Test
anatomy 200-250
Preguntas del test (50)
1CS. În jurul căror axe sunt posibile mișcări în articulatio talocruralis?
- AА. Axis transversalis
- BB. Axis sagittalis
- CC. Axis verticalis
- DD. Axis obliquus
- EE. Axis horizontalis
2CS. Ce formă au articulationes tarsometatarsales?
А. Articulatio spheroidea
B. Articulatio sellaris
C. Ginglymus
D. Articulatio plana
E. Articulatio ellipsoidea.- AА. Articulatio spheroidea
- BB. Articulatio sellaris
- CC. Ginglymus
- DD. Articulatio plana
- EE. Articulatio ellipsoidea.
3CS. Element al artiuclației Chopart:
- AA. Ligamentul deltoid
- BB. Ligamentele colaterale
- CC. Ligamentul lateral
- DD. Ligamentul cuneometatarsian interosos medial
- EE. Ligamentul bifurcat.
4CM. Articulaţia sacroiliacă:
- AA. Este formată de feţele articulare auriculare ale sacrului şi coxalului
- BB. Capsula articulară este liberă şi rezistentă
- CC. Cartilajul articular pe osul coxal este mai gros decât de pe sacru
- DD. Dintre ligamentele sacroiliace cel interosos este cel mai puternic
- EE. Prezintă o amfiartroză.
5CM. Simfiza pubiană:
- AA. Este o hemiartroză formată între oasele pubiene
- BB. Discul fibrocartilaginos interpubian este mai masiv la bărbaţi
- CC. Înălţimea simfizei este mai mare la femei
- DD. Mişcările sunt posibile la femei în timpul naşterii
- EE. Este fixată de ligamentul pubian superior şi ligamentul arcuat al pubisului.
6CM. Bazinul în ansamblu:
- AA. Constituie un inel osos
- BB. Bazinul mare alcătuieşte partea inferioară a cavităţii abdominale
- CC. Orificiul sciatic mare este delimitat de incizura schiatică mare şi ligamentul sacrotuberal
- DD. Orificiul sciatic mic este format de incizura schiatică mică şi ligamentul sacrospinal
- EE. În poziţie anatomică apertura superioară a bazinului la femei formează cu planul orizontal un
unghi (50-550
).
7CM. Linia terminală traversează:
- AA. Promontoriul
- BB. Creasta iliacă
- CC. Linia arcuată
- DD. Creasta pubică
- EE. Marginea superioară a simfizei pubiene.
8CM. Limitele aperturii inferioare a bazinului includ:
- AA. Coccisul
- BB. Ligamentele sacrospinale
- CC. Tuberozităţile sciatice
- DD. Ramurile sciatice şi pubiene inferioare
- EE. Simfiza pubiană.
9CM. Articulaţia coxofemurală:
- AA. Este formată de capul femurului şi acetabul
- BB. Bureletul acetabular constă din cartilaj hialinic
- CC. Capsula articulară se fixează de bureletul acetabular
- DD. Colul femural se află în interiorul cavităţii articulare (parţial)
- EE. Aparatul de fixare include ligamente extraarticulare, intracapsulare, intraarticulare.
10CM. Indicați ligamentele intraarticulare ale articulației coxofemurale:
- AА. Zona orbicularis
- BB. Ligamentum iliofemorale
- CC. Ligamentum transversum acetabuli
- DD. Ligamentum capitis femoris
- EE. Ligamentum pubofemorale.
11CM. Ce mișcări sunt posibile în articulația coxofemurală?
- AА. Flexio et extensio
- BB. Adductio et abductio
- CC. Rotatio
- DD. Circumductio
- EE. Oppositio et reppositio.
12CM. Articulaţia genunchiului:
- AA. Feţele articulare sunt extinse, incongruente
- BB. Este constituită din articulaţia femurotibială şi patelofemurală
- CC. Capsula fibroasă se inseră distanţat de marginile cartilajelor articulare ale tibiei
- DD. Stabilitatea ei depinde de ligamentele, muşchii şi tendoanele din jurul articulaţiei
- EE. Este o diartroză uniaxială.
13CM. Elementele intraarticulare ale articulaţiei genunchiului:
- AA. Ligamentele cruciate sunt localizate în afara cavităţii sinoviale
- BB. Ligamentul cruciat anterior este mai slab decât cel posterior
- CC. Ligamentul cruciat posterior previne deplasarea posterioară a femurului pe tibie şi hiperextensia
genunchiului - DD. Ligamentul cruciat posterior previne hiperflexia genunchiului
- EE. Ligamentul cruciat anterior este factorul principal de stabilizare a femurului în poziţia de flexie
sub influenţa masei corpului.
14CM. Bursele sinoviale ale articulatiei genunchiului:
- AA. Infrarotuliană profundă
- BB. Laterorotuliană
- CC. Subcutanată prerotuliană
- DD. Retrorotuliană
- EE. Suprarotuliană.
15CM. Ce porțiuni comportă ligamentul medial (deltoid) al articulatio talocruralis?
- AА. Pars tibionavicularis
- BB. Pars tibiocalcanea
- CC. Pars tibiotalaris anterior
- DD. Pars tibiotalaris posterior
- EE. Pars tibiofibularis.
16CM. Meniscurile:
- AA. Contribuie la congruenţa feţelor articulare şi amortizare
- BB. Marginile externe ale lor se unesc cu capsula articulară
- CC. Marginile interne ale lor sunt libere
- DD. Cel medial are formă semilunară
- EE. Cel lateral este aproape circular, mai mic şi mai mobil decât cel medial.
17CM. Articulaţia tibiofibulară:
- AA. Faţa articulară a capului fibular este mai mare ca cea posterolaterală a condilului lateral al tibiei
- BB. Capsula ei se inseră pe marginea feţelor articulare
- CC. Este consolidată de ligamentele intracapsulare ale capului fubular (anterior şi posterior)
- DD. Este o amfiartroză
- EE. Cavitatea ei articulară comunică cu cea a genunchiului.
18CM. Joncţiunea tibiofibulară distală:
- AA. Integritatea sindesmozei tibiofibulare distale este esenţială pentru stabilitatea articulaţiei talocrurale
- BB. Area rugoasă triunghiulară a maleolei laterale se uneşte cu incizura fibulară de pe extremitatea
distală a tibiei - CC. E consolidată de ligamentul interosos şi 2 ligamente tibiofibulare (anterior şi posterior)
- DD. Reprezintă o diartroză combinată
- EE. Membrana interosoasă participă la consolidarea ei.
19. CM. Articulaţia talocrurală:
- AA. Este formată de feţe articulare a trei (3) oase
- BB. Capsula articulară a ei este fină, întărită de ligamente puternice
- CC. Capsula se inseră pe marginea feţelor articulare
- DD. Membrana sinovială este laxă
- EE. Cavitatea sinovială se extinde deseori superior între ligamentele tibiofibulare.
20CM. Elementele de consolidare a articulaţiei talocrurale:
- AA. Ligamentul colateral lateral compus din 5 porţiuni
- BB. Ligamentul talofibular anterior, extins între maleola laterală şi colul talar
- CC. Ligamentul talofibular posterior, extins de la maleola laterală până la tuberculul talar lateral r
- DD. Ligamentul calcaneofibular localizat între vârful maleolei laterale şi faţa laterală a calcaneului
- EE. Ligamentul colateral medial care porneşte de la maleola medială şi se inseră pe talus, calcaneu
şi osul navicular.
21CM. Ce articulații participă la formarea articulatio tarsi transversa?
- AА. Articulatio calcaneocuboidea
- BB. Articulatio subtalaris
- CC. Articulatio cuneonavicularis
- DD. Articulatio talocalcaneonavicularis
- EE. Articulatio talonavicularis.
22CM. Ce ligamente fortifică articulatio tarsi transversa?
- AА. Ligamentum talonaviculare
- BB. Ligamentum calcaneonaviculare
- CC. Ligamentum calcaneocuboideum
- DD. Ligamentum calcaneocuboideum plantare
- EE. Ligmentum plantare longum.
23CM. Articulaţiile piciorului:
- AA. Articulaţia Chopart este cea mai mobilă articulaţie a piciorului
- BB. Articulaţia transversală a tarsului include articulaţiile talonaviculară şi calcaneocuboidă
- CC. Mişcările principale în articulaţia transversală a tarsului şi cea subtalară sunt: inversia şi
eversia - DD. În articulaţia subtalară se realizează mişcări de adducţie şi abducţie a piciorului
- EE. Prin sinusul tarsului trece tendonul unui muşchi.
24CM. Ligamentele articulaţiilor piciorului:
A. Ligamentul plantar lung - cel mai puternic dintre ligamentele piciorului
B. Ligamentul plantar lung începe pe faţa laterală a calcaneului şi se inseră pe bazele oaselor
metatarsiene II-V
C. Ligamentul-cheie al articulaţiei Chopart este ligamentul bifurcat
D. Ligamentul bifurcat este alcătuit din 2 porţiuni: calcaneonaviculară şi calcaneocuneiformă
E. Cele mai puternice ligamente sunt pe faţa plantară.- AA. Ligamentul plantar lung - cel mai puternic dintre ligamentele piciorului
- BB. Ligamentul plantar lung începe pe faţa laterală a calcaneului şi se inseră pe bazele oaselor
metatarsiene II-V - CC. Ligamentul-cheie al articulaţiei Chopart este ligamentul bifurcat
- DD. Ligamentul bifurcat este alcătuit din 2 porţiuni: calcaneonaviculară şi calcaneocuneiformă
- EE. Cele mai puternice ligamente sunt pe faţa plantară.
25CM. Articulaţiile tarsometatarsiene şi intermetatarsiene:
- AA. Sunt 3 articulaţii tarsometatarsiene compuse, izolate una de alta
- BB. Sunt consolidate prin ligamentele tarsometatarsiene dorsale, plantare şi interosoase
- CC. Ligamentul tarsometatarsian interosos lateral reprezintă cheia articulaţiei Lisfranc
- DD. Articulaţiile intermetatarsiene sunt plane
- EE. Orientarea tuturor ligamentelor dorsale, plantare şi interosoase este transversală.
26CM. Indicați formațiunile anatomice care susțin bolta piciorului:
- AА. Ligamentum tarsi interossea
- BB. Ligamentum plantare longum
- CC. Ligamentum calcaneonaviculare plantare
- DD. Ligamentum bifurcatum
- EE. Ligamenta plantaria.
27CM. Care ligamente întăresc bolta transversală a piciorului?
- AА. Aponeurosis plantaris
- BB. Ligamenta metatarsea interossea
- CC. Ligamentum plantare longum
- DD. Ligamentum metatarseum transversum profundum
- EE. Ligamenta collateralia.
28CM. Articulaţiile metatarsofalangiene şi interfalangiene:
- AA. Ligamentul transversal profund al metatarsului uneşte capetele tuturor oaselor metatarsiene
- BB. Articulaţiile metatarsofalangiene sunt pluriaxiale
- CC. Mişcările de flexie şi extensie în articulaţiile metatarsofalangiene sunt mai reduse decât cele de
abducţie şi adducţie - DD. Articulaţiile interfalangiene sunt trohleare, uniaxiale
- EE. Articulaţiile interfalangiene sunt consolidate de ligamentele colaterale şi dorsale.
29CM. Articulaţii uniaxiale:
- AA. Articulația şoldului
- BB. Articulațiile interfalangiene
- CC. Articulația genunchiului
- DD. Articulația subtalară
- EE. Articulația calcaneocuboidă.
30CM. Articulaţii multiaxiale:
- AA. Articulația sacroiliacă
- BB. Articulația şoldului
- CC. Articulația genunchiului
- DD. Articulația tibiofibulară proximală
- EE. Articulația talocrurală
31CM. Amfiartroze:
- AA. Articulația sacroiliacă
- BB. Articulația şoldului
- CC. Articulația talocrurală
- DD Articulația subtalară
- EE. Articulația calcaneocuboidă
32CM. Articulaţii simple:
- AA. Articulația tibiofibulară proximală
- BB Articulația talocrurală
- CC. Articulația subtalară
- DD. Articulația sacroiliacă
- EE. Articulațiiile interfalangiene
33CM. Articulaţii compuse:
- AA Articulațiile interfalangiene
- BB. Articulația genunchiului
- CC. Articulația talocrurală
- DD. Articulația subtalară
- EE. Articulația cuneonaviculare
34CM. Articulaţii complexe:
- AA. Articulația sternoclaviculară
- BB. Articulația calcaneocuboidă
- CC. Articulația genunchiului
- DD. Articulația tibiofibulară proximală
- EE. Articulația talocrurală
35CM. Elemente ale articulației coxofemurale:
- AA. Ligamentul deltoid
- BB. Ligamentul transversal al acetabulului
- CC. Ligamentele colaterale
- DD. Ligamentul sacrospinal
- EE. Burelet fibrocartilaginos.
36CM. Elemente ale articulației genunchiului:
- AA. Ligamentele colaterale
- BB. Ligamentul lateral
- CC. Ligamentul cruciat
- DD. Ligamentul bifurcat
- EE. Ligamentul popliteu arcuat.
37CM. Elemente ale articulației talocrurale:
- AA. Ligamentul deltoid
- BB. Ligamentele colaterale
- CC. Ligamentul calcaneofibular
- DD. Ligamentul cruciat
- EE. Ligamentele tibiofibulare anterior şi posterior.
38CS. Dispozitive auxiliare ale muşchilor sunt:
- AA. Aponevrozele
- BB. Tendoanele
- CC. Plicele sinoviale
- DD. Venterele musculare
- EE. Tecile sinoviale.
39CS. Centrul tendinos al diafragmului prezintă:
- AA. Hiatul aortic
- BB. Spaţiul sternocostal
- CC. Orificiul venei cave inferioare
- DD. Hiatul esofagian
- EE. Trigonul lombocostal.
40CS. Funcţiile muşchilor spatelui:
- AA. Mușchii romboizi coboară şi rotesc scapula în exterior
- BB. Mușchiul dinţat posterior superior este expirator
- CC. În contracţie simultană muşchii dinţaţi posteriori devin inspiratori
- DD. Mușchiul splenius al capului în contracţie unilaterală provoacă rotaţia heterolaterală a capului
- EE. M. erector spinae realizează extensia coloanei vertebrale şi înclinarea ei laterală.
41CS. Indicați locul de inserție a musculus pectoralis major:
- AА. Acromion
- BB. Processus coracoideus scapulae
- CC. Crista tuberculi majoris humeri
- DD. Crista tuberculi minoris humeri
- EE. Spina scapulae.
42CS. Indicați locul de inserție a musculus latissimus dorsi:
- AА. Crista tuberculi majoris humeri
- BB. Crista tuberculi minoris humeri
- CC. Costae VII - X
- DD. Processus spinosi vertebrae thoracicae
- EE. Margo medialis scapulae.
43CS. Peretele anterior al canalului inghinal se formează din:
- AА. Мusculus transversus abdominis
- BB. Fascia transversalis
- CC. Мusculus obliquus externus abdominis (aponeuroza)
- DD. Мusculus obliquus internus abdominis
- EE. Lig. Inguinale.
44CS. Peretele posterior al canalului inghinal e format de:
- AА. Мusculus transversus abdominis
- BB. Fascia transversalis
- CC. Мusculus obliquus externus abdominis
- DD. Мusculus obliquus internus abdominis
- EE. Lig. Inguinale.
45CM. Indicați părțile principale ale unui mușchi scheletal:
- AА. Caput
- BB. Venter
- CC. Tendo
- DD. Aponeurosis
- EE. Fascia.
46CM. Indicați elementele aparatului auxiliar al mușchilor:
- AА. Tecile sinoviale ale tendoanelor
- BB. Tecile fibroase ale tendoanelor
- CC. Fasciile
- DD. Oasele sesamoide
- EE. Ligamentele.
47CM. Indicați, care este rolul fasciilor:
- AА. Servesc drept punct de origine pentru unii mușchi
- BB. Servesc pentru inserția unor mușchi
- CC. Determină direcția tracțiunii musculare
- DD. Determină gradul de contracție a venterului (corpului) muscular
- EE. Reprezintă surse de inervaţie şi vascularizare ale muşchilor.
48CM. Muşchii scheletici:
- AA. Reprezintă componentul activ al aparatului locomotor
- BB. Au funcţie contractilă
- CC. Constituie sursa principală de căldură în organism
- DD. Constituie 55 - 60% din masa corpului
- EE. Au rol în circulaţia sangvină şi limfatică.
49CM. Importanţa funcţională a încrucişărilor musculare constă în:
- AA. Mărirea randamentului muscular
- BB. Asigurarea integrității morfofunctionale a muşchilor din diferite
segmente - CC. Consolidarea flexorilor si extensorilor
- DD. Efectuarea mişcărilor fine şi armonioase
- EE. Asigurarea mişcărilor de rotaţie.
50CM. Retinaculele şi tecile sinovialeale tendoanelor:
- AA.Retinaculeles unt îngroşări fibroase ale fasciilor sub formă de panglică
- BB. Retinaculele menţin tendoanele aproape de oase
- CC. Tecile sinoviale favorizează alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteofibroase
- DD. Teaca sinovială prezintă un tub cilindric format din două foiţe
- EE. Teci sinoviale au tendoanele tuturor muşchilor.
Información
- Descripción
- Test sobre anatomy 200-250, creado por Daniel Țîmbalist el 29/09/2022.
- Autor
- Daniel Țîmbalist
- Idioma
- English
- Visitas
- 929
- Etiquetas
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test