nervului optic.
- BTuberculii cvadrigemeni anteriori ai mezencefalului.
- CNucleul lakubovici.
- DFibrele nervului oculomotor.
- EMuşchiul ciliar.
39Principalele metode de examinare a nervului optic sunt:
- AControlul acuităţii vizuale.
- BControlul campului vizual
- CVerificarea capacităţii de diferenţiere a culorilor.
- DControlul dimensiunilor şi formei pupilei.
- EExamenul fundului de ochi.
40Hemianopsiile omonime apar in cazul lezării:
- ANervului optic.
- BTractului optic.
- CCorpului geniculat lateral.
- DChiasmei optice.
41Nervul oculomotor (perechea a lll-a) inervează muşchii externi ai globilor oculari, cu excepţia
muşchiului:- AExtern drept.
- BOblic superior.
- CSuperior drept.
- DIntern drept.
- EOblic inferior.
42Indicaţi manifestările posibile in cazul leziunii izolate a nervului trohlear:
- ADilatarea pupilei
- BPareza muşchiului ridicător al pleoapei superioare.
- CAnizocoria.
- DLimitarea mişcărilor globului ocular in jos şi in afară.
- EBolnavul acuză diplopie la privire pe verticală in jos şi puţin intr-o parte.
43Examinarea nervilor oculomotori se face in felul următor:
- ASe precizează dacă bolnavii nu au dereglări de acuitate vizuală.
- BSe apreciază dimensiunile fantelor palpebrale şi ale pupilelor.
- CSe examinează reflexul fotomotor direct şi consensual.
- DSe efectuează examenul motilităţii oculare, propunandu-i-se pacientului să urmărească mişcările
ciocănaşului neurologic. - ESe examinează mişcările de convergenţă ale globilor oculari.
44Indicaţi manifestările clinice ce se instalează in cazul leziunii periferice a nervului oculomotor comun
(perechea a IIl-a):- ARămane conservat reflexul fotomotor.
- BApare paralizia periferică completă a muşchilor globilor oculari.
- CTulburări ale motilităţii pupilare.
- Din cele mai dese cazuri sunt afectaţi şi alţi nervi cranieni
- ERăman conservate reflexele de acomodare la lumină şi la distanţă.
45Simptome de lezare a nervului facial sunt:
- AParalizia muşchilor mimici.
- BLagoftalmia (ochiul nu poate fi inchis complet)
- CManifestarea „Charles Bell".
- DLăcrimarea abundentă.
- EStrabismul divergent.
46Metoda de examinare a părţii vestibulare a nervului VIII cuprinde:
- AMai intai, se precizează dacă pacientul nu acuză hipoacuzie sau dacă nu are zgomote in cap sau in urechi.
- BSe determină apariţia nistagmusului.
- CProbele rotative (scaunul Barany).
- DProba calorică.
- EProba galvanică
47Lezarea aparatului vestibular, a labirintului, a părţii vestibulare a nervului VIII sau a nucleului său
conduce la apariţia:- AVertijului.
- BDepresiei.
- CNistagmusului.
- DRăului de mare.
- EDereglărilor de echilibru şi coordonare a mişcărilor.
48Indicaţi muşchii inervaţi de nervul accesor (perechea a Xl-a):
- AMuşchii coardei vocale.
- BMuşchii vălului palatin şi constrictori ai faringelui
- CMuşchiul sternocleidomastoidian.
- DMuşchii stilogloşi.
- EMuşchiul trapezoid.
49Metoda de examinare a nervului hipoglos cuprinde:
- ABolnavului i se propune să deschidă gura.
- BSe determină poziţia limbii in cavitatea bucală.
- CSe determină troficitatea vălului palatin.
- DSe determină troficitatea limbii.
- EBolnavul este rugat să scoată limba din cavitatea bucală.
50Indicaţi simptomele clinice de lezare a nervului hipoglos:
- ACapul bolnavului este intors spre partea lezată.
- BSe observă o atrofie a hemilimbii.
- CMucoasa hemilimbii este zbarcită.
- DSe atestă fibrilaţii musculare ale limbii.
- EAnartrie
Información
- Descripción
- Test sobre neurologie 1-50, creado por Ludmila Fulga el 26/06/2022.
- Autor
- Ludmila Fulga
- Idioma
- English
- Visitas
- 1.347
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test